Morfologia incisivilor in general

Incisivii sunt asezati in portiunea cea mai anterioara a arcadei dentare.Ei sunt in numar de 8: 4
insivi maxilari(2 centrali si 2 laterali) si 4 incisivi mandibulari(2 centrali si 2 laterali).Incisivul central este
cel mai apropiat de linia mediana iar insivul lateral ocupa o pozitie distala fata de cel central.

Incivii deriva din lama dentara secundara si erup intre 6 si 9 ani.In mod obisnuit, insivii centrali
sunt primii care erup,fiind urmati de incivii centrali maxilari.Incivii laterali erup dupa cei centrali.Fiecare
incisiv prezinta o margine incizala rectilinie cu rol important in masticatie prin sectionarea alimentelor.
Pe langa rolul in masticatie,incisivii au un rol fizionomic deosebit datorita vizibilitatii crescute.Un
al rol important al acestora este articularea fonetica.

Caractere comune ale incisivilor

Coroanele incisivilor prezinta doi lobi de dezvoltare, unul vestibular si unul oral. Lobul vestibular
prezinta 3 lobuli despartiti de doua depresiuni.
Coroanele au forme aplatizate in sens vestibulo-oral si prezinta 4 fete si o margine incizala. Fetele
vestibulare sunt convexe in treimea cervicala si plane in treimea incizala, iar cele orale convexe in treimea
cervicala si concave in cele doua treimi incizale. Fata orala prezint cervical o proeminenta de smalt
numita cingulum. Aceasta fata este limitata proximal de creste marginale. Fetele proximale sunt
triunghiulare cu varful situat incizal si baza cervical. Incisivii prezinta o singura radacina.
Pe sectiunea transversala, radicinile sunt aplatizate mezio-distal. Singura exceptie de la aceasta
regula o reprezinta radacina incisivului central superior care este aproape circulara. In general exista o
cavitate pulpara simpla cu trei coroane pulpare si un canal radicular principal.

Incisivul lateral superior

Dimensiuni medii dupa Russell si Wheeller
-Lungime totala: 22mm
-Inaltimea coroanei: 9 mm
-Lungimea radacinei: 13 mm
-Diametrul mezio-distal: 6.5 mm
-Diametrul vestibulo-palatinal: 6 mm

Cronologie
Debutul calcificarii: 10 luni
Coroana complet formata: 4-5 ani
Varsta eruptiei: 8-9 ani

Radacina complet edificata: 11 ani

Incisivii laterali superiori sunt in numar de doi, ocupand pozitia a doua pe hemiarcadele
superioare, fiind situati imediat dupa incisivii centrali. In cadrul sistemelor internationale de notare se
numeste 12 incisivul lateral drept si 22 incisivul lateral stang.
Incisivul lateral superior este cel mai mic dinte maxilar. Lungimea total este de 21-22 mm din
care 7-8 mm i reprezinta coroana.
In alcatuirea insivului lateral superior intra o coroana,o radacina si linia coletului.

Coroana
Morfologic, incisivul lateral superior prezint n general aceleasi caracteristici ca si
incisivul central superior de care se deosebeste printr-o serie de caracteristici
individuale,coronare, radiculare si clinico-tehnice-terapeutice:
volumul coronar si radicular mai redus;
raportul intre diametrul cervico-incizal si diametrul mezio-distal este mai mare de 1, incisivul
lateral superior nscriind-si coroana ntr-un dreptunghi cu diametrul mare cervico-incizal.
marginea incizal (I) este oblic ascendenta de la mezial spre distal si este situata la
1-2 mm deasupra planului ocluzal; unghiul mezio-incizal (MI) este mai bine exprimat, ascutit,
unghiul disto-incizal (DI) este rotunjit, obtuz.
elementele morfologice ale fetei palatinale (crestele marginale si cingulum) sunt mai
accentuate, mai evidate.
supracingular (spre marginea incizal) la nivelul fetei palatinale se afl inconstant
foramen caecum, o depresiune circulara foarte mic.
deseori coroana incisivului lateral superior prezinta o varietate de forme morfologice cum ar fi
forma: de canin, de cui sau foarte mica.

