Digestia si absorbtia

DIGESTIA SI ABSORBTIA

Sistemul digestiv este alcatuit din organe la nivelul carora se realizeaza digestia
alimentelor,transformarea lor in produsi absorbabili si eliberarea resturilor ne absorbite.

Sistemul digestiv este alcatuit din tub digestiv si glande anexe.

TUBUL DIGESTIV

Format din cavitate bucala,faringe,esofag,stomac intestin subtire si intestin gros.

CAVITATEA BUCALA

Primul segment al tubului digestiv;este o cavitate virtuala cand gura este inchisa,si reala cand gura
este deschisa;

Arcadele alveolo- gingivo- dentare desparte cavitatea bucala in 2 parti :

Vestibulul bucal ,in forma de potcoava ,limitat intre arcade ,pe de o parte, buze si
obraji ,pe de alta parte;comunica cu cavitatea propriu-zisa prin spatiile interdentare si
retromolare;in vestibulul superior se deschide canalul excretor al glandei salivare parotide,in dreptul
molarului II superior.

Cavitatea bucala propriu-zisa, este delimitata inainte si pe laturi de arcadele

dentare,in sus de bolta palatina,care o separa de fosele nazale; in jos de planseul bucal pe care se
afla corpul limbii si glanda sublinguala;posterior comunica cu faringele;

Bolta palatina anterior prezinta palatul dur-osos,acoperit de mucoasa palatina;inapoia

palatului dur este palatul moale sau valul palatin ,care este o membrana musculo membranoasa
mobila;are 2 fete si 2 margini-una anterioara care adera de palatul dur iar a 2-a margine este libera
si prezinta central o proieminenta ,numita lueta sau omusorul

Limba

Organ musculomembranos mobil, rol in masticatie ,deglutitie, fonatie(vorbire articulata) si organ de

simt gustativ si tactil ,termic, dureros

Formata din :corpul limbii situat in cavitatea bucala si radacina limbii situata spre faringe;

Are musculatura striata pe un schelet osteofibros si o mucoasa linguala care se continua cu

mucoasa bucala-epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat;pe fata dorsala (superioara) si pe
marginile ei sunt papilele linguale ,gustative:

circumvalate_”V” lingual cu deschidrea spre inainte, spre radacina limbii;

foliate , de a lungul portiunii posterioare ale marginilor limbii;

fungiforme ,inaitea V lingual;

 2

Papile linguale filiforme ,pe fata dorsala si pe marginile ei; sunt tactile; nu au muguri gustativi.

Inervatia : senzoriala : VII –corpul limbii; IX –radacina limbii; X-baza radacinii limbii;

Senzitiva V –pentru corpul limbii;

Motorie –XII-pentru muschii intrinseci;

Dintii –

Organe dure ale aparatului masticator,cu rol si in vorbirea articulata.

Sunt 2 tipuri de dentitii : temporara/ de lapte -20 de dinti: incisivi 2 ,canini 1,molari 2

Incisivi 2,canini 1,molari2

- 5 pe hemiarcada superioara ,5 pe hemiarcada inferioara;

-10 pe arcada superioara ;10 pe arcada inferioara;

Definitiva:-32 de dinti : incisivi2,canini 1,premolari 2, molari 3;

Incisivi2,canini 1,premolari2, molari3

8 pe hemiarcada superioara ,8pe hemiarcada inferioara;

16 pe arcada superioara ,16 pe arcada inferioara;

Incisivii ,taie alimentele ,sunt mai lati; caninii sfasie ,sunt conici; premolarii si molarii sunt
lati ,macina,tritureaza,maruntesc alimentele;

-molarul 3 – maseaua de minte ,apare mai tarziu (18-22 de ani sau de loc);

Toti dintii au 3 componente:

- coroana,alba, vizibila, depaseste gingia;

-Colul ,mai ingust,intre radacina si coroana;

- Radacina-inclusa in alveola :unica la incisivi,canini si premolari; dubla sau tripla la molari;.

In coroana dintelui este camera pulpara ,care la nivelul radacinii ,se continua cu canalul
dentar/radicular; cavitatea si canalul contin pulpa dintelui,care contine tesut conjunctiv,vase
sanguine si limfatice; si nervi; dintele mai este format din dentina,calcificata, alba;la nivelul coroanei
este dublata de de smalt –dur ,care contine fosfat de calciu si magneziu,,fluoruri de Na ,K;
(hidroxiapatita)

La nivelul radacinii si colului dentina este dublata de cement,dur de natura osoasa,care sustine
dintele;inervatia este asigurata de nervul V .
 3

FARINGELE

Conduct musculofibros,de la baza craniului pana in dreptul vertebrei C6,unde se continua cu

esofagul; are 15cm lungime;

Fata posterioara(peretele posterior) corespunde coloanei vertebrale cervicale;fetele laterale la

nivelul capului vin in raport cu spatiul mandibulo-faringian,iar la nivelul gatului cu lobii laterali ai
tiroidei,cu carotida comuna, cu vena jugulara interna si nervul X .

