Student: Bulgaru Alexandra-Ema

Universitatea “Apollonia” , Iaşi

MORFOLOGIA DINŢILOR ŞI
ARCADELOR DENTARE
• Portofoliu •
Incisivul central superior drept- 1.1
Faţa vestibulară: - două depresiuni
- trei lobuli : distal,mezial şi central
Faţa palatinală : -cingulum ( uni,bi,trilobat)
- foramen caecum
- două creste marginale
Margine incizală: rectilinie,uşor oblică în sens mezio-distal,unghi
distal mai rotunjit
Convexităţi maxime: vestibular-treimea cervicală sens cervico-incizal
- treimea mezială sens mezio-distal
mezial-treimea incizală
distal- treimea incizală mai accentuată decât
cea mezială
palatinal- concav-convexă
Arii de contact- în treimea incizală sens cervico-incizal şi în treimea
vestibulară sens vestibulo-palatinal cu menţiunea că aria distală este
situată mai aproape de cervical comparativ cu cea mezială.
Incisivul lateral superior drept 1.2
Faţa vestibulară- două depresiuni, trei lobuli (distal,mezial,central)
Faţa palatinală -cingulum(monolobat)
- foramen caecum
- doua creste marginale
Margine incizală –rectilinie,traiect oblic în sens mezio-distal şi
incizalo-cervical ,unghi distal mult mai rotunjit decât al incisivului
central; este situată mai spre cervical faţă de marginea incizală a
incisivului central superior.
Convexităţi maxime: vestibular- treimea cervicală sens cervico-
incizal
treimea mezială sens mezio-distal
mezial-treimea incizală
distal-treimea incizală,mai accentuată decât
mezial
palatinal-concav-convexă
Arii de contact: în treimea incizală sens cervico-incizal şi în treimea
vestibulară sens vestibulo-palatinal cu menţiunea că aria distală este
situată mai aproape de cervical.
Caninul superior drept (maxilar) 1.3
Coroana- formă conoidă cu aspect asimetric datorită marginii incizale
“un varf de lance” sau “V” cu braţele inegale

Vestibular-două depresiuni,trei lobuli (central,distal,mezial)

Palatinal-toate elementele sunt pronunţate:cingulum proeminent cu

aspectul unui rudiment de cuspid ; două creste marginale şi una
mediană pronunţate.

Margine incizală- două segmente: cel distal fiind mai mare decât cel
mezial.

Convexităţi maxime: vestibular-treimea cervicală

mezial-treimea incizală
distal-treimea incizală
palatinal-concav-convexă

Arii de contact- în treimea incizală sens cervico-incizal şi în treimea

vestibulară sens vestibulo-palatinal cu menţiunea că aria distală este
situată mai aproape de cervical.
Premolarul prim superior drept (maxilar) 1.4
Coroana- paralelipipedică cu patru feţe axiale (faţa mezială fiind cea
mai mare) şi una ocluzală (bicuspidă),de contur hexagonal,cuspidul
palatinal activ şi vestibular de ghidaj.
Faţa ocluzală - doi cuspizi vestibular şi palatinal,un şanţ
intercuspidian mezial-distal mai aproape de marginea palatinală
,două fose marginale,două creste marginale(întrerupte frecvent de
un şanţ secundar),două creste esenţiale(triunghiulare),patru creste
accesorii.
Faţa vestibulară- mai redusă decât a caninului,cu “V”-ul marginii
ocluzale mai deschis şi mai rotunjit.Segmentul mezial este mai mare
decât cel distal.Convexitatea maximă se află în treimea cervicală
mezial.Prezintă două depresiuni şi trei lobuli inegali de creştere.
Faţa palatinală-de dimensiuni mai reduse decât faţa
vestibulară,contur mai rotunjit.Convexitate maximă la unirea treimii
mijlocii cu treimea mezială.
Feţele proximale-cu orientare convergentă spre palatinal,faţa
mezială fiind constant concavă în cele două treimi cervicale unde
prezintă o depresiune ce se continuă cu sanţul interradicular.
Arii de contact-la joncţiunea treimii ocluzale cu treimea medie în
sens centro-ocluzal şi la joncţiunea treimii vestibulare cu treimea
medie în sens vestibulo-palatinal,cu menţiunea că aria distală este
situată mai spre cervical.
Premolarul secund superior drept (maxilar) 1.5
Coroana- paralelipipedică cu gabarit mai mic decât al vecinului
mezial,în general mai globuloasă,mai rotunjită decât al primului
premolar.

