Elaborare metodica Nr.

1.Grupul de dinti incisive.Caractere comune.

2.Morfologia functionala a grupului de dinti incisivi centrali

superiori.
Caracteristica.
Incisivii centrali superiori fac parte din grupul dintilor frontali. Sunt in numar de 2
si ocupa fiecare I pozitie de pe fiecare hemiarcada superioara. Sunt cei mai
voluminosi dinti din cadrul grupului incisiv si au un rol deosebit in fizionomie.
Coroana lor fiind turtita in sens vestibulo-oral, comparata cu o lopatica, poate fi
astfel incadrata in formele geometrice cu 4 laturi. Pe masura ce se apropie de
colet, marginile coroanei se rotunjesc, coroana devenind cilindrica, si se continua
cu forma conica a radacinii. Coroana prezinta 4 fete, 2 unghiuri si o margine
incizala. Fata vestibulara este cea mai mare dintre cele 4 fete si este delimitata de
linia coletului, de marginea incizala si de marginile proximale. Ea este convexa in
ambele sensuri prezentand convexitate maxima in treimea cervicala. Prezinta 2
santuri verticale ce pornesc de la marginea incizala si se atenueaza treptat spre
colet impartind fata in 3 lobi inegali :distal cel mai mare, mezial-mijlociu si central
cel mai mic.Fata palatinala are diametrele vertical si orizontal de valori aproape
egale cu cele ale fetei vestibulare. Este concava in treimea incizala si mijlocie, fiind
delimitata proximal de doua formatiuni de smalt numite creste marginale meziala
si distala, care pleaca de la unghiurile marginii incizale, converg devenind mai largi
si mai reliefate din treimea cervicala unde se unesc cu cingulum. Cingulum sau
teuberculum dentale este o proeminenta ce formeaza treimea cervicala a fetei
palatinale si rezulta, ca si crestele marginale din ingrosarea stratului de smalt,
reprezentand forme de fortificare a dintelui fata de presiunile masticatorii
transmise acestei fete, de incisivii arcadei inferioare. In majoritatea cazurilor

1
stratul de smalt de la nivelul cingulumului, se subtiaza treptat si se continua
neintrerupt cu invelisul de smalt al portiunii concave a fetei palatinale. Uneori insa
exista o intrerupere, o discontinuitate, in stratul de smalt, la locul de unire a
cingulumului cu restul fetei palatinale, dand gaura oarba sau foramen caecum.
Foramen caecum reprezinta un loc de electie a cariei dentare si de trepanare a
dintelui.Fetele proximale, meziala si distala, au forma triunghiulara orientate cu
varful spre marginea incizala (cu care formeaza cele 2 unghiuri ale coroanei), iar
baza lor este la nivelul coletului. Relieful fetelor proximale, in ansamblu, este usor
convex.Fata meziala este cea mai mare dintre fetele proXimale.Fata distala este
mai mica insa convexitatea ei este ceva mai accentuata.Marginea incizala este
usor oblica, de jos in sus, in sens mezio-distal. La unirea marginii incizale cu fata
meziala se formeaza un unghi ascutit aproape drept, iar din unirea cu fata distala
se obtine un unghi obtuz, rontunjit.Incisivii centrali superiori sunt dinti
monoradiculari. Cu o radacina conica, de 12.5 mm. Este accentuat inclinata spre
palatinal, formand un unghi de apro!imativ 20 grade cu verticala, si spre distal,
formand un unghi de 4 grade cu verticala.Datorita formei lor si pozitiei in arcada,
incisivii au un rol important in fizionomie si indeplinesc functia de incizie in
procesul de masticatie.

3.Morfologia functionala a incisivilor centrali inferiori. Caracteristica.

Incisivii centrali inferiori sunt asezati, ca si centralii superiori, de o parte si de alta a
liniei mediane, in portiunea cea mai anterioara a arcadei inferioare. Sunt dintii cei
mai mici dintre incisivi si dintre toti dintii ambelor arcade.Coroana este turtita in
sens vestibulo-lingual in portiunea incizala si in sens mezio-distal spre colet si
prezinta 4 fete:vestibulara, linguala, doua fete proximale (meziala si distala), o
marginea inciziala si 2 unghiuri.Fata vestibulara are aspect alungit, delimitata de
catre colet, marginea incizala si marginile proximale de lungimi egale. Ca
modelare, este convexa in treimea cervicala si aproape plana in cele doua treimi
incizale, unde se observa 2 santuri verticale care impart aceasta portiune a fetei in
trei lobi de marime egala.Fata linguala are aceeasi inaltime ca si fata vestibulara
insa este mai ingusta in sens mezio-distal. In regiunea cervicala prezinta cingulum
insa trecerea intre acesta si suprafata concava facandu-se treptat, nu se observa
foramen caecum. Fetele proximale au o forma triunghiulara, cu baza in forma de V
la nivelul coletului si varfurile la unghiurile mezio- si disto-incizal. Cele doua fete
sunt aproape egale in diametre. Marginea incizala este orizontala, formand
unghiuri aproape drepte la intalnire cu fetele proximale :mezio- si disto-
incizal.Radacina este unica, e accentuat turtita in sens mezio-distal. Pe fetele
meziala si distala prezinta santuri verticale mai pronuntate in regiunea mijlocie.
Este inclinata distal cu 1 grad si lingual cu 3 grade. La fel ca si incisivii centrali
superiori, cei inferiori au un rol important in fizionomie si indeplinesc functia de
incizie in procesul de masticatie.