Are 3 etaje: nasofaringele(rinofaringele)-peretele superior –baza craniului; la acest nivel este

amigdala faringiana;

Peretele inferior – este valul palatin;

Peretii laterali prezinta orificiul trompei

Eustachio,inconjurat de amigdala tubulara;

Peretele anterior comunica cu fosele nazale prin 2 coane;

Orofaringele(bucofaringele)-peretele superior –valul palatin;

La peretele inferior comunica cu laringofaringele;

Peretii laterali corespund celor 2 arcuri (anterior si

posterior) ale valului palatin intre care este amigdala palatina;

- peretele anterior comunica cu cavitatea bucala prin istmul

gatulului;

Laringofaringele - peretele superior comunica cu bucofaringele ;

-Peretele inferior se continua cu esofagul;

- peretii laterali corespund santurilor laringofaringiene;

- peretele anterior comunica cu laringele ;

La exterior este adventicea conjunctiva(tesut conjunctiv lax);muschii faringelui sunt

striati :constrictori –circulari si ridicatori –longitudinali ;mucoasa in interior ,formata din epiteliu
cilindric ciliat la nivelul rinofaringelui si epiteliu pluristratificat pavimentos necheratinizat in rest.
Inervatia senzitiva si motorie de IX,X.

ESOFAGUL

LIMITA SUPERIOARA ESTE C6,IAR CEFA INFERIOARA ESTE ORIFICIUL CARDIA.

Strabate regiunea cervicala-, toracala,diafragma si se deschide in stomac

In regiunea cervicala vine in raport anterior cu traheea ;posterior cu coloana

vertebrala iar lateral cu lobii tiroidei, cu carotida comuna,vena jugulara interna si nervul vag;
 4

In regiunea toracala raporturi diferite - anterior: deasupra vertebrei T4 (locul de

bifurcare al traheei in cele 2 bronhii) vine in raport cu traheea ;sub T4 are raport cu pericardul;

Lateral are raport cu plamanii; posterior are raport cu

coloana vertebrala

In abdomen vine in raport la stanga ,cu fundul stomacului,la dreapta si anterior cu ficatul iar
posterior cu aorta;in traiectul sau ,are raporturi cu aorta descendenta, care initial este la stanga,iar in
partea inferioara se aseaza posterior de el.

STRUCTURA

- Adventicea –externa-tesut conjunctiv lax

- Musculara –in 1/3 superioara fibrele musculare sunt striate;in 1/3 inferioara sunt netede ;

Un strat de fibre longitudinale la exterior si un strat de fibre circulare la interior;

- Submucoasa ,dezvoltata ,contine glande esofagiene acinoase care secreta mucus;

-mucoasa –epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat;specializata in transport; are cute;

Arterele provin din:arterele tiroidiene,aorta,diafragmatice,gastrica stanga; venele din esofagul

abdominal se varsa in vena porta; din cel toracic in sistemul azygos; iar cervical in vena jugulara.

2 plexuri mucoase :Meissner in submucoasa si Auerbach in musculara ;acestea sint prezente si in

stomac si intestine.

STOMACUL

Localizat intre splina si ficat;forma de J cu o portiune verticala mai lunga si una orizontala mai scurta.

Are :2fete-anterioara si posterioara acoperite de peritoneu;2 margini-curburi-marea curbura la

stanga, curbura la dreapta este concava, spre fata viscerala a ficatului.

Fata anterioara are o portiune superioara care corespunde peretelui toracic ,si vine in raport cu
diafragmul si cu coastele V-IX din partea stanga;

Portiune inferioara care corespunde peretelui abdominal:fata anterioara are

raport cu lobul stang al ficatului iar mai lateral cu peretele muscular;

Fata posterioara vine in raport cu rinichiul stang,suprarenala stanga,corpul si coada

pancreasului,spllina si artera splenica(pe partea superioara a corpului pancreatic.

Orificiile: cardia prin care comunica cu esofagul este pe flancul stang al vertebrei T 11 si pilor prin
care comunica cu duodenul,este pe flancul drept al vertebrei L1

- Stomacul are 2 portiuni :

 5
-- - portiunea verticala care are fundul gastric(fornix sau camera cu aer) si
corpul gastric

-portiunea orizontala are antrul piloric si canalul piloric.

In interior are multe plici ale mucoasei:longitudinale,oblice.

Vascularizatia: artera gastrica stanga,splenica si hepatica.sangele venos ajunge in vena porta;

Peretele are 4 tunici:- peritoneul –extern

- Musculara pe 3 planuri:superficial- fibre longitudinale; mijlociu circulare;

profund –oblice; Contractii tonice si peristaltice; plex Auerbach.

-submucoasa –este tesut conjunctiv lax cu vase sanguine,limfatice si

nervi;plexul submucos Messner.

-mucoasa gastrica ,epiteliul simplu,cilindric si un corion care contine glande

gastrice : -cardiale, ,putin numeroase ,sunt de tip tubulo-ramificat,secreta mucus;

-fundice -cele mai numeroase ,se gasesc la nivelul fundului si corpului gastric,produc
pepsinogen si HCL.

-pilorice.,scurte ,de tip tubular simplu, contin celule endocrine „G” care secreta gastrina
si celule exocrine care screta mucus.

Mucoasa prezinta si pllici(pliuri) paralele ,dispuse longitudinal.

INTESTINUL SUBTIRE

Intre stomac si intestinul gros;

Are 3 componente :duodenul –fix; jejun si ileon ,mobile.

4-6 m lungime, diametrul mai mare in duoden,mai mic in rest.

DUODENUL

Forma de potcoava ,cu concavitatea in sus;in ea se afla capul pancreasului.

