Caracteristi comune si diferenţiale ale grupului incisiv al dinţilor
umani permanenţi
Coordonator științific: Șef de lucrări dr. Berari Adelina
Referat realizat de studentul Anghel Silvia Evelina
Facultatea de Tehnica Dentara Anul I, grupa 1 Aparatul dento-maxilar este un ansamblu complex de ţesuturi şi organe reprezentate de: oasele maxilare, dinţii şi arcadele dentare, muşchii mobilizatori ai mandibulei, muşchii orofaciali, muşchii limbii, articulaţia temporo- mandibulară şi glandele salivare. DENTIŢIA: reprezintă totalitatea dinţilor existenţi în cavitatea bucală. În decursul vieţii umane există două dentiţii: dentiţia temporară şi dentiţia permanentă. Unii autori mai descriu existenţa unei dentiţii, aşa numita dentiţie mixtă . Dentitia temporara: se mai numeşte şi “dentiţia de lapte”. Este prezentă în cavitatea bucală în perioada de viaţă cuprinsă între 6 luni şi 6 ani (vârsta apariţiei primului dinte permanent). Dentiţia temporară este formată din 20 de dinţi: 8 incisivi (4 superiori şi 4 inferiori), 4 canini ( 2 superiori şi 2 inferiori), 8 molari (4 superiori şi 4 inferiori). Dentitia mixta: este prezentă în cavitatea bucală în perioada de viaţă cuprinsă între 6 ani (vârsta apariţiei primului dinte permanent) şi 11-12 ani (perioada în care este pierdut ultimul dinte temporar). Dentitia permaneneta: este alcatuită din 32 de dinţi repartizaţi astfel: 8 incisivi (4 superiori şi 4 inferiori), 4 canini (2 superiori şi 2 inferiori), 8 premolari (4 superiori şi 4 inferiori), 12 molari (6 superiori şi 6 inferiori). În numar de 32, 16 pe arcada superioră şi 16 pe arcada inferioară ( câte 8 pe fiecare hemiarcadă) , dinţii permanenţi sunt repartizaţi în 4 grupuri: 1.Grupul incisivilor: câte 4 pe fiecare arcadă şi câte 2 pe fiecare hemiarcadă. În grupul incisivilor sunt cuprinşi incisivii centrali superiori (în număr de 2), incisivii centrali inferiori ( în număr de 2), incisivii laterali superiori ( în număr de 2 ) şi incisivii laterali inferiori ( în număr de 2). 2.Grupul caninilor: câte doi pe fiecare arcadă , câte unul pe o hemiarcadă. 3. Grupul premolarilor: câte patru pe fiecare arcadă ( doi pe o hemiarcadă). 4.Grupul molarilor: cîte 6 pe fiecare arcadă şi cîte 3 pe fiecare hemiarcadă. Fiecare dinte uman se compune din două elemente morfologice de bază: coroana dentară şi rădăcina dentară. Coroana dentara:-este componenta dintelui vizibilă în cavitatea bucală (extraalveolară) şi este acoperită de smalţul dentar. Radacina dentara:-este componenta intraalveolară a dintelui şi este acoperită de cement. Coletul dentar:- este linia de demarcaţie dintre cele două componente ale dintelui şi are un traiect sinuos. Coroana dentara:-are doua extremităţi:-una liberă ( margine incizală pentru dinţii frontali sau suprafaţă ocluzală pentru dinţii laterali);una inferioară reprezentată de coletul dentar.La dintele implantat în alveolă, partea vizibilă în cavitatea bucală se numeşte coroană clinică. În funcţie de locul inserţiei gingivale, între coroana clinică şi coroana anatomică pot exista trei tipuri de relaţii: -coroana clinică=coroana anatomică--atunci cînd inserţia gingiei este la nivelul coletului. -coroana clinică este mai mare decît coroana anatomică: atunci cînd inserţia gingivală este retrasă spre apex -coroana clinică este mai mică decît coroana anatomică: atunci cînd inserţia gingiei este mai înaltă decît coletul dintelui. Forma coroanelor dentare este asemănătoare cu cea a unor corpuri geometrice: piramide pentru dinţii frontali şi prisme pentru dinţii laterali. Fiecare coroană dentară prezintă mai multe feţe care sunt denumite după orientarea pe care o au: 1.Faţa vestibulara: -este acea faţă a dintelui care vine în contact cu buzele (caz în care mai este denumită şi faţă labială) sau cu obrajii ( caz în care este denumită faţă jugală) 2.Faţa orala -este acea faţă a dintelui care este orientată spre interiorul cavităţii bucale.La dinţii superiori ea este orientată spre bolta palatină, motiv pentru care este denumită şi faţă palatinală. La dinţii inferiori este orientată spre limba, motiv pentru care este denumită şi faţă linguală. 