2
4.Morfologia funcţională a grupului de dinţi incisivi laterali superiori.
Caracteristica
Coroana este asemănătoare din punct de vedere morfologic cu cea a incisivului
central. Ea prezintă patru feţe şi o margine incizală. Faţa vestibulară are
dimensiunile cele mai mari. În sens cervico-incizal ,măsoară 9mm, iar mezio-distal,
in treimea incizală 6.5 mm şi cervical 5 mm. Faţa vestibulară are o formă de
patrulater, fiind delimitată de marginea incizală, cele două margini proximale şi
marginea cervicală. Marginea incizală este rectilinie şi inclinată spre distal şi
cervical mai mult ca cea a incisivului central, faţă de care este situată cu 0.5 mm
mai cervical. Marginile proximale sunt mai rotunjite comparativ cu cele ale
incisivului central. Relieful feţei vestibulare este plan-convex. În sens cervico-
incizal convexitatea maximă se găseşte in treimea cervicală, iar in sens mezio-
distal in treimea mezială. În treimea incizală faţa vestibulară este străbătută de
două depresiuni verticale care o impart in trei lobuli:distal, mezial, central
Depresiunile diminuă pină la dispariţie spre cervical. Acestea, impreună cu lobulii,
sunt mai evidente imediat după erupţie, apoi dispar progresiv in morfologia
secundară. Faţa palatinală prezintă un relief concav in cele două treimi incizale şi
convex in treimea cervicală. Morfologia este reprezentată de: două creste
marginale, cingulum şi foramen caecum. Crestele marginale delimitează proximal
faţa palatinală, sunt convergente spre colet unde se unesc cu cingulumul care
poate fi şters, foarte proeminent spre incizal, trilobat etc. Feţele proximale au o
formă triungiulară cu virful spre marginea incizală. Baza triungiulară este
reprezentată de linia coletului şi are forma de V cu virful rotungit orientat spre
incizal. Faţa mezială este mai mare decit cea distală şi are diametrul vestibulo-
palatinal de 6 mm, egal cu diametrul vestibulo-palatinal al coroanei. Relieful este
plan spre colet şi convex spre inzical. Faţa distală prezintă o convexitate in ambele
sensuri care este mai evidentă decit pe faţa mezială. Ariile de contact sunt situate
in treimea incizală şi in treimea vestibulară aria de contact distală este situată mai
aproape de cervical. Marginea incizală are o oblicitate accentuată şi formează cu
feţele proximale două ungiuri, mezio-incizal şi disto-incizal. Unghiul mezio-incizal
este ascuţit şi are o valoare mai mică decit unghiul omonim al centralului, iar cel
disto-incizal este obtuz şi situat mai spre cervical decit cel mezio-incizal. Rădăcina
incisivului lateral superior prezintă cea mai slabă implantare comparativ cu ceilalţi
dinţi superiori. Este subţire şi are aspectul unui con efilat. Pe secţiune transversală
e aplatizată mezio-distal şi i se descriu patru feţe):mezială, distală, vestibulară şi
palatinală. Dintre acestea, faţa mezială este cea mai mare. Pe feţele proximale pot
exista şanţuri orientate in axul lung al dintelui, mai evidente in treimea medie.
Curbura radiculară apicală este orientată spre distal in majoritatea cazurilor.