Are o lungime de 25cm;incepe la nivelul pilorului si se indreapta spre vezica biliara ,unde coteste
devenind descendent;ajunge la polul inferior al rinichiului drept ,coteste din nou ;trece apoi anterior
de coloana vvertebrala L4 ,de vena cava inferioara si de aorta,dupa care coteste a 3-a oara devenind
ascendent ,urca pana la flancul stng al coloanei ,pana la L2 ;astfei are 4 portiuni:

Superioara,intre pilor si vezica biliara ,vine in raport superior si anterior cu ficatul si vezica
biliara si posterior cu canalul coledoc si venamporta ,iar inferior cu capul pancreasului.

Descendenta intre vezica biliara si polul inferior al rinichiului drept,;vine in raport anterior cu
colonul transvers,;posterior cu rinichiul drept,medial cu capul pancreasului si si lateral cu colonul
ascendent.
 6

Portiunea transversa ,tine de la polul inerior al rinichiului drept pana la flancul stang al coloanei
vertebrale;posterior vine in raport cu vena cava inferioara ,coloana vertebrala si aorta ,;anterior cu
mezenterul cu artera si vena mezenterica superioara.

Portiunea ascendenta Are raport medial cu aorta si lateral cu rinichiul stang.

Pe partea mediala a portiunii descendente se deschid canalul coledoc si pancreatic principal iar
deasupra se deschide canalul Santorini.

JEJUN –ILEONUL

ESTE LEGAT DE PERETELE ABDOMENULUI PRIN MEZENTER;ARE 14-16 ANSE INTESTINALE.

MUCOASA intestinului subtire - prezinta pllici circulare numite valvule si vilozitati intestinale.

Vilozitatile sunt proieminente cilindrice sau conice,de a lungul intestinului subtire;sunt aproximativ 5
milioane si realizeaza o suprafata de absorbtie de 50m2;epiteliul este unistratificat cilindric,in care
predomina celule in platou striat.;sub epiteliu este musculara mucoasei,care favorizeaza absorbtia.in
centrul vilozitatii este o stroma conjunctiva care contine o arteriola,capilar sanguin ,o venula si un
vas chilifer central /limfatic; in mucoasa /in corion se gasesc si glandele Lieberkuhn-tubuloase
simple.epiteliul vilozitatii contine celule secretoare Brunner si cripte intestinale Lieberkuhn.

INTESTINUL GROS

Continua ileonul si se deschide la exterior prin orificiul anal ;lungime 1,50cm calibrul se diminueaza
de la rectc spre annus.

Se deosebeste de intestinul subtire prin :

- Este mai scurt si mai voluminos decat cel subtire ;

-Dispus sub forma de cadru(cadru colic)

- Este parcurs de benzi musculare (longitudinale) numite tenii (3 la cec, colon

ascendent,transvers si descendent si 2 in sigmoid;dispar in rect;

Prezinta umflaturi, numite haustre , separate intre ele prin santuri transversale care
proiemina in in lumenul intestinului sub forma de plici semilunare ale colonului;

Prezinta ciucurasi cu grasime de culoare galbuie numiti apendici epiploici,in jurul

teniilor musculare;

Este impartit in cec,colon si rect.

CECUL :forma de sac; este prima portiune ;in fosa iliaca dreapta ;fata anteriara vine in raport cu
peretele anterior al abdomenului;fata posterioara cu fosa iliaca;fata mediala vine in raport cu
ansele intestinale;pe aceasta fata este orificiul ileo-cecal ,prin care ileonul se deschide in cec ;orificiul
prezinta valvula ileo-cecala,supapa intre intestin gros si subtire;sub orificiul ileo-cecal este
-
 7
un orificiu al apendicfelui vermiform ;apendicele vermiform este un rudiment al
intestinului gros.

Si transformat in organ limfoid;artera ileocecala este o ramura a arterei mezenterice superioare;

COLONUL

Incepe in dreptul valvulei ileocecale si se termina in dreptul vertebrei S3;din fosa ileocecala dreapta
urca spre fata viscerala a ficatului(colonul ascendent).

Colonul ascendent tine de la fosa iliaca dreapta pana la flexura colica

dreapta ;posterior are raport cu peretele dorsal al cavitatii abdominale si cu rinichiul drept; anterior
si medial are raport cu ansele intestinale ;anterior si lateral are raport cu peretele anterolateral al
abdomenului.

Colonul transvers- are pozitie usor oblica spre stanga;anterior are raport cu peretele
ventral al abdomenului;posterior cu duodenul descendent ,capul si corpul pancreasului;in sus vine in
raport cu fata viscerala a ficatului ,stomacul, splina iar in jos cu ansele intestinale jejuno-ileale.

-colonul descendent -de la flexura colica stanga pana la fosa iliaca stanga ;este mai profund
decat cel ascendenta dar are aceleasi raporturi ;

-colonul sigmoid de la fosa iliaca stanga pana la S3.;anterior,medial si lateral este acoperit
de ansele intestinale; segmentul pelvin vine in raport ,in jos si inaite ,cu vezica urinara la barbat ,cu
uterul si anexele la femeie;

RECTUl-

Incepe la S3 si se termina la orificiul anal.;rectul superior situat in cavitatea pelviana este mai dilatat
si se numeste ampula rectala;inferior se numeste canal anal.

GLANDELE ANEXE.