Faţa ocluzală-are un contur oval,prezintă doi cuspizi egali (V=P),un

şanţ intercuspidian mezio-distal,egal,depărtat de marginile vestibular
şi palatinal,două fose marginale (mezio-distal)

Faţa vestibulară- are un relief convex în dublu sens;cele două

depresiuni foarte şterse,ca şi cei trei lobuli de creştere.

Feţele proximale-sunt mai late decât înalte,faţa mezială este mai

convexă decât a primului premolar.Punctele de contact sunt situate
aproximativ la acelaşi nivel (sensibil simetrice)

Arii de contact- la joncţiunea treimii ocluzale cu treimea medie,în

sens cervico-ocluzal şi la joncţiunea treimii vestibulare cu treimea
medie ,în sens vestibulo-palatinal,cu menţiunea că aria distală este
situată mai spre cervical.
Molarul prim superior drept (maxilar) 1.6
Coroana-are forma cuboidală cu patru feţe axiale şi una ocluzală.

Faţa ocluzală-patru cuspizi (mezio-palatinal;mezio-vestibular;disto-

vestibular;disto-palatinal) , cuspizii palatinali sunt de sprijin, trei
şanţuri (mezio-cervical;cervico-vestibular;disto-palatinal) , trei fose
,mai multe creste de smalţ marginale mezial şi
distal,sagitale,esenţiale,şi o creastă oblică (puncte de smalţ) ce
rezultă prin unirea crestelor esenţiale a cuspizilor mezio-palatinali şi
disto-vestibulari.

Faţa vestibulară- convexă în ambele sensuri,convexitatea maximă

este în treimea cervicală,mezial.Un şanţ de descărcare situat mai
aproape de marginea distală delimitează doi lobi (mezial şi distal) şi
se termină în foseta vestibulară,la jumatatea înălţimii feţei.

Faţa palatinală- trapez cu baza mare ocluzal;relief convex în ambele

sensuri,convexitatea maximă în treimea mijlocie.Un şanţ de
descărcare împarte faţa în doi lobi (mezial si distal) şi se termină
pierdut aproape de marginea cervicală. Tuberculul Carabelli
(periconul lui Stehlin) este prezent în 50-60% din cazuri.

Feţele proximale: - faţa mezială este cea mai lată dintre feţele
axiale.În sens vertical este plană iar în sens orizontal este
convexă.Aria de contact mezială este situată în sens vestibulo-
palatinal la joncţiunea treimii vestibulare cu treimea medie iar în
sens cervico-ocluzal la joncţiunea treimii ocluzale cu treimea medie.
 -faţa distală este mai redusă ca întindere,este
convexă în ambele sensuri,aria de contact fiind situată în ambele
sensuri în treimea medie
Molarul secund superior drept (maxilar) 1.7
Coroana-de aceeaşi formă cuboidală,dar mai aplatizată mezio-
distal,are patru feţe axiale şi o faţă ocluzală.Dimensiunile ei sunt mai
reduse în toate sensurile comparativ cu molarul de 6 ani.

Faţa ocluzală-în varianta cu patru cuspizi,are o formă trapezoidală şi

seamană cu cea a molarului de 6 ani;în variante cu 3 cuspizi (prin
dispariţia sau involuţia cuspidului disto-vestibular) coroana seamană
mai mult cu cea a molarului trei superior,faţa ocluzală luând un
aspect triunghiular.În această variantă ,creasta marginală
distală,rectilinie,dă impresia că înlocuieşte cuspidul disto-palatinal.

