Morfologia funcţională

a premolarilor
inferiori.
 1.Caractere morfologice commune a premolarilor inferiori.
Premolarii inferiori fac parte din grupul dinților monoradiculari bicuspidați sau tricuspidați (premolarul
second).Conform sistemului internaţional de notare codurile lor sunt următoarele:
• 34-pentru primul premolar inferior stang
• 44-pentru primul premolar inferior drept.
• 35-pentru premolarul second sting.
• 45-pentru premolarul second drept.

• Premolarii inferiori prezintă volumul cel mai redus din grupul dinților laterali inferiori.
• Coroanele au aspect cilindric, iar pe secțiune transversală sunt aproape circulare;
• Cuspizii linguali sunt mai mici decat cei vestibulari, diferența dintre ei fiind evidentă;
• Șantul principal central este curb cu concavitatea orientate spre vestibular și se gasește situat mai aproape de
marginea linguala a fetei ocluzale;
• Axul coronar face cu axul radicular un unghi obtuz deschis spre lingual.Aceasta angulatie corono-radiculara
poate crea dificultati in tratamentele endodontice.
• Premolarii inferiori sunt dinti monoradiculari.
• Radacina are aspect de con efilat si contine un singur canal radicular principal larg.
• Pe sectiune transversala este usor aplatizat mezio-distal.
• Apexurile se gasesc situate in vecinatatea gaurii mentoniere.
2.Morfologia funcțională a primilor premolari inferiori. Caracteristica
Primii premolari inferiori ocupă poziţiile 4 de pe cele două hemiarcade mandibulare, fiind încadraţi de caninii
inferiori spre mezial şi de premolarii secunzi inferiori spre distal. Coroana primului premolar inferior are o formă
aproape cilindrică cu patru feţe laterale şi o faţă ocluzală.
Dimensiunile medii ale acestor dinţi sunt următoarele:
I. FAŢA VESTIBULARĂ:
1.Dimensiuni:-înălţimea : 8 mm
-lăţimea : 6,5-6,9 mm
2.Relieful: -este convex in ambele sensuri. Convexitatea în sens mezio-distal este evidenta pe toată lungimea
coroanei.
-convexitatea maximă se găseşte la unirea 1/3 meziale cu 1/3 cervicală.
-prezintă două şanţuri verticale care separă cei trei lobi de creştere. Lobul central este cel mai proeminent.
3.Conturul: -este format din laturile proximale (mezială şi distală), cervicală şi ocluzală.
-este asemănător cu cel al caninului inferior dar are dimensiuni mai reduse iar“V”-ul ocluzal este mult mai deschis.
a) marginile proximale:-uşor curbe şi convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă şi mai convexă decît marginea mezială.
b) marginea proximală: -formă de semicerc cu concavitatea spre ocluzal.
c) marginea ocluzală: - este asemănătoare cu cea a caninului dar este mai mică şi cu unghiul “V”-ului mult mai deschis.
II.FAŢA LINGUALĂ:
Dimensiuni: - mult mai reduse decat cele ale feţei vestibulare. De multe ori înălţimea feţei linguale reprezintă doar 2/3 din cea a feţei
vestibulare. Inălţimea feţei linguale este in stransă legătură cu gradul de dezvoltare a cuspidului lingual care decide inălţimea acestei feţe.
Relieful: - convex destul de accentuat in sens transversal şi axial.
Convexitatea maximă se găseşte în 1/3 cervicală.
III.FEŢELE PROXIMALE:
1.Contur:- are forma unui trapez cu baza mică spre colet şi baza mare spre ocluzal. Este conturul de trecere de la canin la dinţii laterali
deoarece marginea ocluzală are forma unui “V” cu vîrful spre colet.
2.Relieful: -convex in sens V-L. Cele două feţe proximale sunt convergente spre lingual.
3.Morfologia funcțională a premolarilor secunzi inferiori
Premolarii secunzi inferiori ocupă poziţiile cu numărul 5 pe hemiarcadele mandibulare ei fiind incadraţi de primii
premolari inferiori spre mezial şi de primii molarii inferiori spre distal.
Coroana acestui premolar are o formă cuboidală şi prezintă caractere foarte apropiate de cele ale molarilor. Foarte
frecvent acest premolar poate prezenta 3 cuspizi ( doi linguali). Este cel mai mare premolar. Dimensiunile medii ale
acestor dinţi sunt următoarele:
I. FAŢA VESTIBULARĂ:
1.Dimensiuni:-înălţimea 8 mm -diametrul M-D: 7,2-7,4 mm
2.Contur:-este format de cele patru laturi: M, D, cervicală şi ocluzală.
a).marginile proximale:
au dimensiuni egale cu cele ale primului premolar inferior. Ele converg uşor spre cervical. Marginea distală este mai
scurtă şi mai convexă decat cea mezială.
b). marginile cervicală şi ocluzală:
au dimensiuni mai mari decat omoloagele lor de la primul premolar inferior. Forma marginii cervicale este de
semicerc cu concavitatea spre ocluzal.”V”-ul ocluzal este mai aplatizat decat la ceilalţi premolari. Unghiul distal este
mai rotunjit decat cel mezial.
3.Relieful:
-este convex in ambele sensuri. Convexitatea maximă este situată in 1/3 cervicală.
-în 1/3 ocluzală sunt vizibile două şanţuri verticale care delimitează cei trei lobi de creştere. Lobulul central este cel
în care se găseşte şi varful cuspidului vestibular şi de aceea este mai inalt decat ceilalţi. Faţa vestibulară este inclinată
spre lingual dinspre cervical spre ocluzal.
II.FAŢA LINGUALĂ:
1.Dimensiuni: -înălţimea 6,5mm toate dimensiunile sunt mai reduse decît cele ale feţei vestibulare.
2.Relieful:-are o dublă convexitate care atinge maximum 1/3 mijlocie. Datorită faptului că feţele vestibulară şi linguală sunt convergente spre
ocluzal diametrul maxim M-D este situat in 1/3 cervicală.
3.Conturul: asemănător cu cel al feţei vestibulare.
a) marginea cervicală:-linie curbă cu concavitatea spre ocluzal
b) marginile proximale:-convergente spre cervical
c) marginea ocluzală:-în varianta cu doi cuspizi, marginea ocluzală are un singur vîrf foarte şters în varianta cu trei cuspizi: marginea ocluzală
are forma literei “M” cu varfurile rotunjite. Acest aspect este dat de prezenţa micului şanţ care separă cei doi cuspizi linguali şi care dispare în
imediata vecinătate a feţeiocluzale.
III.FEŢELE PROXIMALE:
1.Dimensiuni:
-înălţimea este maimică decat lăţimea. Au aceeaşi formă de trapez ca şi feţele proximale ale primilor premolari inferiori.
2.Relief:
-faţa distală este mai scurtăşi mai convexă decat faţa mezială.
-zonele de contact cu dinţii vecini sunt dispuse astfel:
· in sens cervico-ocluzal: la joncţiunea1/3 ocluzale cu 1/3 medie
· in sens V-L: la jonctiunea 1/3 medii cu 1/3 vestibulară.
4.Semnele de diferenţiere a premolarilor inferiori de pe hemiarcada dreaptă decei de pe hemiarcada stîngă
Semnul de curbură a coroanei -fața vestbulară a coroanei trece în cea mezială mai abrupt de cît în fața distală.
Semnul unghiului coroanei-unghiul mezio-ocluzal este mai ascuțit de cît unghiul disto-ocluzal.
Semnul radicular-axul longitudinal este înclinat spre distal.