SALIVARE :

mici:palatine,labiale bucale ,linguale

mari:parotide,siblinguale,submaxilare

-glanda parotida ,cea mai voluminoasa;situata sub conductul auditiv extern;

Tubuloacinoasa seroasa

Inervatia vegetativa :simpatica –de simpaticul cervicotoracal si

parasimpatica de IX ;

-glanda submandibulara,intermediara ; intre parotida si sublinguala;pe planseul bucal;

Tubuloacinoasa ,seromucoasa

-glanda sublinguala ,este mucoasa.cea mai mica;

 8

Tubuloacinoasa;seromucoasa;predomina componenta mucoasa ;

Inervatia glandelor sublinguala si sub mandibulara este de VII –parasimpatic si de simpaticul cervical.

FICATUL

Cea mai mare glanda anexa;localizat in partea dreapta,sub diafragm,deasupra colonului transvers,la
dreapta stomacului;

Fata superioara - are 2 lobi:drept si stang;cel stang este mai mic decat cel drept;

- vine in raport cu inima si cu bazele celor 2 plamani;

Fata inferioara are: 3 santuri :2 sagitale ,longitudinale si unul transvers; santul transvers prezinta
hilul hepatic prin care intra vena porta, artera hepatica,nervi hepatici si ies caile biliare si vase
limfatice; santul longitudinal stang; sant longitudinal drept care prezinta in segmentul anterior fosa
cistica fe contine vezica biliara/colecist,iar posterior vena cava inferioara;

4 lobi:

-stang ,prezinta impresiunea gastrica(mare),si inapoia acesteia impresiunea

esofagiana(mica)

-drept –raport cu duodenul,cu colonul cu suprarenala dreapta;

-patrat- anterior de hil ,raport cu pilorul;;

- caudat ,posterior de hil;

STRUCTURA

La exterior este acoperit de peritoneul visceral;sub peritoneu este capsula fibroasa a ficatului din
care pleaca septuri ce delimiteaza lobulii hepatici, care au forma piramidala cu 5-6 laturi;spatiul
portal este intre 3 lobuli si contine:artera perilobulara,vena perilobulara,canalicul biliar,limfatice,.

Celulele hepatice :binucleate ,mari,poligonale,cu multe mitocondrii ,mult RE,ap golgi;

-sub forma unor placi sau lame formate dintr-un singur sir de celule;in
grosimea unei lamele ,intre hepatocitele adiacente se formeaza canalicule biliare intralobulare fara
pereti proprii;intre lamele sunt capilarele sinusoide.fiecare hepatocit vine in contact cu capilarele
sinusoide prin polul vascular si cu canaliculul biliar prin polul biliar.

Canaliculele biliare intralobulare nu au pereti proprii,sunt delimitate de membranele

hepatocitelor;spre periferie converg in canaliculi interlobulari cu pereti propri.

-Capilarele sinusoide ,ultimile ramificatii ale venei porte,se desprind din vena perilobulara
si se varsa in venula centrolobulara;;reprezinta jonctiunea dintre sangele venos(port) si sangele
arterial al arterei hepatice.
 9

Venele centrolobulare se deschid in vene colectoare(sublobulare),formand in final 2-3 vene hepatice

care parasesc ficatul la nivelul marginii posterioare si se varsa in vena cava superiara.

VENA PORTA se formeaza din venele mezenterice:superioara si inferioara si din vena splenica ;in ea
se deschide vena gastrica stanga; transporta sangele venos incarcat cu nutrimente de la tub digestiv
si sangele venos de la splina.

Plexul nervos hepatic se desprinde din plexul celiac.are si ganglioni limfatici si capilare limfatice.

Caile biliare

- Bila secretata continu, ajunge in duoden numai in perioadele digestive.

- Caile biliare intrahepatice: intra –lobulare.interlobulare si 2 canale hepatice stang si drept;

- Caile biliare extrahepatice-canalul hepatocoledoc si canalul diverticular format din

colecist(vezica biliara )si canalul cistic.;canalul coledoc tine de la locul unde se deschide canalul cistic
in canalul hepatic comun.;el se deschide impreuna cu Wirsung in ampula hepato-
pancreatica,prevazuta cu sfincterul Oddi ,in duoden.

PANCREASUL

Glanda mixta;localizat retroperitoneal;

Localizat anterior de vertebrele T12,L1,L2;

Are cap,corp si coada;

Capul ,latit inconjurat de duoden;

- in partea inferioara trece artera si vena mezenterica superioara ;

-posterior de capul pancreasului trece canalul coledoc,iar anterior trece colonul transvers;
-capul in raport cu duodenul;

Corpul pancreasului are 3 fete:

-fata anterioara vine in raport cu fata posterioara a stomacului;

-fata posterioara are raport cu aorta,rinichiul stang,suprarenala stanga ,artera si vena splenica;

-fata inferioara raport cu colonul transvers si cu ansele intestinale;

Coada pancreasului se indreapta spre splina.

Structura

Capsula conjunctiva subtire si parenchim secretor exocrin si canale secretorii, colectoare;si tesul
endrin insular..
 10
2 ducte ;principal Wirsung,strabate pancreasul de la coada pana la cap si secundar Santorinii,numai
la nivelul capului ,se deschide in duoden deasupra lui Oddi.