Faţa vestibulară-mai redusă în toate sensurile decât a vecinului său

mezial,este convexă în ambele sensuri.Doimea distală este mai mică
decât doimea mezială iar şanţul de descărcare de pe această faţă
este mai puţin adânc.

Faţa palatinală-relief convex în ambele sensuri,şanţul de descărcare

puţin accentuat împarte faţa în două “jumătăţi” vizibil inegale,în
detrimentul celei distale.În general,tuberculul Carabelli este absent.

Feţele proximale-faţa mezială este mai mare,fiind aproape

plană.Divergenţa ocluzală a feţelor proximale este puţin marcată.

Arii de contact:- pe faţa mezială în treimea mijlocie ( în ambele

sensuri)
 - pe faţa distală la joncţiunea treimii vestibulare cu
treimea medie(sens vestibulo-palatinal) , respectiv la joncţiunea
treimii ocluzale cu treimea medie ( sens cervico-ocluzal)
Incisivul central inferior drept (mandibular) 4.1
Faţa vestibulară -două depresiuni,trei lobuli de mărimi aproximativ
egale

Faţa linguală-cingulum puţin proeminent,după unii autori,nu are

cingulum,nu are foramen caecum,două creste marginale şterse.

Marginea incizală-orizontală,formează unghiuri drepte cu marginile

proximale.

Convexităţi maxime: vestibular-treimea cervicală sens cervico-

incizal, treimea mezială sens mezio-distal
mezial şi distal aproape plane
lingual plan-convexă

Arii de contact-mezial şi distal în treimea incizală aproape de

marginea incizală.Uzura marginilor incizale duce la modificarea ariilor
de contact.
Incisivul lateral inferior drept(mandibular) 4.2
Vestibular- două depresiuni,trei lobuli vestibulari

Lingual- cingulum puţin proeminent,nu există foramen caecum,două

creste marginale şterse

Margine incizală- rectilinie ,uşor oblică dinspre mezial către distal şi

dinspre incizal înspre colet,unghiul disto-incizal mai rotunjit

Convexităţi maxime- vestibular în treimea cervicală sens cervico-

incizal
lingual : plan convexă
mezial şi distal: aproape plane

Arii de contact- în treimea incizală aproape de marginea incizală,cea

distală situată uşor mai spre cervical decât cea mezială.
Caninul inferior drept (mandibular) 4.3
Coroana- mai alungită decât la caninul superior cu diametrul vertical
mai mare decât cel orizontal; privită dinspre incizal aspect mai
simetric decât omologul maxilar

Faţa vestibulară - două depresiuni,trei lobuli:central,mezial,distal

Faţa linguală -cingulum de volum redus,nu există foramen

caecum,crestele marginale şi creasta medie mai şterse.

Margine incizală-două segmente ce se unesc într-un unghi bine

exprimat:cel mezial mai scurt şi mai puţin înclinat;vârful mai aproape
de mezial,unghiul disto-incizal mai rotunjit.

Convexităţi maxime-vestibular treimea cervicală în sens cervico-

incizal şi treimea mezială în sens mezio-distal
-mezial şi distal aproape plane
-lingual este plan-convexă

Arii de contact- mezial treimea incizală în sens cervico-incizal şi în

treimea vestibulară ,sens vestibulo-lingual.
-distal mai spre cervical decât pe faţa mezială.
Premolarul prim inferior drept (mandibular) 4.4
Coroana-forma cilindrică ,marcată de o diferenţă evidenţa între
înălţimea feţei vestibulare şi linguale.

