Premolar 1 mandibular

Sisteme de notare
- Sistemul F.D.I – 4.4 (DREPT) 3.4(STANG)
- Palmer – 4 4
- American – 28 21

Rădăcini – 1
Coarne pulpare - 2 – vestibular si lingual

Lobi – 4

Coroana
- prezintă cele 5 suprafețe caracteristicile dinților laterali
- suprafața ocluzală este prevăzută cu 2 cuspizi: vestibular și lingual
- datorită dezvoltării reduse a cuspidului lingual, aspectul general al coroanei este mai apropiat
de cel al caninului mandibular
- coroana primului premolar mandibula cat prezinta diametrul maxim orientat în sens
vestibulo-oral

Suprafața vestibulară
- Pentagon
- linia coletului prezintă o convexitate accentuată, orientată spre rădăcină
- marginile proximale sunt divergente spre marginea liberă
- marginea mezială este mai lungă și aproape dreapta
- marginea distală este mai scurtă, ceea ce conferă suprafeței vestibulare un aspect asimetric
- traseul marginilor proximale este convex în treimea ocluzală și mijlocie, cu aria convexitatii
maxime la unirea celor 2 treimi
- În treimea cervicală marginile proximale sunt concave
- marginea liberă este construită din creasta sagitala a cuspidului vestibular și are forma literei
V, cu panta distală mai lungă
- vârful cuspidului apare pronunțat și orientat spre mezial
- cele 2 pante ale marginii libere - mai ales cea mezială - prezintă mici depresiuni la intersecția
cu șanțurile de pe suprafața vestibulară

Relieful
- este mai accentuat convex decât în cazul premolarilor maxilari
- convexitatea maximă în treimea cervicală
- cele 2 șanțuri ale suprafeței vestibulare delimitează 3 lobi, cel central fiind cel mai bine
dezvoltat
 - creasta vestibulară a cuspidului vestibular apare evidentă la acest nivel

Suprafața linguală
- dimensiuni variabile, în funcție de dezvoltare a cuspidului lingual: de la dimensiunea unui
cingulum, până 1/2 sau 2/3 din înălțimea cuspidului vestibular
- sens mediu distal, suprafața linguală este mai îngustă comparativ cu cea vestibulară
- marginile proximale sunt divergente spre marginea liberă, asemănător celor de pe suprafața
vestibulară, dar au un traseu mai scurt
- marginea liberă este formată din creasta sagitala a cuspidului lingual, cu panta distală mai
lungă
- vârful cuspidului poate avea un aspect ascuțit, chiar dacă înălțimea sa este redusă

Relief
- Convex în ambele sensuri
- convexitatea maximă localizată în treimea mijlocie
- la nivelul muchiei mezio-linguale, prezintă un șanț care separă creasta marginală mezială de
cuspidul lingual și se numește șanțul mezio-lingual
- datorită decalajului dintre cei 2 cuspizi, aspectul lingual permite în mare măsură vizibilitatea
cuspidului vestibular și a suprafeței ocluzale

Suprafețele proximale
- 4 laturi
- suprafața mezială este mai mare decât cea distală
- aspect proximal care evidențiază înclinarea spre lingual
- având în vedere înclinația î coroanei spre distal, din aspect distal este vizibilă și suprafața
ocluzală

Suprafața mezială
- Trapez asimetric sau romb
- marginea vestibulară prezintă convexitatea maximă în treimea cervicală sau la unirea
acesteia cu treimea mijlocie
- marginea vestibulară este inclinata accentuat spre lingual
- extremitatea ocluzala este și toată pe un ax vertical ce trece prin apexul rădăcinii
- marginea linguală are o înălțime variabilă mai frecvent cuprinsă între 1 / 2 sau 2 / 3 din
înălțimea marginii mijlocii
- extremitatea ocluzală care corespunde vârfului cuspidului linguale este localizată pe un ax
tangent la suprafața linguală a rădăciniI
- linia coletului este curbă și ascendentă în sens vestibulo oral
- marginea liberă este construită din creasta marginală medială accentuat înclinată dinspre
vestibular spre lingual