FIZIOLOGIA DIGESTIEI
Tubul digestiv asigura aportul continuu de apa ,electroliti si substante nutritive necesare
organismului prin:

- Deplasarea alimentelor;

- Secretia sucurilor digestive si digestia alimentelor

- Absorbtia produsilor de digestie ,a apei si electrolitilor.

DIGESTIA BUCALA

- Activitate motorie-masticatia si timpul bucal al deglutitiei.

MASTICATIA –act reflex involuntar care se poate desfasura si sub control voluntar;

Reflexul este controlat de centrii nervosi din trunchiul cerebral;

Participa dintii,muschii masticatori si ai obrajilor, limba;

Rolurile masticatiei:

-fragmentarea alimentelor,maruntirea ,triturarea ,facilitand deglutitia

si cresterea suprafetei de contact dintre alimente si enzimele digestive;;

-formarea,lubrifierea si inmuierea bolului alimentar;

- asigura contactul cu receptorii gustativi si elibereaza substantele

odorante din alimente,initiind secretia gaastrica.

Receptorii in cavitatea bucala- calea aferenta senzitina: nervii V,VII IX,X;

Centrii nervosi pontini din tr.cerebral

Efectorii muschii masticatori,limba,dintii,buzele,obrajii.

ACTIVITATEA SECRETORIE .- secretia salivara, de catre glandele salivare.

-zilnic se secreta 800-1500ml saliva ,hipotonica comparativ cu plasma cu compozitia chimica:

99,5% apa so 0,5% reziduu uscat:

- 0,2% substante anorganice: electroliti:natriu,clor,bicarbonic,fosfat,sulfat in concentratie

mai mica decat in plasma iar potasiu cu o concentratie mai mare sau egala cu cea a plasmei.

-0,3% substante organice:amilaza salivara;lizozim - bactericid;,mucina-glicoproteina ce

lubrifiaza alimentele,usurand deglutitia;

Functiile salivei:.
 11
1.protectia mucoasei prin:

Racirea alimentelor fierbinti,diluarea eventualului HCL si bilei ajunse in cavitatea bucala prin
regurcitare;indepartarea unor bacterii;

2)digestiv: saliva incepe procesul de digestie al amidonului preparat(fiert sau copt)

sub actiunea alfa amilazei salivare care-l hidrolizeaza pana la stadiul de maltoza, cu proprietati
reducatoare; procesul se desfasoara in trepte;enzima v-a fi inactivata de aciditatea mare/ph
intragastric scazut ;este inactivata si de temperaturi ridicate/fierbere(termolabilitatea enzimei);

3)Inlesneste masticatia,lubrifiaza alimentele usurand deglutitia ;umecteaza mucoasa

bucala favorizand vorbirea.

4) excretia unor substante endogene(ureea, acid uric,creatinina) si exogene (metale grele,

agent i patogeni) si rol bactericid prin lizozim.

5) elaborarea senzatiei gustative prin dizolvarea substantelor cu gust specific pe

suprafata receptiva a analizatorului gustativ.

6)rol important in mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.

Reglarea secretiei salivare: de sistemul nervos vegetativ: PS (VII,IX)stimuleaza secretia apoasa,

saraca in enzime,cu continut mare de electroliti si redus de proteine.;gandul,mirosul sau gustul
alimenutlui creste secretia salivara .arc reflex: receptorii in cavitatea bucala; calea aferenta senzitina
–nervii:V,VII,IX,X;centrii nervosi bulbo-pontini; calea eferenta vegetativa :VII,IX.

SECRETIA INFLUIENTATA DE ALDOSTERON SI ADH

Alimentele sunt omogenizate,imbibate cu mucus formand bolul alimentar (produsul digestiei

bucale) care prin deglutitie ajunge in stomac

DEGLUTITIA

Cuprinde totalitatea activitatilor motorii care asigura transportul bolului alimentar din cavitatea
bucala in stomac ;

Este un act reflex care se desfasoara in 3 timpi:bucal ,faringian, esofagian.

Timpul bucal( voluntar)

-bolul alimentar format, in mod voluntar este impins in faringe;din faringe procesul devine ,in
intregime sau aproape ,un act automat si in mod obisnuit nu mai poate fi oprit.

Timpul faringian(involumntar)

-bolul alimentar stimuleaza ariile receptoare din jurul intrarii in faringe .Impulsurile de la
acest nivel ajung in trunchiul cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare
automate, care au ca rezultat prevenirea patrunderii alimentelor in trahee,ele deplasandu-se
liber spre esofag; tot procesul dureaza 1-2 secunde
 12
Etapele succesive ale deglutitiei sunt controlate automat de centrul deglutitiei.

Centrul deglutitiei inhiba specific centrul respirator bulbar pe durata

deglutitiei,oprind respiratia in orice punct al ciclului respirator .

Timpul esofagian /involuntar

Esofagul transporta alimentele din faringe in stomac; miscarile lui sunt organizate
specific pentru aceasta functie.

In mod normal prezinta 2 tipuri de peristaltism :

- Primar ,declansat de deglutitie si incepe cand alimentele trec din faringe in

esofag;este controlat vagal(nervul X);

- secundar, declansat de prezenta alimentelor in esofag,si continua pana cand

alimentele ajung in stomac ;este controlat de sistemul nervos mienteric

Pe masura ce unda peristaltica se deplaseaza spre stomac ,o unda de relaxare,transmisa prin

neuronii mienterici inhibitori ,preceda contractia ; intreg stomacul si intr-o mica masura si
duodenul se relaxeaza cand unda ajunge la nivelul esofagului inferior,pregatind cavitatiile
receptive pentru primirea alimentelor.