Faţa ocluzală-contur circular,bicuspidată,cu vizibilă disproporţie între

cuspizi (vestibulo-lingual).Cuspidul lingual reprezintă doar o treime
din cel vestibular.Planul cuspidian ocluzal este înclinat la 45°;două
fose,cea distală mai deschisă decât cea mezială; un şanţ
intercuspidian,uşor concav spre vestibular,două creste marginale,cea
mezială participă la realizarea ariei de contact mezială şi este
intersectată de un şanţ,care o separă de cuspidul lingual;două creste
esenţiale,care delimitează patru versante (două distale şi două
meziale);cuspidul vestibular de sprijin,cuspidul lingual de ghidaj.
Faţa vestibulară- seamană cu cea a caninului mandibular, “V”-ul
ocluzal fiind însă mult mai deschis.Relieful este convex în ambele
sensuri,convexitatea maximă fiind situată la unirea treimii meziale cu
treimea cervicală.Două depresiuni delimitează trei lobuli de
creştere,centralul fiind cel mai proeminent.
Faţa linguală-mai mică decât faţa vestibulară,relieful ei fiind mai
accentuat convex în sens transversal şi axial.
Feţele proximale-au formă de trapez cu baza mică ocluzal.Sunt
orientate convergent spre lingual.Relieful lor este convex în sens
vestibulo-lingual.Faţa mezială este mai mare decât faţa distală.
Arii de contact-la joncţiunea treimii ocluzale cu treimea medie în
sens cervico-ocluzal şi la joncţiunea treimii vestibulare cu treimea
medie în sens vestibulo-lingual,cu menţiunea că aria distală este
situată mai spre cervical.
Premolarul secund inferior drept (mandibular) 4.5
Coroana-cuboidală,voluminoasă,prezintă cea mai mare circumferinţă
dintre toţi premolarii;caractere intense de molarizare.

Faţa ocluzală-varianta bicuspidă (vestibular-lingual),cu un şanţ

mezio-distal cu concavitatea spre vestibular,două fose (distal-mezial)
varianta tricuspidă vestibular,mezio-lingual şi disto-lingual,o fosă
centrală din care pornesc trei şanţuri în formă de “Y”.Cuspidul mezio-
lingual este aproximativ o doime din volumul cuspidului vestibular,iar
cuspidul disto-lingual reprezintă o treime din cuspidul vestibular.

Faţa vestibulară-este mai aplatizată decât la primul

premolar,convexitatea maximă fiind situată în treimea
cervicală.Două depresiuni delimitează cei trei lobuli de creştere.

Faţa linguală-prezintă o dublă convexitate(în sens mezio-distal şi

cervico-ocluzal),convexitatea maximă fiind situată în treimea
mijlocie.Feţele vestibulară şi linguală sunt convergente spre
ocluzal,de aceea diametrul maxim (în sens vestibulo-lingual) este
situat în treimea cervicală,iar cel minim la nivelul feţei ocluzale.

Feţele proximale-suprafeţele mezială şi distală sunt uşor convexe.

Arii de contact-la joncţiunea treimii ocluzale cu treimea medie în

sens cervico-ocluzal şi la joncţiunea treimii vestibulare cu treimea
medie în sens vestibulo-lingual,cu menţiunea că aria distală este
situată mai spre cervical.
Primul molar inferior drept (mandibular) 4.6
Coroana-are formă de paralelipiped dreptunghiular cu o remarcabilă
stabiltate morfologică:are patru feţe axiale şi o faţă ocluzală cu cinci
cuspizi,dintre care cel disto-vestibular este constant,cu un volum mic
şi reduce creasta marginală distală,transformând-o într-un vestigiu.

Faţa ocluzală-prezintă forma de trapez cu baza mare spre

vestibular.Are cinci cuspizi în ordinea descrescândă a marimii lor
(mezio-lingual,disto-lingual,mezio-vestibular,centro-vestibular,disto-
vestibular);trei sunt situaţi vestibular şi doi lingual.Prezintă un şanţ
principal central cu direcţie mezio-distală care se termină în cele
două fose marginale mezial şi distal şi trei şanţuri principale
periferice cu direcţie vestibulo-lingual dintre care două sunt
orientate spre vestibular şi unul spre lingual.Când şanţul ocluzo-
vestibular mezial,ocluzo-vestibular distal şi ocluzo-lingual imită litera
“Y” ia naştere varianta driopitecă.Pe suprafaţa ocluzală se remarcă
cinci fose,două proximale,mezial şi distal,şi trei centrale în varianta
driopitecă şi patru fose în varianta cruciformă;mai multe creste de
smalţ(două marginale la care se adaugă toate crestele de smalţ
sagitale,esenţiale şi accesorii a celor cinci cuspizi)