5.Semnele de diferenţiere a premolarilor superiori de cei inferiori

Premolarii superiori au, în ansamblu ,coroanele mai voluminoase.

Premolarii superiori sunt în serie descendentă, primul find mai voluminos decît cel de-al doile, iar la mandibulă sunt
în serie ascendentă.

Forma coaroanelor premolarilor superiori se aseamăna cu un paralelipiped cu unghiuri rotunjite, aplatizate mezio-
distal .În cazul premolarilor inferiori forma coroanei se înscrie într-un cilindru.

Diferența dintre diametrul mezio-distal și vestbulo-oral la premolarii superiori este evidentă în timp ce la premolarii
inferiori cele două diametre sunt aproximatv egale. Coroanele premolarilor superiori sunt aplatzate mezio-distal, în
timp ce la premolarii inferiori au un contur aproape circular.
Premolarii superiori au doi cuspizi de dimensiuni relatv egale, pe cînd premolarii mandibulari au cuspidul
vestbular evident mai voluminos decît cuspidul linguali.
Fața vestbulară a premolarilor inferiori prezintă o evidentă înclinare spre lingual fapt ce determină situarea spre
oral a feței ocuzale.
Șanțul principal central la premolarii superiori este drept, iar la premolarii inferiori concav spre vestbular
La premolarii superiori uzura este mai evidentă la nivelul cuspizilor palatnali, iar la cei inferiori la nivelul
cuspizilor vestbulari
Axul coronar la premolari superiori este în contnuarea rădăcinii în tmp ce la cei inferiori face cu axul rădăcinii,
un unghi cu deschiderea, orientată lingual.
Rădăcinile premolarilor superiori sunt mai voluminoase decît la cei inferiori
6.Caracteristca suprafeţeleor ocluzale a premolarilor inferiori.
FAŢA OCLUZALĂ A PRIMULUI PREMOLAR.
1.Contur:- aproximativ circular cu o uşoară
turtire in sens M-D.
2.Relieful: -cuprinde: 2 cuspizi, 2 fosete,1 şanţ
intercuspidian, cateva creste de smalţ accesorii