Coroana prezinta 4 fete laterale:vestibulara, palatinala, meziala si distala;o margine incizala si 2

unghiuri incizale( mezio-incizal si disto-incizal).

Fata vestibulara
Are forma trapeziodala,este mai ingusta si mai convexa decat cea a insivului central.
Conturul este dat de 4 margini:meziala,distala,cervicala si incizala.
Marginea meziala este usor convexa si convergenta spre cervical.Marginea distala este mai
convexa,mai scurta si mai divergenta spre incizal.Marginea cervicala este curba, cu concavitatea orientata
incizal.Marginea incizala este usor festonata la eruptie, dupa care devine rectilinie.Ca pozitie,marginea
incizala este oblica de jos in sus,dinspre mezial spre distal.Oblicitatea este mai accentuata decat la
incisivul central.
Relieful fetei vestibulare in ansamblu este convex in ambele sensuri : cervico-incizal si meziodistal.Convexitatea este mai accentuata decat la incisivul central.
Convexitatea maxima in sens cervico-incizal este situata la unirea treimei cervicale cu 2 treimi
incizale.Convexitatea maxima in sens mezio-distala este situata la unirea unei treimi meziale cu 2 treimi
distale.
Elemente de relief : doua santuri verticale,care sunt mai adanci incizal,iar in treimea cervicala se
atenueaza si dispar.Santurile delimiteaza 3 lobuli inegali: distal mai mare,urmat de cel mezial si central.

Fata palatinala
Forma fetei palatinale este asemanatoare cu cea a fetei vestibulare.Este ceva mai mica si mai
triunghiulara decat cea vestibulara.
Conturul este dat de patru margini: meziala,distala,incizala si cervicala.
Marginile meziala si distala sunt usor convexe,cea distala fiind mai putin concava decat cea
meziala.Sunt inegale,cea distala fiind mai scurta.Ambele margini sunt convergente spre cervical.
Marginea cervicala este curba,concava,cu concavitatea orientata incizal.
Marginea incizala este rectilinie,oblica de jos in sus,dinspre mezial spre distal.
Relieful in ansamblu este convex in treimea cervicala si concav in doua treimi incizale.
Elemente de relief: -in treimea cervicala se gaseste un cingulum proeminent care poate fi separat
de un sant vertical in doua jumatati.

-la baza cingulumului se gaseste foramen coecum,element de relief important

din punct de vedere practic.Este locul unde dintele este trepanat in vederea tratamentului endodontic si
poate fi locul de electie a cariei dentare.
- mezial si distal prezinta 2 creste marginale,care pleaca de la nivelul marginii
incizale,unde au diametrul minim,se ingroasa spre cervical si se unesc cu cingulum.Au una fata de alta o
pozitie de convergenta,spre cervical.

Fata meziala
Are o forma triunghiulara cu baza orientata cervical si varful incizal.
Conturul este dat de trei margini:
-marginea vestibulara este usor convexa, cu un maxim situat in treimea cervicala, dupa care devine
aproape rectilinie si convergenta spre incizal
-marginea palatinala prezinta doua segmente: unul scurt si convex situat in treimea cervical si altul usor
concav, in doua treimi incizale
-marginea cervicala are o forma de linie franta cu varful incizal.
Relieful in ansamblu este convex in ambele sensuri, cervico-incizal si vestibulo-palatinal.
Convexitatea maxima in sens cervico-incizal se gaseste la unirea unei treimi incizale cu doua treimi
cervicale. Convexitatea maxima in sens vestibulo-palatinal este situata la unirea unei treimi vestibulare cu
doua treimi palatinale. La intalnirea celor doua convexitati in cele doua sensuri se realizeaza aria de
contact cu dintele vecin. Spre cervical fata meziala este aproape plana sau usor concava.

