CAVITATEA BUCALA PROPRIU -ZISA

Coordonator științific: Șef de lucrări dr. Berari Adelina

Referat realizat de studentul Anghel Silvia Evelina

Facultatea de Tehnica Dentara
Anul I, grupa I
 Cavitatea bucală reprezintă primul segment al sistemului digestiv. Este o
structură anatomică deosebit de importantă atât funcţional, cât şi estetic. Cavitatea
bucală prezintă numeroase organe de mare importanţă. Totodată, cavitatea bucală
reprezintă şi o cale de pătrundere a bacteriilor în organism.

Localizare
Este situată în etajul inferior al feţei, sub fosele nazale şi anterior de faringe.
Formă şi dimensiuni: Are forma unui ovoid. Diametrul sagital are 7 cm, cel
transversal 6 cm, iar cel vertical măsoară 7 cm.
Conţinut
Conţine arcadele alveolodentare, limba şi glandele salivare.
Prezintă două orificii de comunicare: unul anterior, prin care comunică cu
exteriorul; altul posterior, prin care comunică cu faringele.
Cavitatea bucală este împărţită de arcadele alveolodentare în două:
1.Vestibulul bucal
Este delimitat anterior de un perete musculocutanat (buze şi obraji) şi posterior
de arcadele dentare.
Buzele: Fiecare buză prezintă:o faţă anterioară; o faţă mucoasă, posterioară; o
margine aderentă; o margine liberă; două extremităţi.
Buzele delimitează orificiul gurii. Acestea sunt bogat vascularizate prin: arterele
labiale, ramuri din artera facială; venele ce se varsă în vena facială; limfaticele ce
prezintă o reţea cutanată şi alta mucoasă. Inervaţia buzelor e asigurată de nervul
facial  şi nervul trigemen.
Obrajiisunt cei care închid cavitatea bucală. Ei prezintă:
- o faţă externă cutanată;
- o faţă internă (răspunde vestibulului bucal);
- o margine superioară;
- o margine inferioară (răspunde
marginii inferioare mandibulare) - o margine anterioară;
- o margine
posterioară (răspunde marginii anterioare mandibulare).
Obrajii sunt vascularizaţi astfel: de
artera bucală şi artera transversă a feţei si de venele ce se varsă în vena facială.
Nervii sunt ramuri din nervii facial şi trigemen. Procesele alveolare
Sunt tapetate de mucoasa
gingivală. Au o structurăsimilară cu cea a mucoasei bucale şi sunt bine
vascularizate. Dinţii
Sunt fixaţi în alveole
şi sunt în număr de 32 în dentaţia definitivă şi 20 în cea temporară. Fiecare dintre
prezintă o rădăcină, un col (gât) şi o coroană. Structura dinţilor include:
-o
componentă dură, dentina, acoperită de cement la nivelul rădăcinii şi coroanei;

- o componentă moale, pulpa dintelui. Dinţii se

împart în:
- incisivi (4 pe fiecare arcadă);
 - canini (2 pe fiecare arcadă);
- premolari (4 pe fiecare arcadă);
- molari (6 pe fiecare arcadă).
Vascularizaţia arterială a dinţilor este asigurată de artera maxilară.
Venele se varsă în vena facială. Dinţii arcadei superioare sunt inervaţi de nervul
maxilar, iar cei ai arcadei inferioare de mandibular.
Forma vestibulului Vestibulul bucal are forma unei potcoave.
Comunicări
Prin orificiul bucal comunică cu exteriorul, iar prin spaţiile interdentare cu
cavitatea bucală propriu-zisă.
Diviziunea vestibulului
În raport cu peretele musculocutanat:
- zona labial
- zona bucală;
În raport cu arcadele alveolodentare:
- o porţiune superioară
- o porţiune inferioară.
Structură
Vestibulul conţine un şant vestibular superior
(maxilar) şi unul inferior (mandibular).
Vascularizaţia
Arterele sunt reprezentate de:
- artera infraorbitală;
- arterele mentală şi submentală;
- arterele labială superioară şi inferioară;
- artera bucală.
Venele drenează în vena facială.
Limfaticele se varsă în  nodurile submandibulare.
2.Cavitatea bucală propriu-zisă
Localizare
Este limitată anterior şi lateral de arcadele dentare, superior
de bolta palatină, inferior de planşeul bucal şi posterior de istmul bucofaringian.
Comunicări
Comunică:
- cu vestibulul bucal prin spaţiile interdentare şi
spaţiul din spatele ultimului molar;
- cu faringele spre posterior
Pereţi
Pereţii anterior şi lateral sunt reprezentaţi de arcadele
alveolodentare. Peretele superior e format de bolta palatină. Aceasta
desparte cavitatea bucală de fosele nazale. Palatul dur (bolta) se continuă cu vălul
palatin. În structura palatului dur se găsesc trei straturi:
- un strat osos;
- un strat glandular
format din glandele palatine; - un strat mucos ce
conţine o mucoasăalb-rozacee. Peretele posterior e format de
vălul palatin. Acesta prezintă: - o faţă
bucală, orientată în jos şi anterior; -o
faţă nazală, orientată în sus şi posterior;
- o margine aderentă care răspunde marginii posterioare a palatului dur;