3.Feţele proximale :-sunt acele feţe ale dintelui care privesc spre dinţii vecinii (sunt în număr de două). Faţa orientată spre mezial (spre linia mediană) este denumită faţă mezială. Faţa orientată spre înapoi (spre distal) este denumită faţă distală. 4.Faţa ocluzala:-este reprezentată de extremitatea liberă a dintelui. În cazul dinţilor frontali există doar o muchie denumită margine incizală care are rol în tăierea alimentelor. În cazul dinţilor laterali avem de-a face cu o suprafaţă, denumită suprafaţă ocluzală care are rol în masticaţia alimentelor (măcinarea lor), motiv pentru care mai este denumită şi suprafaţă triturantă. Asa cum deja am amitit, incisivii centrali, incisivii laterai si caninii formeaza grupul dintilor frontali, iar in continuare ne vom ocupa de analizarea amanuntita a incisivilor centrali si laterari superiori in comparatie cu incisivii centrali si laterali inferior. Incisivul central superior Incisivii centrali superiori sunt situaţi în stânga şi dreapta liniei mediene a arcadei dentare maxilare. Conform sistemului internaţional de notare, simbolurile pentru aceşti doi dinţi sunt: 1.1-incisivul central superior drept 2.1-incisivul central superior stâng. Incisivii centrali superiori erup pe arcada dentară la vârsta de 7-8 ani dar rădăcina lor va fi complet edificată la 10 ani. Numărul lobilor de dezvoltare:trei lobuli de creştere pe faţa vestibulara si un lob de creştere pe faţa palatinală care va forma cingulumul.
INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR DREPT
A B
D C
A. Faţa vestibularăB. Faţa palatinală
C. Faţa mezialăD. Faţa distală E. Marginea incizală Incisivul central inferior Incisivii centrali inferiori ocupă primele poziţii în stânga şi în dreapta liniei mediene pe arcada inferioară.În număr de doi , aceştia sunt notaţi în sistemul internaţional: 3.1-incisivul central inferior stâng 4.1-incisivul central inferior drept. Incisivii centrali inferiori erup pe arcadă la vârsta de 6-7 ani iar rădăcin lor va fi complet edificată la 9 ani Dimensiunile medii ale incisivilor centrali inferiori sunt următoarele înălţimea coronaei : 8,5-9mm înălţimea rădăcinii : 12-12,5 mm diametrul coronar M-D: 5-5,5mm diametrul coronar V-L: 6 mm Numărul lobilor de dezvoltare este tot de 4 din care 3 pe faţa vestibulară şi 1 pe faţa linguală care formează cingulumul. Ca si caracteristici comune ale incisivului central superior si incisivului central inferior, putem amintii: - au acelasi numar de lobuli, repectiv 4 din care 3 pe fata vestibulara, iar cel de-al patrulea da nastere portiunii cinguale; - debutul calcifierii , la 3-4 luni post natal; - coroana complet formata la 4-5 ani; - numarul coarnelor pulpare este de 3; - numarul radacinilor, una in toate cazurile; - au aceleasi functii, si anume: fizionomie, fonatie, masticatie, ghidaj anterior si sustinerea prtilor moi; - palatinal, respectiv lingual prezinta 2 creste, care in cazul incisivului central inferior sunt putin mai sterse; - convexitati maxime de 1/3 pe fata vestibulara Asemanarile incisivilor centrali superiori si ai celor centrali inferiori sunt: - superiori erup in jurul varstei de 7-8 ani, iar inferiori la 6-7 ani, fiind printre primii dinti permanenti care erup in cavitatea bucala; - la inferiori radacina este complet edificata la varsta de 9 ani, iar la superiori la varsta de 10 ani; - incisivul central superior are un singu canal raicular principal, in timp ce omologul sau de pe mandibula poate avea: un canal cu un foramen, 2 canale cu un foramen sau 2 canale cu 2 foramene; - marginea incizala a incisivilor centrali inferiori este orizontala, formeaza unghiuri drepte cu marginile proximale, iar in cazul incisivilor superiori este rectilinie, usor oblica in sens M-D SI I- C, unghi sital mai rotunjit. Incisivul