PRIMUL PREMOLAR MAXILAR

Sisteme de notare
– F.D.I - 1.4 (DREPT) 2.4 (STÂNG)
– PALMER – 4 (DREPT) 4 (STÂNG)
– AMERICAN – 5 (DREPT) 12 (STÂNG)

Rădăcini - 2
Coarne pulpare - 2 – vestibular si palatinal
Nr de lobi - 4
COROANA
– cub cu diametrul maxim orientat vestibulo-oral

SUPRAFATA VESTIBULARA
– pentagon
– doua santuri primare mai exprimate in treimea ocluzala si mijlocie
– 3 lobi – central(cel mai mare)
- distal(mijlociu)
- mezial(cel mai mic)
– marginea cervicală - curba dar orientata spre radacina
– marginile proximale - inegale si divergente
- traseul lor este convex
- convexitatea maxima : la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie
- la unirea marginilor proximale cu marginea libera se formeaza 2 unghiuri
obtuze: mezio-ocluzal si disto-ocluzal
– marginea distala - mai scurta si mai oblica decta cea meziala
– marginea libera - forma de V cu brate inegale
- panta distala este mai lunga
– varful cuspidului – proeminent si ascutit
– relieful – convex
- convexitatea maxima – treimea cervicala
– in treimea ocluzala si mijlocie apare proeminenta creasta vestibulara, care rezulta din dezvoltarea
lobului central si se extinde de la nivelul marginii libere spre linia coletului
– in treimea cervicala prezinta striatiunile transversale

SUPRAFAȚA PALATINALĂ

– este mai mica decât cea vestibulara

– divergenta redusa
 – in treimea ocluzala si mijlocie, marginile proximale apar convexe, iar in treimea cervicala sunt
plane
– marginea libera – creasta sagitala a cuspidului palatinal, cu varful sub forma unui unghi drept
– panta distala mai lunga decat cea meziala
– relief – accentuat convex
- convexitatea maxima – treimea cervicala sau spre treimea mijlocie
– suprafata palatinala – neteda, fara detalii morfologice
– varful cuspidului vestibular ii depaseste in inaltime pe cel palatinal cu 1mm
– varfului cuspidului vestibular este orientat spre distal
– varful cuspidului palatinal este orientat spre mezial

SUPRAFETELE PROXIMALE
– forma – trapez cu baza mare reprezentata de linia coletului
Suprafata meziala
– este mai mare decat suprafata distala
– conturul suprafetelor proximale – linia coletului – curba,cu convexitatea orientata spre coroana
- are traseu inclinat descendent dinspre vestibular
spre oral
– marginea vestibulara - convexa, curbura maxima in treimea cervicala
- coboara oblic si se termina in varful cuspidului vestibular
- acesta este localizat pe un ax vertical ce trece prin apexul radacinii vestibulare
– marginea palatinala – traseu convex
- convexitatea maxima este localizata spre treimea mijlocie
- extremitatea marginii (varful cuspidului palatinal), este localizata pe un ax
tangent la suprafata palatinala a radacinii palatinale
– marginea ocluzala – mai mica decat cea cervicala
- aspect concav
– de pe suprafata meziala se evidentiaza diferenta de inaltime dintre cei doi cuspizi
– relief – convex in treimea ocluzala si mijlocie
- convexitatea maxima la unirea acestora
- ariile de contact cu dintii vecini sunt mai largi decat in regiunea frontala a arcadei
– in treimea cervicala, suprafata meziala prezinta o arie accentuat concava, care se continua cu santul
de demarcatie dintre cele doua rădăcini
– pe suprafața mezială se formează un șanț (șanțul crestei marginale), care se pornește de pe
suprafata ocluzala, traversează creasta marginala si se prelungește pana spre jumătatea înălțimii
suprafeței meziale, in jumătatea palatinală a suprafeței meziale
Suprafata distală
– este mai mica, mai ales in sens cervico-ocluzal
– linia coletului reprezintă o curbura mai redusa, uneori este aproape dreapta
– marginea libera – creasta marginala distala are o poziție mai înaltă decât cea mezială
– este convexa in treimea ocluzala si mijlocie si plana spre colet
– nu prezinta șanț al crestei marginale