Faţa vestibulară-are formă de trapez cu baza mare situată ocluzal.Pe

ea se conturează doua şanţuri de descărcare care delimitează trei
lobi de mărimi inegale (mezial,central,distal).Marginea ocluzală are
aspectul unei linii frânte formată din trei “V”-uri,fiecare
reprezentând vârful unui cuspid,care descresc dinspre mezial către
distal.Convexitatea maximă se situează în treimea cervicală.

Faţa linguală-prezintă aceeaşi formă trapezoidală ca şi faţa

vestibulară,dar de dimensiuni mai reduse.Un şanţ de
descărcare(evident doar în treimea ocluzală),care continuă şanţul
ocluzo-lingual,împarte faţa în doi lobi.Convexitatea maximă în sens
cervico-ocluzal se situează la doimea feţei linguale.

Feţele proximale
-faţa mezială este in ansamblu convexă,convexitatea maximă fiind
situată în treimea medie.Aria de contact mezială se află la joncţiunea
treimii vestibulare cu treimea medie(în sens vestibulo-lingual)
respectiv la joncţiunea treimii ocluzale cu treimea medie (în sens
cervico-oral)

-faţa distală,mai redusă ca întindere,este convexă în ambele

sensuri,cu precădere în dreptul cuspidului disto-vestibular.Aria de
contact distală este situată în ambele sensuri în treimea medie
Al doilea molar inferior drept (mandibular) 4.7
 Coroana-are o forma cuboidală fiind uşor turtită vestibulo-
lingual.Prezintă patru feţe axiale şi are o faţă ocluzală al cărei relief
se poate prezenta în mai multe variante:cruciformă,diopitecă sau în
scară. Acest molar este mai mic decât precedentul şi are în mod
constant patru cuspizi. Porţiunea sa distală este mai convexă şi mai
rotunjită.
Faţa ocluzală – are o formă pătrată prezentând patru cuspizi : doi
vestibulari şi doi linguali, în ordine descrescândă mezio-vestibular,
mezio-lingual, disto-vestibular şi disto-lingual; două şanţuri
intercuspidiene, trei fose (două marginale şi una centrală) sau patru
fose (două marginale şi două centrale). În varianta driopitecă; două
creste marginale şi toate crestele de smalţ ale celor patru cuspizi. În
funcţie de dispoziţia şanţului vestibulo-lingual faţă de şanţul mezio-
lingual iau naştere trei variante ocluzale.
Faţa vestibulară – are o formă de trapez cu baza mare situată
ocluzal. Marginea ocluzală formată din două “V”-uri inegale (mezial şi
distal ) este convexă în ambele sensuri, convexitatea maximă fiind
situată mezial în treimea cervicală. Un şanţ de descărcare continuă
şanţul intercuspidian, vestibulo-lingual şi delimitează doi lobi inegali
(mezial şi distal ) şi se termină într-o fosetă la jumatatea înălţimii
feţei.
Faţa linguală – seamănă cu al primului molar inferior, dar toate
laturile sunt mai reduse; de remarcat convergenţa spre colet mai
puţin accentuată a feţelor proximale, ceea ce influenţează forma
acestei feţe.
Feţele proximale – seamănă cu feţele proximale ale primului molar
inferior. Aria de contact mezială se situează în ambele sensuri în
treimea mijlocie. Aria de contact distală se află la joncţiunea treimii
vestibulare cu treimea medie (sens vestibulo-lingual) şi la joncţiunea
treimii ocluzale cu treimea medie (sens cervico-ocluzal ).