Relieful
- suprafeței meziale este convex în treimea ocluzala și mijlocie, cu aria convexității maxime la
unirea acestora
 - spre colet suprafața mezială este concavă
- zona confecții tății maxime pe suprafața medială este localizată cervical fata de convexitatea
maximă a suprafeței distale
- la nivelul muchiei care separă suprafața mezială de cea linguala apare un șanț mediu lingual
scurt, care provine de pe suprafața ocluzală, denumit șanț mezio-lingual

Suprafața distală
- linia coletului este mai puțin curba
- creasta marginală distală este mai puțin înclinată
- nu există un șanț corespunzător muchiei disto-linguale, în schimb poate apărea un șant cu
origine pe suprafața ocluzală care traversează creasta marginală distală și se numește șanțul
crestei marginale-distale

Suprafața ocluzală
- Trapez asimetric, cu partea distală mult mai bine reprezentată decât cea medială
- Accentuat înclinat față de axul lung al rădăcinii în funcție de diferența de înălțimea celor 2
cuspizi
- marginea vestibulară este construită din creasta sagitala cuspidului vestibular, cu panta
distală ceva mai lungă decât panta mezială
- marginea linguală, reprezentată de creasta sagitala a cuspidului lingual, este foarte redusă
- marginile proximale, formate din crestele marginale, sunt convergente spre lingual. Și, uneori
convergența accentuată imprimă suprafeței ocluzale aspect de triunghi echilateral, cu vârful
la nivelul cuspidului lingual
- Asigurarea acestor margini este convex prezentând curbura maximă la unirea treimii
vestibulare cu cea mijlocie
- unirea marginii vestibulare cu cea distală are aspectul unui unghi aproape drept între
marginea vestibulară și cea mezială se formează un unghi ascuțit

Morfologia suprafeței ocluzale

- 2 cuspizi -vestibular și lingual
- cuspidul lingual este mai redus, reprezentând între 1 / 2 și 2 / 3 din dimensiunile cuspidului
vestibular
- fiecare cuspid prezintă:
- sagitală cu 2 pante, mezială și distală, mai puțin evidente la cu stilul lingual din cauza
dimensiunilor reduse
- o creastă axială (esențială, triunghiulară) , bine reprezentată
- creasta axială a cuspidului vestibular este mai lungă decât cea a cuspidului lingual
- crestele axiale se unesc și formează creasta transversală foarte bine exprimată, cu
traseul vestibulo-oral - aceasta separa pe suprafata ocluzala un versant distal mai
mare cu un versant mezial
- Cuspidului vestibular prezintă o creastă vestibulară localizată pe suprafața
vestibulară, creasta linguală a cuspidului lingual este ștearsă
 - vârfurile celor 2 scurt, atât vestibular cât și lingual, sunt orientate spre mezial
- 2 creste marginale, descrise odată cu conturul suprafeței ocluzale
- 2 fosete proximale, marginale, localizate la baza cresterii lor virgula traseul acestora
apare sub forma unui semicerc paralel cu crestele marginale, foseta distală este mai
lungă decât cea a mezială
- un șanț intercuspidian, Care unește cele 2 fosete, concav, deplasat spre lingual. Acest
șanț apare de cele mai multe ori șters, astfel încât creasta transversal are aspect
continuu
- un șanț mediu lingual, care are origine în foseta mezială și separă creasta mezială de
cuspidul lingual
- un șanț sau crestei distale, care pornește din foseta distală și traversează creasta
marginală distal. acest șanț este inconstant

Ră sdăcină
- Unică
- Dreaptă
- mai scurtă
- prezintă 4 suprafețe
- secțiunea transversală are formă ovală: suprafețele vestibulară și linguală apar convexe, iar
cele proximale sunt plane și convergente spre lingual
- diametrul vestibulo oral este mai mare decât cel mediu distal
- suprafețele proximale prezintă șanțuri longitudinale
- apexul este orientat spre distal uneori acesta poate prezenta o furca ție, rezultând un apex
bifid

Cavitatea pulpară
- 2 coarne corespunzătoare cuspizilor, dintre care cel vestibular este mai proeminent
- acesta se continuă cu un canal radicular unic în 70 % din cazuri, larg și aplatizat în sens mezio
distal
- există și tu situații în care canalul principal se divide sau apar 2 canale radiculare dinstincte