lateral superior Incisivul lateral superior este al doilea dinte al arcadei maxilare după incisivul central superior.Conform sistemului internaţional de notare codul său este : 1.2 pentru incisivul lateral superior drept 2.2 pentru incisivul lateral superior stâng. Incisivii laterali superiori erup pe arcadă la vârsta de 8-9 ani iar rădăcina lor va fi complet edificată la 11 ani. Dimensiunile medii ale incisivilor laterali superiori sunt următoarele: -înălţimea totală : 21-22 mm -înălţimea coronară : 9 mm -înălţimea rădăcinii : 13 mm -diametrul coronar M-D: 6,5 mm -diametrul coronar V-P: 5 mm Conform acestor dimensiuni incisivul lateral superior este cel mai mic dinte de pe arcada maxilară. Numărul lobilor de dezvoltare: 4 lobi de creştere din care 3 pe faţa vestibulară şi 1 pe faţa palatinală din care se formează cingulumul. Incisivul lateral inferior Incisivii laterali inferiori, în număr de doi (câte unul pe fiecare hemiaracadă mandibulară), ocupă poziţia imediat următoare după incisivii centrali inferiori. În conformitate cu sistemul internaţional ei sunt notaţi după cum urmează: 3.2-pentru incisivul lateral inferior stâng 4.2-pentru incisivul lateral inferior drept. Incisivii laterali inferiori erup pe arcadă la vârsta de 7-8 ani iar rădăcina lor va fi complet edificată la 10 ani. Dimensiunile medii ale incisivilor laterali inferiori sunt următoarele: diametrul coronar M-D: 5,5 – 6 mm diametrul coronar V-L: 6,5 mm înălţimea coroanei : 9,5 mm înălţimea rădăcinii : 14 mm Numărul lobilor de dezvoltare: faţa vestibulară se formează prin coalescenţa a 3 lobuli de creştere iar cel de-al patrulea va da naştere porţiunii cingulare de pe faţa linguală, dar care este mult mai puţin evidentă. Prezentarea generala a incisivilor laterali inferiori si superiori dezvaluite urmatoarele asemanari: - au acelasi numar de lobuli, repectiv 4 din care 3 pe fata vestibulara, iar cel de-al patrulea da nastere portiunii cinguale; - coroana complet formata la varsta de 4-5 ani; - numerul coarnelor pulpare este de trei; - numarul radacinilor este de una; - functii in fizionomie, masticatie, fonatie; - pe fata vestibulara prezinta depresinui si 3 lobuli; - marginea incizala este rectilinie, usor oblica dinspre mezial catre distal si dinspre incizal spre colet; - convexitate maxima 1/3 cervicala sens C-I; - arii de contact in 1/3 incizala aproape de marginea incizala, cea distala situata usor mai spre cervical decat cea meziala. Incisivi laterali inferiori si superiori prezinta si o serie de deosebiri: - debutul calcifierii in cazul incisivilor laterali superiori este in jurul varstei de 10 luni post natal, in timp ce inferiori incep procesul de calcifiere la 3-4 luni post natal; - superiori erup in jurul varstei de 8-9 ani, intimp ce inferiori apar in cavitatea bucala in jurul varstei de 7-8 ani; - radacina este complet edificata la incisivul lateral superior la varsta de 11 ani, in timp ce in cazul incisivului lateral inferior asta se intampla la varsta de 10 ani; - incisivul lateral superior are un singur canal principal, in timp ce incisvul lateral inferior poate prezenta si 2 canale principale ( 1 canal cu 1 foramen, 2 canale cu 1 foramen, 2 canale si 2 foramene). In concluzie, asa cum am precizat inca de la inceput grupul incisivilor superiori si inferiori si grupul caninilor superiori si inferiori formeaza marele grup al dintilor frontali,care impreuna cu grupul dintilor laterali formeaza dentitia permanenta, totalitatea dintilor permanenti aflati in cavitatea bucala. Bibliografie: 1. Dorin Bratu, Marius Ardelean Leretter, Carmen Colojoara, Mihai Rominu, „Dintii umani permanenti”, Ed. Signata, Timisoara, anul 1991; 2. https://www.slideshare.net/gheorgheliviuharnagea/curs-3-dt-eruptia- dentara; 3. https://mikodental.ro/eruptia-dintilor-definitivi-varsta-faze-cum-se- controleaza/; 4. http://www.umfcv.ro/tehnica-dentara,programa-disciplina-morfologia- dintilor-si-arcadelor-dentare.