La capatul terminal al esofagului pe o portiune de 2-5 cm deasupra jonctiunii cu

stomacul este sfincterul cardia (produs de ingrosarea musculaturii circulare esofagiene);sfincterul
prezinta o contractie tonnica si o relaxare receptiva;contractia sfincterului previne refluxul
gastroesofagian.

DIGESTIA GASTRICA

Activitatea motorie si secretorie a stomacului transforma bolul alimentar in chim gastric-o pasta
fina,omogena.

Motilitatea gastrica

Realizeaza : -stocarea alimentelor in stomac ca urmare a relaxarii receptive;

-ametecul alimentelor cu secretiile gastrice prin miscari de retropulsie;

-evacuarea continutului gastric in duoden prin miscari peristaltice.

Peristaltismul: contractiile peristaltice sunt initiate la granita dintre fundul si corpul

gastric,se deplaseaza caudal,determinand propulsia alimentelor catre pilor;forta contractiilor
peristaltice este controlata de gastrina si acetilcolina.

Retropulsia cuprinde miscarile de du-te-vino ale chimului , determinate de propulsia

puternica a continutului gastric catre pilorul inchis.

Activitatea secretorie
 13

Secretiile gastrice continua procesele digestive incepute in ccavitatea bucala;

Zilnic se secreta aproximativ 2 L de suc gastric care este un lichid incolor cu pH cuprins intre 1 si
2,5 la adulti.Contine 99% apa si 1% reziduu uscat reprezentat din substante anorganice 0,6% si
organice 0,4%.

Glandele gastrice sunt situate in mucoasa gastrica ;

Sunt 2 tipuri de glande gastrice:

- Oxintice- localizate la fundul si corpul gastric ;secreta :

-HCL,,

-un factor intrinsec(o glicoproteina) necesar pentru absorbtia ileala a vitaminei B12;

-pepsinogen

-mucus, de celule mucoase;

- Pilorice ,localizate in regiunea antrala si pilorica;contin celule mucoase care secreta

mucus si celule endocrine „G” care secreta hormonul gastrina.

SUBSTANTE ANORGANICE

HCL- caracteristic sucului gastric ;in conditii bazale secretia sa variaza intre 1 si 5 mEq/ora;poate fi
liber sau combinat cu o proteina;

Este necesar pentru :

- digestia proteinelor; activeaza pepsinogenul/ inactiv si il transforma in pepsina

activa ,asigurand pH optim(1,8-3,5) pentru actiunea pepsinei;20-30% din proteinele alimentare sunt
hidrolizate de pepsina pana la stadiul de peptide si aminoacizi;

- reducerea Fe3+ (greu absorbabil) la Fe2+ usor absorbabil;

-impiedica proliferarea intragastrica a unnor bacterii patogene.

Secretia de HCL este stimulata de gastrina,aceticolina si secretina si inhibata de somatostatina

eliberata de neuronii sistemului nervos enteric

SUBSTANTE ORGANICE : ENZIME si MUCINA

Enzime:pepsinogen,labferment,gelatinaza, lipaza.

- Pepsinogen,inactiv,proteolitic este activat in lumenul gastric de catre HCL sau la contactul cu

pepsina produsa anterior;este activat in pepsina care scindeaza proteinele ce vor fi transformate
in final in aminoacizi.
 14
-l - labfermentul –secretat numai la sugari ;rolul lui este in coagularea laptelui, pregatindu-
l pentru digestia ulterioara sub actiunea labfermentului si in prezenta Ca 2+ cazeinogenul solubil
se transforma in paracazeinat de calciu insolubil.

Gelatinaza – hiddrolizeaza gelatina.

Pepsina, labfermentul si gelatinaza sunt enzime proteolitice;

Enzimele glicolitice nu actioneaza in stomac ,datorita aciditatii mari,pH infragastric

foarte scazut

Enzime lipolitice- lipaza gastrica ,are activitate slaba , hidrolizeaza numai lipidele
ingerate sub forma de emulsie,pe care le separa in acizi grasi si glicerol.

MUCUSUL – ESTE O GLICOPROTEINA ,secretata de celulele mucoase ,cu rol in protectia

mucoasei gastrice,atat mecanic cat si chimic, fata de actiunea autodigestiva a HCL si pepsinei.

La nivel gastric are loc si ABSORBTIA unor substante precum cele solubile in
lipide,,etanol,apa si cantitati exterm de mici de sodiu,potasiu,glucoza si aminoacizi.

DIGESTIA INTESTINALA –LA NIVELUL I NTESTINULUI SUBTIRE

ACTIVITATEA MOTORIE

- Contractii de amestec-(segmentare), fragmenteaza chimul de 8-12 ori/minut ,determinand

amestecarea progresiva a particulelor alimentare solide cu secretiile din intestinul subtire;

- contractii de propulsie –chimul este propulsat de undele peristaltice,care apar in orice parte
a intestinului subtire ,si se deplaseaza in directie anala cu o viteza de 0,5-2cm/secunda; mai
rapid in proximal si mai lent in distal;timpul necesar chimului pentru a trece de la pilor pana la
valvula ileo-cecala este de 3-5 ore.