- o margine liberă orientată în jos şi înapoi. Pe marginea liberă se

află uvula (omuleţul/ lueta) şi arcurile palatine. Arcurile palatine sunt reprezentate de
un arc anterior şi unul posterior. Între acestea se află fosa tonsilară în care se află
tonsilele palatine (amigdalele), organe limfoide.
Peretele inferior este format din părţile moi care închid spaţiul dintre corpul
mandibulei şi osul hioid. 1.Diafragma gurii
Delimitează cavitatea bucalăde
regiunea suprahioidiană. Este formată de cei doi muşchi milohioidieni. Aceştia sunt
întăriţi superior de muşchii geniohioidieni şi inferior de muşchii digastrici.
2.Regiunea sublinguală
Este mărginită anterior şi
lateral de arcadele alveolodenare, iar posterior de limbă. Pe linia mediană prezintă o
plică sagitală numită frâul limbii. Pe laturile frâului se găseşte câte un orificiu în care
se deschide ductul glandei salivare submandibulare.
3.Limba
Este un organ musculos cu rol
digestiv, gustativ şi fonator. Localizare
Este situată în cavitatea
bucală, alcătuind peretele inferior al acesteia. Are formă conică. Este formată dintr-o
rădăcină şi un corp, separate printr-un şanţ terminal. Acesta e situat la câţiva
milimetri în spatele V-ului lingual. Rădăcina limbii reprezintă porţiunea situată
înapoia şanţului terminal, prin care limba se fixează de organele din jur. Este legată
de epiglotă prin trei plici mucoase gloso-epiglotice.Corpul limbii este porţiunea
situată anterior de şanţul terminal.Este formată dintr-un schelet osteofibros, muşchi
şi o mucoasă. Scheletul osteofibros cuprinde osul hioid, membrana hioglosiană şi
septul limbii. Muşchii limbii sunt
extrinseci şi intrinseci. Cei extrinseci sunt:
- muşchiul genioglos;
- muşchiul hioglos;
- muşchiul stiloglos;
- muşchiul palatoglos;
- muşchiul faringoglos.
Muşchii intrinseci sunt:
- muşchiul longitudinal inferior;
- muşchiul longitudinal superior;
- muşchiul transvers;
- muşchiul vertical.
Mucoasa linguală se continuă cu cea
bucofaringiană. Cuprinde: mucoasa senzorială, care prezintă papilele linguale:
papilele circumvalate: situate anterior şi paralel cu şanţul terminal. Formează V-ul
lingual. Sunt în număr de 7-12. Sunt vizibile cu ochiul liber. Fiecare papilă conţine
până la câteva mii de muguri. papilele fungiforme: sunt situate pe faţa dorsală a
limbii. Fiecare papilă conţine 3-5 muguri.  papilele foliate: situate pe marginile limbii,
având numeroşi muguri.papilele filiforme: sunt cele mai numeroase, dar nu conţin
muguri gustativi. Au rol tactil. ucoasa de acoperire, situată în continuarea celei
senzoriale. Vase şi nervi
Vascularizaţia arterială este reprezentată  de artera
linguală. Venele se varsă în vena linguală, afluent al venei jugulare interne.
Limfaticele se varsă în nodurile limfatice cervicale profunde superioare. Nervii motori
provin din facial pentru m.stiloglos şi palatoglos. Nervul hipoglos asigură intervaţia
celorlalţi muşchi. Nervul lingual (ramură din mandibular) asigură sensibilitatea
generală. Sensibilitatea gustativă e furnizată de nervul glosofaringian şi de nervul
lingual.Glandele salivare care in funcţie de volumul lor se împart în glande salivare
mari şi mici.
 Bibliografie:

1. Dorin Bratu, Marius Ardelean Leretter, Carmen Colojoara, Mihai Rominu,

„Dintii umani permanenti”, Ed. Signata, Timisoara, anul 1991;

2. https://www.scribd.com/document/176232323/;

3. Cavitatea bucală- anatomie descriptivă şi topografică – NewsMed.ro