ELABORAREA METODICĂ Nr.

TEMA: MORFOLOGIA FUNCȚIONALĂ A PREMOLARILOR INFERIORI.

1. Caractere morfologice comune a premolarilor inferiori.

Se deosebesc de omologii lor superiori prin forma coroanei, care este mai mult
cilindric, și nu turtită în sens mezio-distal ca a premolarilor superiori, prin rădăcina
care este unică (monoradiculari) și prin relieful și numărul cuspizilor.

2. Morfologia funcțională a primilor premolari inferiori. Caracteristica.

Este al patrulea dinte din arcadă, are următoarele dimensiuni medii:

 Înălțimea totală a dintelui 23,0 mm

 Înălțimea coroanei 8,0 mm
 Lungimea rădăcinii 15,0 mm
 Diametrul mezio-distal al coroanei 6,9 mm
 Diametrul mezio-distal cervical 5,5 mm
 Diametrul vestibulo-lingual al coroanei 7,0 mm

Primul premolar inferior se încadrează între dinții bicuspidați și monoradiculari.

Coroana prezintă 5 fețe:
 Patru fețe laterale: vestibulară, palatinală, mezială, distală.
 O față ocluzală .
 Fața vestibulară conturul și relieful seamănă cu fața vestibulară a caninului
inferior, dar de dimensiuni mai mici: diametrul vertical 8 mm, diametrul mezo-
distal al coroanei 6,9 mm. Conturul este delimitat de:
 Linia curbă a coletului , cu convexitatea orientată spre rădăcină
 Două margini proximale , ușor curbe și divergente spre marginea liberă, cu care
se unesc formînd două unghiuri proximale rotunjite.
 Două șanțuri puțin exprimate delimitează 3 lobi, dintre care lobul central
prezintă o modelare mai pronințată.
 Marginea liberă este formată de creasta sagitală a cuspiduluivestibular pe care
vîrful cuspidului o împarte în două versante inegale: versantul distal fiind mai
lung și mai oblic, cuspidul este situat ceva mai aproape de unghiul mezial.
 Fața linguală este accentuat mai mică decît cea vestibulară. Înălțimea ei depinde
de dezvoltarea variabilă a cuspidului lingual.uneori este aproape egal cu cuspidul
vestibular, așteori este aproape inexistent, primul premolar semănînd mai mult cu
 un dinte unicuspidat reprezentînd trecerea de la caninii unicuspidați la
bicuspidați.
 Fețele proximale, meziale și distală pot fi asemănate cu un trapez, a cărui bază
mică este ocluzal și baza mare la linia coletului unite prin cele două margini
laterale: vestibulară și linguală. Marginea linguală este aproximativ aproape
jumătate din dimensiunea marginii vestibulare în funție de înălțimea feței
linguale. Diametrul lor vertical este de 8 mm, iar diametrul orizontal este de 7
mm, spre deosebire de premolarii superiori la care predomină diametrul orizontal
9 mm.
 Fața ocluzală . Conturul și relieful feței ocluzale sînt date de 4 margini, 2 cuspizi,
1 șanț intercuspidian și 2 fesete.
 Conturul: marginea vestibulară și linguală sînt formate de crestele sagitale ale
cuspidului vestibular și lingual, unite între ele prin crestele proximale, meziale și
distale. Crestele proximale sînt convexe și converg coborînd spre lingual.
 Relieful este dat de cei 2 cuspizi de mărimi inegale. Cuspidul vestibular avînd o
înălțime și lățime de 2 ori mai mre decît cuspidul lingual, planul feței ocluzale are
o înclinare de 45 grade, privind în sus și spre lingual.
 Coletul este turtit în sens mezio-distal, diametrul lui mărindu-se în sens
vestibulo-lingual.
 Rădăcina este unică și turtită în sens mezio-distal, fără să prezinte șanțuri pe
fețele proximale. Lungimea rădăcinii este de 15 mm. La colet, diametrul mezio-
distal este de 5 mm, iar în sens vestibulo-lingual de 6 mm.
 Camera pulpară prezintă 2 coarne: un corn mare spre cuspidul vestibular și unul
mic pentru lingual. Canalul radicular este turtit în sens mezio-distal.