a)cuspizii:-cuspidul vestibular este celmai mare, el avînd o dimensiune dublă faţă de cel lingual. Această diferenţă
mare între dimensiuni face ca faţa ocluzală să aibă o înclinare de aproximativ 45 grd. spre lingual.
b) crestele de smalţ:-cele două creste esenţiale ale cuspizilor separă faţa ocluzală in patru versante : 2 meziale şi 2
distale, cate unul pentru V şi L (M-L şiM-V , D-L şi D-V).-creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare şi
mai pronunţată decît la cuspidul lingual.
c) şanţul intercuspidian:-uneşte fosetele mezială şi distală. Este scurt şi are oformă concavă spre vestibular. Este
situat mai aproape de marginea linguală şi are o adancime redusă ceea ce face ca cei doi cuspizi să pară că sunt uniţi
intre ei.
d) fosetele:-foseta distală este mai largă decat cea mezială.
FAŢA OCLUZALĂ A PREMOLARULUI SECUND.
1.Contur:- are forma unui patrulater cu unghiurile rotunjite, delimitată de cele patrumargini:V, L, M, D.
a) marginile vestibulară şi linguală:-marginea vestibulară este mai mare decît cea linguală.Ambele margini sunt
formate de crestele sagitale de smalţ ale cuspizilor V şi L.
b) marginile proximale: -marginea mezialăeste mai mare decît cea distală. Ambele margini sunt convergente spre
lingual.
2.Relief:-faţa ocluzală este înclinată spre lingual in sens ocluzo-cervical cu 15 grd (spre deosebire de situaţia
primului premolar inferior unde înclinarea era de 45grd.).-relieful feţei ocluzale la premolarul secund inferior
poate prezenta două variante morfologice: bicuspidat şi tricuspidat.
a) varianta bicuspidată:- este mai rară.-cuspidul V este mai mare decît cel lingual· şanţul intercuspidian M-D are
forma unei linii curbe cu concavitatea spre V· fosetele marginale (mezială şi distală) sunt mai aproape de regiunea
vestibulară a coroanei. Foseta distală este mai mare decat cea mezială.
b) varianta tricuspidată:- este mai frecventă· conturul are o formă mai pătrată cu latura linguală mai mare decît
cea vestibulară.· Prezintă doi cuspizi linguali : M-L şi D-L.· In mijlocul feţei ocluzale există o fosetă centrală din
care pornesc trei şanţuri în formă de “Y”:centro-mezial, centro-distal şi centro-lingual.· In această variantă pe faţa
ocluzală vor exista 3 creste esenţiale.· Cei trei cuspizi, in ordinea mărimii lor sunt :V, M-L, D-L.
7. Partcularităţile comune a feţelor vestibulare a premolarilor inferiori
• Au aceleași delimitări a feței vestbulare.
• Marginea ocluzală este în formă de V.
• Convexitatea maximă se găsește în treimea cervicală.
• Lobul central este cel mai mare
• Fețele linguale sunt înclinate spre lingual.
• Reliuful feței vestbulare este convex în ambele sensuri (cervico-ocluzal și mezio-distal).
• Marginea cervicală cu concavitatea spre ocluzal.
• Marginile proximale converg spre colet, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă.
8 .La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la premolarii inferiori, ce rol îndeplineşte.

La premolari, ecuatorul anatomic este situat la nivelul convexităților maxime. Pe suprafetele

vestibulare convexitatea maxima, se gaseste la unirea treimii cervicale cu treimea medie. Pe
suprafetele linguale ale premolarilor inferiori convexitatea maxima se găseste în treimea medie (la
unirea cu treimea ocluzala) si nu în treimea cervicală, ca la cele lalte fete. Ecuatorul premolarilor
inferiori ca și la ceilalți dinți îndeplinește rolul de protecție a gingiei și are rol în protetica dentară.
Lucru pentru acasa