Fata distala
Forma este foarte asemanatoare cu cea meziala, atat din puncte de vedere al formei, al conturului si
al reliefului. Are forma triunghiulara cu varful incizal si baza cervical.
Conturul fetei prezinta aceleasi caracteristici ca si cel al fetei meziale.
Fata distala se deosebeste de cea meziala prin dimensiune, fiind mai mica, si prin relief, care este
putin mai accentuat.

Marginea incizala
La eruptie are un aspect festonat in concordanta cu lobulii de pe fata vestibulara. Cu varsta, prin procesul de
abraziune, devine rectilinie. Ca pozitie, marginea incizala este oblica dinspre mezial spre distal si de jos in sus.
Oblicitatea este mai accentuata decat cea a incisivului central. La intalnirea marginei incizale cu fetele proximale se
formeaza cele doua unghiuri incizale. Unghiul mezial este ascutit, iar unghiul distal este obtuz.

Radacina

Este unica, mai subtire, efilata spre apex. Este turtita in sens mezio-distal, avand astfel patru fete. Cea mai
mare este cea meziala, urmata de cea distala vestibulara si palatinala. Fetele proximale prezinta cate un sant
longitudinal, care este mai adanc in treimea medie.
Pe sectiune orizontala radacina are forma ovalara cu polul mai mare orientat vestibular.
Camera pulpara are forma asemanatoare cu cea a coroanei dar de dimensiuni mult mai mici. Prezinta trei
coarne pulpare, corespunzatoare celor 3 lobuli de pe fata vestibulara. La nivelul radacinii, camera pulpara se
continua cu un canal radicular turtit in sens mezio-distal.

Implantarea
Pozitia in ambele sensuri a incisivului lateral superior este mai nclinat decat a incisivului
central superior: n plan sagital spre palatinal 10-12; n plan frontal spre distal 5-7.
Volumul radacinii face ca implantarea sa sa fie cea mai redusa de pe ntreaga arcada
maxilara.
Dificultatea extractiei apare datorita apexului efilat dar mai ales datorit nclinarii accentuate (angularii) apexului spre distal. Din aceleasi motive n timpul extractiei sunt interzise miscrile de rotire n ax.
Valoarea inclinarii palatinale a incisivului lateral determin evolutia complicatiilor
septice mai frecvent ca abcese palatinale.
Coloristic are trei zone de repartitie a culorii. Zonele sunt inegale fiind redusa zona de
galben a coletului si crescuta zona incizala de transparent.
Volumul redus al coroanei accentueaza dificultatile tratamentului protetic; incisivului
lateral revenindu-i un rol secundar pe scena surasului comparativ cu incisivul central
superior.
n afara modificarilor de forma, frecvent (mai frecvent dect la incisivul central superior) apar si modificari ale pozitiei la nivelul arcadei dentare.

Implicatii clinice:
- cand erupe, incisivul lateral determina reducerea spatiului dintre centrali. Cand spatiul de eruptie este
redus are loc o malpozitionare a incisivului lateral
- restaurarile coronare se efectueaza cu o orecare dificultate datorita volumului redus al coroanei si
dimensiunii mari a cavitatii pulpare
- folosirea ca stalp de punte in protetica nu este recomandata, deoarece are valoare parodontala mica
- culoarea este diferita de cea a incisivului central, fiind mai uniforma in jumatatea incizala

Bibliografie:
-Morfologia clinica a sistemului stomatognat ,Stefan Panaite ,editura Stef,Iasi-2007
- http://www.lsmdb.ro/cursuri/An1/Morfologie/Morfologie%20dentara%202.pdf
- http://netdent.ro/Articole-diverse/cateva-notiuni-despre-incisivi.html
- http://despremedicina.com/dintii-incisivi/