3. Morfologia funcțională a premolari secunzi inferiori. Caracteristica.

Premolarul secund superior este mai voluminos. Este al 5-lea dinte în arcadă.
Are următoarele dimensiuni medii:
 Înălțimea totală a dintelui 23,5 mm
 Înălțimea coroanei 8,0 mm
 Lungimea rădăcinii 15,5 mm
 Diametrul mezio-distal al coroanei 7,2 mm
 Diametrul mezio-distal cervical 6,0 mm
 Diametrul vestibulo-palatinal 8,0 mm
 Coroana are o formă cuboidă apropiindu-se de morfologia molarilor. Prezintă 4
fețe laterale și o față ocluzală.
 Fața vestibulară are aceeași înălțime ca și primul premolar de 8 mm, dar
diametrul orizontal este ceva mai mare 7,2 mm. Conturul feței vestibulare este
 delimitat de 4 margini. Marginea liberă este mai puțun ascuțită decît la ceilalți
premolari. Două șanțuri care pleacă de la marginea liberă, delimitează 3 lobi.
Lobul central este mai puțin exprimat ca la ceilalți premolari, abia depășind
relieful lobilor mezial și distal.
 Fața linguală este ceva mai mică în ambele diametre. Diametrul vertical este de
6,5 mm.
 Relieful este convex atît în sens vertical cît și orizontal, fața fiind ușor înclinată
spre lingual.
 Fețele proximale, meziale și distală au un contur de formă aproape pătrată,
cele două diametre avînd dimensiuni aproape egale. Diametrul vertical 8 mm, iar
cel orizontal 8,3 mm. Relieful lor este convex în sens vestibulo-lingual,
convexitatea maximă fiind spre marginea liberă și cea vestibulară, nivelul unde
cele două fețe realizează contactul interdentar proximal.
 Fața ocluzală are un contur și relief diferit de primul premolar, datorită faptului
că el poate prezenta 2 sau 3 cuspizi.
 Relieful feței ocluzale : în cazul cînd prezintă 2 cuspizi – cuspidul vestibular este
ceva mai puternic și mai proeminent. Șanțul intercuspidian cu direcția mezio-
distală este curb, avînd concavitatea orientată vestibular. Fosetele principale,
mezială și distală sînt unite mai aproape de marginea vestibulară a feței ocluzale.
În cazul cînd fața ocluzală prezintă 3 cuspizi, cuspidul vestibular și șanțul
intercuspidian rămîn neschimbate păstrîndu-și dimensiunile și forma. Schimbarea
are loc la nivelul cuspidului lingual, în sensul că din șanțul intercuspidian mezio-
distal pleacă un șanț în sens lingual, împărțind cuspidul lingual în 2 cuspizi inegali
ca mărime: mezio-lingual și distolingual, acesta fiind cel mai mic. Ansamblul celor
2 șanțuri se pot schematiza prin litera Y
 Rădăcina este unică , mai lungă și mai voluminoasă ca la primul premolar, dar cu
caractere identice.

4. Semnele de diferențiere a premolarilor inferiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă.

5. Semnele de diferențiere a premolarilor superiori de cei inferiori.

PRIMII PREMOLARI SUPERIORI:

1. Fața vestibulară este asemănătoare cu cea a caninului (forma pentagonală cu

prezența “V”-ului incizal).

2. Fața mezială este cea mai înaltă dintre fețele proximale ale dinților laterali.
3. Fața ocluzală prezintă doi cuspizi (cel vestibular este mai mare decît cel palatinal).

4. Șanțul intercuspidian este liniar cu orientare mezio-distală și poziționat mai

aproape de cuspidul palatinal.

5. Cel mai frecvent prezintă două rădăcini (una vestibulară și una palatinală) sau o
rădăcină bifida apaltizată ușor mezio-distal. Este singurul premolar care poate
prezenta două rădăcini.

PRIMII PREMOLARI INFERIORI:

1. Fața vestibulară este mult mai înaltă decît cea linguală.

2. Cuspidul vestibular este dublu ca volum față de cel lingual.

3. Șanțul intercuspidian este concav spre vestibular.

4. Foseta distală este mai largă decît cea mezială.

5. Rădăcina unică , cu formă de con ușor efilat și este aplatizată ușor mezio-distal.

6. Caracteristica suprafețelor ocluzale a premolarilor inferiori.

Conturul fețelor ocluzale au o ușoara turtire în sens M-D, iar relieful acestora
cuprinde 2 cuspizi, 2 fosete, 1 șanț intercuspidian și cîteva creste de smalț accesorii.

Cuspidul vestibular este cel mai mare, el avînd o dimensiune dublă față de cel lingual.
Această diferență mare între dimensiuni face ca fața ocluzală să aibă o înclinare de
aproximativ 45 grd. spre lingual. Cele două creste esențiale ale cuspizilor separă fața
ocluzală în patru versante : 2 meziale și 2 distale, cîte unul pentru V și L (M-L și M-V ,
D-L și D-V). Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată
decît la cuspidul lingual. Șanțul intercuspidian, unește fosetele mezială și distală, este
scurt și are o formă concavă spre vestibular. Este situat mai aproape de marginea
linguală și are o adîncime redusă ceea ce face ca cei doi cuspizi să pară ca sunt uniți
între ei. Foseta distală este mai largă decît cea mezială.

7. Particularitățile comune a fețelor vestibulare a premolarilor inferiori.

 - Sunt formate din laturile proximale (mezială și distală), cervicală și ocluzală.

 - Convergente spre colet.

 - Marginile proximale: forma de semicerc cu concavitatea spre ocluzal.

 - Marginea ocluzală este formata din două segmente inegale (unul mezial și unul
distal). Segmentul mezial este mai lung decît cel distal. Împreună, cele două
segmete formează un “V” mai deschis și mai rotunjit decît cel de la cuspidul
caninului.

 - Sunt convexe în ambele sensuri. Convexitatea în sens mezio-distal este evidentă

pe toată lungimea coroanei.

 -În jumătatea ocluzală a feței vestibulare sunt vizibile două șanțuri verticale care

 delimitează cei 3 lobi de creștere ai lobului vestibular. Lobul central este cel mai

 mare, urmează cel distal, iar cel mezial este cel mai mic.

8. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la premolarii inferiori, ce rol îndeplinește.

La primii premolari, ecuatorul anatomic este situat la nivelul coletului pe fețele

laterale. El unește punctele de maximă convexitate.