SUPRAFATA OCLUZALA
– forma – hexagon, alungit in sens vestibulo-oral
– marginea vestibulara
 - formează doua din laturile hexagonului, este reprezentata de creasta sagitala a cuspidului
vestibular
- unghiul dintre cele doua pante, mezială si distală, este accentuat de prezenta crestei vestibulare
- poate fi fragmentata de mici denivelări datorate șanțurilor de pe suprafața vestibulara
– marginea palatinală
- reprezintă alte doua laturi ale hexagonului si este construita din creasta sagitala a cuspidului
palatinal
- aceasta are un traseu mai rotunjit decât marginea vestibulara
- marginea palatinală este mai scurta decât cea vestibulara
– marginea mezială si marginea distală
- celelalte doua laturi ale hexagonului, sunt reprezentate de crestele marginale
- traseu convergent dinspre vestibular spre oral
- marginea mezială este mai scurta decât cea distala
- intre cele doua margini se formează un unghi drept
- intre marginea vestibulara si distala un unghi ascuțit
– marginea linguala
- se continua cu marginile proximale printr-un traseu mai curb, cu unghiuri mai puțin evidente

DETALII DE RELIEF POZITIV

– 2 cuspizi – vestibular si palatinal
- cuspidul vestibular este mai bine dezvoltat decat cel palatinal
Fiecare cuspid prezinta:
– o creasta sagitala – delimiteaza suprafata ocluzala
- fiecare creasta sagitala este formata dintr-o panta meziala si una distala
– creasta axiala/triangulara – orientata cu varful cuspidului spre centrul fetei ocluzale
- crestele axiale ale celor 2 cuspizi apar una in prelungirea celeilalte, formand
creasta transversala
- creasta transversala separa suprafata ocluzala in doi versanti : mezial si distal
– creasta vestibulara a cuspidului vestibular – coboara din varful cuspidului pe suprafata vestibulara
– creasta palatinala a cuspidului palatinal, mai stearsa, orientata din varful cuspidului palatinal spre
suprafata palatinala
– in afara elementelor proprii celor 2 cuspizi, pe suprafata ocluzala apar 2 creste marginale, meziala si
distala(delimiteaza proximal suprafata ocluzala si unesc cei doi cuspizi).

DETALII DE RELIEF NEGATIV

– la baza crestelor marginale apar 2 fosete: meziala si distala
– au aspect triangular
– se prelungesc in directie vestibulara si orala, de-a lungul crestelor marginale
– foseta distala este mai larga si mai profunda decat cea meziala
– cele doua fosete sunt punctele de origine pentru santul intercuspidian
– acesta are directie mezio-distala si separa cei doi cuspizi
– datorita diferentei de dimensiune dintre cuspidul vestibular si cel palatinal, santul intercuspidian
este deplasat spre palatinal
– acest sant face parte din categoria santurilor principale, care separa elemente provenite din centrii
de crestere diferiti
 – in foseta mezială are originea încă un șanț – șanțul crestei marginale meziale – acesta pornește din
foseta mezială, traversează creasta mezială si trece pe suprafața mezială
– pe suprafața ocluzala – șanțuri mai puțin profunde si numeroase in vecinătatea fosetelor mezială si
distală – șanțurile secundare sau suplimentare – cai de dirijare si eliminare ale fragmentelor
alimentare triturate intre suprafețele ocluzale, in timpul masticației

RĂDĂCINA
– 2 rădăcini: vestibulară si palatinală
– se separă dintr-un trunchi radicular comun,
– trunchiul radicular comun este propriu numai dinților pluriradiculari
– trunchiul radicular comun apare aplatizat mezio-distal, zona de furcație fiind jumătatea înălțimii
radiculare
– trunchiul radicular prezinta pe suprafețele proximale un șanț longitudinal, care indica demarcația
celor doua rădăcini
– pe suprafața mezială aceasta depresiune este accentuata si se continua cu concavitatea din treimea
cervicala a coroanei
– ambele rădăcini sunt subtiri si au apexul efilat orientat distal, cea vestibulara este mai lunga
– poate prezenta o singura radacina, accentuat aplatizata in sens mezio-distal
– suprafetele vestibulara si orala sunt convexe iar cele proximale apar plane sau usor concave
– pe suprafetele proximale se evidentiaza santuri longitudinale profunde
– poate avea si 3 radacini: 2 vestibulare si 1 palatinala

CAVITATEA PULPARA
– camera pulpara apare distinct demarcata de canalele radiculare
– apar evidente coarnele pulpare (cornul pulpar vestibular este mai lung decat cel oral)
– uneori apare o ingustare a camerei pulpare in zona coletului

vestibulara palatinal ocluzala distal meziala

a