SECRETIA PANCREATICA

Acinii pancreatici produc 4 tipuri de enzime digetive:peptidaze,lipaze,amilaze si nucleaze

Cu rol in digestia proteinelor,lipidelor,glucidelor si acizilor nucleici.

Celulele ductale secreta zilnic 1200-1500 ml suc pancreatic care contine o cantitate mare de
HCO3-,care neutralizeaza aciditatea chimului gastric,si regleaza pH in intestinul superior.

Compozitia secretiei pancreatice.

1) electroliti:Na+,K+,se gasesc in aceasi % ca si in plasma;HCO3 in cantitate mult mai

mare;secretia dr HCO3 este asigurata de celulele ductale.

2) enzime-3 tipuri majore:

 15
-amilolitice -Alfa amilaza pancreatica se secreta in forma activa ;hidrolizeaza amidonul,glicogenul
si alte glucide cu exceptia celulozei( nu sunt celulaze;celuloza este un laxativ) pana la stadiul de
dizaharide:maltoza,lactoza,zaharoza;

Lipolitice –(lipaza,colesterol-lipaza ,fosfolipaza),in stare activa;hidrolizeaza lipidele emulsionate de

catre sarurile biliare pana la acizi grasi si glicerol.

Proteolitice-secretate in stare inactiva de tripsinogen si chimitripsinogen de aceleasi celule

pancreatice care secreta in acelasi timp si inhibitorul tripsinei,protejand pancreasul de
autodigestie;in lumenul intestinal tripsinogenul este activat de enterokinaza sau de tripsina
anterior formata ;tripsina la randul ei activeaza chimiotripsinogenul in chimiotripsina.

Tripsina si chimmiotripsina hidrolizeaza proteinele nedigerate in stomac si peptidele pana la

stadiul de tri-,di-peptide si aminoacizi.

SECRETIA BILIARA

BILA este necesara pentru digestia si absorbtia lipidelor si pentru excretia unor substante
insolubile in apa cum sunt bilirubina si colesterolul;

- Este secretata de hepatocice si de celulele ductale , care marginesc ductele biliare;

- 250-1100ml/zi;

-secretata continuu si depozitata in vezica biliara in timpul perioadelor interdigestive;

Se elibereaza in duoden in timpul perioadellor digestive,numai dupa ce chimul gastric a

declansat secretia de colecistokinina,care produce contractia vezicii biliare si relaxarea
sfincterului Oddi.

COPPOZITIA CHIMICA A BILEI

1) acizi biliari , sintetizati de hepatocite din colesterol;

2) pigmentii biliari : bilirubina si biliverdina sunt produsi ai catabolismului hemoglobinei care

ajunsi in hepatocite sunt excretati biliar si confera bilei culoarea galbena;

3) lecitina;

4)electroliti;

5) colesterol

Sarurile biliare-sunt sintetizate din acizi biliari combinati cu anumiti aminoacizi-

glicocolul(glicina) si apoi cu Na+ sau K+;

PRECURSORUL LOR ESTE COLESTEROLUL;

-Secretate activ in canaliculele biliare deoarece sunt hidrosolubile si nu

liposolubbile;
 16

Raman in intestin pana ajung in ileon unde se reabsorb activ.

- intra in circuitul enterohepatc

Cea mai mare parte din sarurile biliare din intestin sunt recirculate inapoi in ficat prin vena porta

-ficat-saruri biliare-duoden(prin coledoc0-ileon-vena porta- ficat;

ROLUL SARURILOR BILIARE

1) emulsioneaza lipidele din alimente ,reducand tensiunea superficiala ,permitand

fragmentarea lor in micelii,cu diametrul sub 1 micron,facilitand actiunea lipazei pancreatice;

2) ajuta la absorbtia intestinala a acizilor grasi,monogliceridelor ,colesterolului si a altor

lipide,prin formarea cu acestea a unor micelii complexe numite chilomicroni;

In lipsa sarurilor biliare se pierd prin materii fecale 40% din lipide;

3)stimuleaza motilitatea intestinala;

4) rol bacteriostatic.

EVACUAREA BILEI –este consecinta contractiei musculare vezicale ,in paralel cu relaxarea
sfincterului Oddi; sunt implicate mecanisme nervoase , prin stimulare vagala ; simpaticul are
efecte antagonnice;

- si umorale- prin secretia de colecistochinina de catre mucoasa

duodenala,ca raspuns a patrunderii in duoden a produsilor de digestie lipidica.

ACTIVITATEA SECRETORIE A INTESTINULUI SUBTIRE

Sucul intestinal contine:

1)mucus- cu rol de protectie a mucoasei intestinale impotriva agresiunii HCL; este secretat de
glandele Brunner din duoden,si de celule speciale ,din epiteliul intestinal si din criptele Lieberkuhn;

2) apa si electroliti,secretati de celulele epiteliale intestinale;

3) enzime asociate cu microvilii celulelor intesinale ,care nu sunt secretate in lumen:

Peptidaze –hidrolizeaza tri si dipeptidele pana la aminoacizi;

Lipaza hidrolizeaza lipidele emulsionate pana la acizi grasi si glicerol.;

Dizaharidazele hidrolizeaza dizaharidele in monozaharide:

- Maltaza hidrolizeaza maltoza in 2 molecule de glucoza;

- Lactaza hidrolizeaza lactoza in 1glucoza+1galactoza;

