UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIŞ” ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARA

PREMOLARUL PRIM INFERIOR

Coordonator:
S.L. Dr. Berari Adelina
Student: Crînganu Cristina Elena
Specializare: Medicină Dentara
An: I Grupa: 2
 1.)DATE GENERALE

Primii premolari inferiori ocupă poziţiile 4 de pe cele două hemiarcade mandibulare, fiind
încadraţi de caninii inferiori spre mezial şi de premolarii secunzi inferiori spre distal.
Conform sistemului internaţional de notare codurile lor sunt următoarele:
• 3.4-pentru primul premolar inferior stâng
• 4.4-pentru primul premolar inferior drept.
Primii premolari inferiori erup pe arcada mandibulară la vârsta de 10-12 ani, iar rădăcina lor
va fi complet edificată la 12-13 ani.
Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt următoarele:
• înălţimea coroanei : 8-8,5 mm
• înălţimea rădăcinii : 14 mm
• diametrul coronar M-D: 7 mm
• diametrul coronar V-L: 7,5 mm
Primii premolari inferiori prezintă 2 lobi de creştere( 1 V şi 1 L) fiecare din aceştia fiind
format din câte 3 lobuli de creştere.

Fig.I.1 arcadele dentare permanente-

 2.)CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONARE:
Coroana primului premolar inferior are o formă aproape cilindrică cu patru feţe laterale şi o
faţă ocluzală.

I. FAŢA VESTIBULARĂ:
1.Dimensiuni:
-înălţimea : 8 mm
-lăţimea : 6,5-6,9mm 65
2.Conturul: este format din laturile proximale (mezială şi distală), cervicală şi ocluzală.
-este asemănător cu cel al caninului inferior dar are dimensiuni mai reduse iar “V”-ul ocluzal
este mult mai deschis.
a)marginile proximale:-uşor curbe şi convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă
şi mai convexă decât marginea mezială.
b)marginea proximală: formă de semicerc cu concavitatea spre ocluzal.
c)marginea ocluzală: este asemănătoare cu cea a caninului dar este mai mică şi cu unghiul
“V”-ului mult mai deschis.
3.Relieful:
-este convex în ambele sensuri. Convexitatea în sens mezio-distal este evidentă pe toată
lungimea coroanei.
-convexitatea maximă se găseşte la unirea 1/3 meziale cu 1/3 cervicală. -prezintă două şanţuri
verticale care separă cei trei lobi de creştere. Lobul central este cel mai proeminent.

II.FAŢA LINGUALĂ:
1.Dimensiuni:
-mult mai reduse decât cele ale feţei vestibulare. De multe ori înălţimea feţei linguale reprezintă
doar 2/3 sau chiar ½ din cea a feţei vestibulare. Înălţimea feţei linguale este în strânsă legătură cu
gradul de dezvoltare a cuspidului lingual care decide înălţimea acestei feţe.
2.Relieful:
-convex destul de accentuat în sens transversal şi axial. Convexitatea maximă se găseşte în 1/3
cervicală.
III.FEŢELE PROXIMALE:
1.Contur:-are forma unui trapez cu baza mică spre colet şi baza mare spre ocluzal. Este conturul
de trecere de la canin la dinţii laterali deoarece marginea ocluzală are forma unui “V” cu vârful
spre colet.
2.Relieful: -convex în sens V-L. Cele două feţe proximale sunt convergente spre lingual.

IV.FAŢA OCLUZALĂ:
1.Contur:- aproximativ circular cu o uşoară turtire în sens M-D.
2.Relieful: -cuprinde: 2 cuspizi, 2 fosete, 1 şanţ intercuspidian, câteva creste de smalţ accesorii
a)cuspizii: -cuspidul vestibular este cel mai mare, el având o dimensiune dublă faţă de cel
lingual. Această diferenţă mare între dimensiuni face ca faţa ocluzală să aibă o înclinare de
aproximativ 45 grd. spre lingual.
b).crestele de smalţ: -cele două creste esenţiale ale cuspizilor separă faţa ocluzală în patru
versante : 2 meziale şi 2 distale, câte unul pentru V şi L (M-L şi M-V , D-L şi D-V).
-creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare şi mai pronunţată decât la cuspidul
lingual.
c).şanţul intercuspidian:-uneşte fosetele mezială şi distală. Este scurt şi are o formă concavă
spre vestibular. Este situat mai aproape de marginea linguală şi are o adâncime redusă ceea ce
face ca cei doi cuspizi să pară că sunt uniţi între ei. d).fosetele:-foseta distală este mai largă decât
cea mezială
A: Faţa vestibulară B:Faţa palatinală
C: Faţa mezială D: Faţa distală
E: Faţa ocluzală
 3.)CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE

 are intotdeauna o singură rădăcină

 formă de con efilat uşor aplatizat M-D
 prezintă două şanţuri longitudinale pe cele două feţe proximale ( cel M este mai
accentuat)

4.)CAMERA PULPARĂ ŞI CANALUL RADICULAR

 CAMERA PULPARA: are dimensiuni mai reduse; prezintă două coarne pulpare
corespunzătoare celor doi cuspizi ( cel V este mult mai mare decat cel L)

 CANALUL RADICULAR: are un diametru destul de mare

A:- Secţiune axială V-L

B:- Secţiune axială M-D

A. B.
 5.) CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI POZIŢIONARE
A PRIMULUI PREMOLAR INFERIOR

1. FAŢA VESTIBULARĂ ESTE MULT MAI INALTĂ DECAT CEA LINGUALĂ.

2. CUSPIDUL VESTIBULAR ESTE DUBLU CA VOLUM FAŢĂ DE CEL LINGUAL.
3. ŞANŢUL INTERCUSPIDIAN ESTE CONCAV SPRE VESTIBULAR.
4. FOSETA DISTALĂ ESTE MAI LARGĂ DECAT CEA MEZIALĂ.
5. RĂDĂCINA UNICĂ, ARE FORMA DE CON UŞOR EFILAT ŞI ESTE APLATIZATĂ
UŞOR MEZIODISTAL.

6.)EXTRACTILE PENTRU TRATAMENTUL CU APARAT

DENTAR
Alegerea dintilor care urmeaza sa fie extrasi pentru continuarea tratamentului cu aparat dentar
se bazeaza pe mai multi factori :
 Discrepanta intre marimea perimetrului arcadei si dimensiunea dintilor
 Starea si pozitia dintilor
 Intreaga dentitie
 Varsta pacientului

Premolari sunt extrasi deobicei in tratamentul cu aparat dentar.

Pentru corectarea aglomerari moderate pana la severa a dintilor , sunt extrasi primi
premolari , iar pentru aglomerarea sau inclinarea usoara, sunt extrasi cei de –al doilea premolar.
In cazul unei muscaturi deschise este de preferat extractia celui de-al doilea premolar si nu a
primului premolar , deoarece astfel este incurajata adancirea muscaturii
Cand spatiul de care este nevoie este mai mic de 5 mm dar mai mare de 2.5 mm , sunt extrasi
cei de-ai doilea premolari , iiar cand spatiul necesar este mai mare de 5mm , sunt extrasi primi
premolari.
Dintii trebuie sa fie simetrici. Aceasi dintii sunt , de obicei , extrasi si de jos si de sus . Daca
sunt extrasi 2 dintii de pe aceasi parte , linia mediana se poate modifica . Astfel dintii sunt de
regula extrasi fie cate 2 , fie cate 4 .

Fig . 4.) aglomerarea dintilor si extractia premolarilor pentru tratament cu aparat dentar