3
5. Morfologia funcţională a grupului de dinţi incisivi laterali inferiori.
caracteristica
Coroana incisivului lateral inferior are şi ea o formă de daltă. Prezintă morfologie
foarte puţin diferită de cea a centralului, de care se deosebeşte cu greu in cazul
unor dinţi izolaţi şi cu morfologie secundară. Coroana la fel prezintă 5 feţe şi o
margine liberă. Feţele vestibulară şi linguală sunt delimitate de aceleaşi margini şi
au acelaşi relief cu feţele similare ale incisivului central cu deosebirea că marginea
incizală este descendentă spre distal Faţa vestibulară prezintă diametrul cervico-
incizal de 9.5 mm şi cele mezio-distale de 5.5-6mm. Unghiul disto-incizal este mai
rotunjit comparativ cu cel mezio-incizal. Marginea cervicală este accentuat
curbată. La fel sunt prezenţi cei 7 lobuli, egali. Faţa linguală are un aspect
triunghiular din cauza dimensiunii reduse pe care o are marginea cervicală. Atit
crestele marginale cit şi cingulumul sunt slab reprezentate insă sunt mai evidente
decit la incisivul central. Nu există foramen caecum. Feţele proximale sunt
triunghiulare cu baza spre colet. Relieful lor este aproape plan, existind totuşi o
uşoară convexitate in treimea incinzală. Faţa distală fiind mai redusă, determină o
situare mai spre cervical a unghiului disto-incizal. Ariile de contact sunt situate in
treimea incizală. Pe faţa distală aria de contact este situată mai spre cervical.
Rădăcina este mai lungă decit cea a incisivului central inferior, fiind aplatizată
mezio-distal. Prezintă şanţuri longitudinale pe feţele proximale. Apexul este uşor
curbat spre distal.
6.Semnele de diferentiere a incisivului central superior.
 Rrelieful plan convex al fetei vestibulare;
 diametrele coronare cervico-incizal si mezio-distal sunt aproape egale
 fata meziala este aproape plana
 unghiul disto-incizal este rotunjit, iar cel mezio-incizal aproape drept
 coroana este evident mai lata comparativ cu radacina, putand fi
comparata cu o lopata
 este monoradicular cu radacina conica, care pe sectiune transversala
este aproape circulara.
7.Semnele de diferentiere a incisivului central inferior.
 prezinta dimensiunile cele mai reduse dintre toti dintii permanenti
 aspectul de dalta al coroanei, cu unghiurile proximo-incizale drepte si
exprimate
 fetele proximale aproape paralele
 radacina aplatizata mezio-distal si cu apexul curbat spre distal
 santurile longitudinale situate pe fetele proximale ale radacinii (santul distal
este mai pronuntat).

4
8.Semnele de diferentiere a incisivilor centrali superiori de cei
inferiori.
 incisivii superiori sunt in serie descendenta iar incisivii inferiori in serie
ascendenta
 incisivii superiori sunt evident mai voluminosi ca cei inferiori si sunt dispusi
pe un arc de cerc mai avansat
 diametrul coronar mezio-distal este superior diametrului vestibulo-palatinal
pentru incisivii superiori. la incisivii inferiori diametrul mezio-distal este mai
redus decat cel vestibulo-lingual.
 diferenta dintre diametrul coronar mezio-distal si cel cervico-incizal este
mai evident la incisivii inferiori, rezultand astfel un aspect mai alungit al
acestora comparativ cu incisivii superiori
 -incisivii superiori au un diametru mezio-distal coronar mai mare decat
incisivii inferiori
 unghiurile incizale sunt in ansamblu mai exprimate in cazul incisivilor
superiori
 coroanele au forma asemanatoare cu o lopata, in timp ce coroana incisivilor
inferiori este asemanatoare unei dalti
 culoarea incisivilor este diferita pentru cele 3segmente coronare. Incisivii
superiori sunt transparenti incizal, alb-cenusiu sau alb-galbui in treimea
mijlocie si galbui la colet
 incisivii superiori au radacinile voluminoase conice si mai rotunjite pe
sectiune transversala decat cele ale incisivilor inferiori care sunt puternic
aplatizate mezio-distal si efilate.
9.La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la incisivii centrali si ce rol
indeplineste
Datorita convexitatilor de pe fetele laterale, se formeaza o circumferinta
transversala maxima, denumita ecuatorul anatomic al dintelui. Este o
circumferinta festonata, situata la unirea treimii cervicale cu treimea medie, pe
fetele vestibulare, iar pe fetele orale-in treimea medie. Prin convexitatea
proximala se formeaza puncte de contact, care prin abraziune devin suprafete de
contact ce au urmatoarele roluri:
 prevenirea traumatismelor papilelor interdentare ale gingiei
 rol in masticatie, participand la dispersarea si repartizarea fortelor de
masticatie, presiunii functionale asupra dintilor vecini
 previn supra-solicitarea functionala a dintilor
 ariile de contact transmit presiunea masticatorie de la un grup de dinti la
altul, ba chiar la toata arcada dentara