- Zaharaza hidrolizeaza zaharoza in 1 glucoza si 1 fructoza;

 17

ABSORBTIA INTESTINALA

Prin care produsii rezultati din digestie trec in sange sau limfa;

Este favorizata de catre urmatoarele adaptari:

-suprafata mare de contact datorita structurilor specifice ale mucoasei intestinale-

vilozitati intestinale;

-distanta pe care moleculele o au de parcurs este mica,grosimea peretelui la acest nivel

este minima;

-reteaua vasculara de la nivelul vilozitatii este foarte bogata,iar printr-un mecanism

reflex cantitatea de sange poate creste la acest nivel,in timpul perioadelor digestive.;

-miscarile contractile ale vilozitatilor inleznesc tranzitul substantelor absorbite.

GLUCIDELE- aport zilnic de glucide 250-800g/zi reprezentand 50-60% din dieta.

Sunt 3 tipuri majore ale dietei :2 dizaharide :sucroza si lactoza ;si un polizaharid-
amidonul;celuloza este laxativ;nu se digera,lipsesc enzimele specifice-celulaze;

Produsii finali ai digestiei glucidelor sunt:

- Glucoza si galactoza care se absorb printr-un mecanism comun -transport activ Na

dependent, la polul apical;

- fructoza – prin difuziune facilitata la polul apical;

Din enterocit ele trec prin membrana bazo-laterala a enterocitului prin difuziune facilitata in
interstitiu; din interstitiu difuzeaza in capilarele sanguine ale vilozitatii

PROTEINELE- dieta zilnica necesara uuui adult ete de 0,5-0,7g/kg corp;

Pentru a fi absorbite sunt transformate in oligopeptide si aminoacizi;

Mecanisme de absorbtie:

Mai multe sisteme de transport activ Na –dependente,pentru absorbtia tri-,di-peptidelor si

aminoacizilor;

Toata cantitatea de proteine din inrestin este absorbita; proteinele din scaun provin din
detritusuri celulare sau din bacterile din colon.

LIPIDELE

Aportul zilnic de lipidr variaza intre 25-160 grame

Se absorb prin difuziune pasiva;

 18
Pentru a putea fi absorbite ele trebuie sa fie hidrosolubile ,lucrul realizat in prezenta sarurilor
biliare.lipidele sunt emulsionate inaite de digestie;emulsia se face in prezenta sarurilor biliare si a
lecitinei.

Trigliceridele ,fosfolipidele si colesterolul se combina cu proteinele din membrana

enterocitului ,in enterocit ,formand chilomicroni, care trec in chilifer central si apoi in limfa.-
circulatie limfatica ;celelalte C6, AA circula prin sange.

APA SI ELECTROLITII

APA –PASIV IZOOSMOTIC , ca urmare a gradientului osmotic creat prin absorbtia electrolitilor si
substantelor nutritive;

NaCL : sodiul activ, clorul pasiv

VITAMINE SI MINERALE:

Vitaminele liposolubile:A,D,E,K,formeaza micelii si se absorb impreuna cu celelalte vitamine in

intestinul proximal;

Vitaminele hidrosolubile se absorb prin transport facilitat sau sistem transport activ Na
depencent,proximal in intestinul subtire.

Ca -/calciu se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat de membrana celulara ai activat de

vitammina D;

Fe 2+ se absoarbe mai usor decat Fe3+;vitamona C stimuleaza absorbtia sa.

DIGESTIA SI ABSORBTIA LA NIVELUL INTESTINULUI GROS

Activitatea motorie.

Rolurile principale ale intestinului gros sunt:

- Absorbtia apei si electrolitilor in jumatatea proximala ;

- depozitarea materilor fecale pana la eliminarea lor in jumatatea distala.;

Miscarile de la nivelul colonului sunt lente;

Miscarile de amestec- haustratiile sunt realizate prin contractii combinate ale

musculaturii circulare si longitudinale colice care determina proiectia in afara a zonelor
nestimulate ale peretelui colic ,sub forma unor saci denumiti haustre.;acestea se deplaseaza
lent in directie anala,in timpul perioadei lor de contractie;continutul colic este progresiv impins
spre colonul sigmoid;

Din 1500ml chim care ajung in colon ,numai 80-200ml se elimina prin materii fecale.

Miscarile propulsive –„miscari in masa”;propulsia rezulta in principal prin:1) contractii

haustrale in directie anala si 2)miscari in masa.Aceste miscari apar de obicei de cateva
 19
ori pe zi;cele mai numeroase dureaza aproximativ 15 minute,in prima ora de la micul ddejun ,si
reprezinta un peristaltism modificat.

ABSORBTIA SI SECRETIA LA NIVELUL COLONULUI.;controlate de aldosteron.

APA – SE ABSOARBE 2-3 LITRI/ZI;

Na- cea mai mare parte a sodiului si clorului,care nu au fost absorbite in intestinul subtire;

-se secreta potasiu;

DEFECATIA

Reprezinta procesul de eliminare a materilor fecale din intestin;

Unele miscari in masa propulseaza fecalele in rect,initiind dorinta de defecatie ;ulterior se

produce contractia musculaturii netede a colonului distal si a rectului,propulsand fecalele in
canalul anal;urmeaza relaxarea sfincterelor anale intern si extern;ultimul este striat sub control
voluntar.