PROPEDEUTICA STOMATOLOGIEI TERAPEUTICE

COLOCVIU DIFERENIAT
ANUL I
ANUL UNIVERSITAR 2015-2016

1. Dinii permaneni. Caracteristica. Criteriile de difereniere ale

dinilor.
Dintele reprezinta o formatiune alungita cavitara, foarte dura implantata
in una din alveolele maxilarului superior sau inferior.
1) Toti dintii sunt constituiti din:
Coroana anatomica- portiune a dintelui acoperita de smalt
Clinica- portiunea dintelui vizibila in cavitatea bucala
Colet portiune ingustata dintre coroana si radacina (linia
cervicala sau linia coletului- linia ce desparte coroana anatomica
de radacina anatomica, jonctiunea dintre smalt si cement, concava
spre ocluzal pe fata vestibulara si orala si concava spre apex pe
fetele mediala si distala.)
Radacina anatomica- portiunea dintelui acoperita de cement
Clinica- partea dintelui fixata intraalveolar invizibila in
cavitatea bucala.
Apex radicular- Varful radacinii unui dinte. Acesta prezinta un orificiu
(numit foramen apical) prin care patrunde pachetul vasculo-nervos.

2) Toti dintii au instructura sa:

Tesuturi dure (smalt, dentina, cement)
Tesut moale (pulpa dentara)
3) Toti dintii au culoare caracteristica
Permanenti alb-galbuie
Temporari alb-albastruie
4) Coroana tuturor dintilor are 4-5 suprafete:
Vestibulara (pentru dintii frontali se mai numeste labiala , pentru
grupul lateral jugala )
Orala (pentru dintii superiori palatinala , pentru cei inferiori
linguala)
Meziala (indreptata spre linia meziala)
Distala (orientata impotriva liniei meziale)
Margine incizala pentru frontali si fata ocluzala pentru laterali
5) Toti dintii creeaza puncte de contact cu dintii vecini care datorita
procesului de functionare a dintilor se transforma in arii de contact.
Functiile lor fiind :
- Prevenirea traumatismelor papilelor interdentare ale gingiei
- Au rol in masticatie, participind la disperasrea si repartizarea
fortelor de masticatie, presiunii functionale asupra dintilor vecini
- Previn suprasolicitarea functionala a dintilor

Creu Marina S1503

Ariile de contact transmit presiunea masticatorie de la un grup de

dinti la altul, sau la toata arcada dentara.

6) Toti dintii au ecuator anatomic care reprezinta o circumferinta de jur

imprejurul dintelui ce uneste convexitatile maxime ale tuturor fetelor.
7) Toti dintii au semnul de curbura a coroanei, ceea ce demonstreaza ca
fata vestibulara trece spre mezial in forma convexa iar spre distal
aproape rectiliniu.

* semnul curburii coroanei primului premolar superior este invers,

reflectind legitatea retinerii temporare a alimentelor la caninul
superior pentru zdrobirea acestora in faza a doua de masticatie.

8) Toti dintii au semnul unghiului coroanei ce se manifesta prin faptul ca

unghiul mezio-incizal este de obicei drept sau putin ascutit, pe cind
disto-incizal este obtuz (la IC inf este drept)
9) Toti dintii au semnul radacinii ce consta in faptul ca axul longitudinal
al radacinii este orientat spre distal. Respectiv radacinile incizivilor si

Creu Marina S1503

caninilor sunt orientate postero-lateral, iar ale molarilor si

premolarilor in sens posterior.
Clasificarea dintilor:
I)
Dupa functie:
Taietori (incisivii)
Zdrobitori, sfisietori (caninii)
Masticatori, trituranti (molari si premolari)
II)
Dupa localizarea in arcada dentara
Frontali
Laterali
III)
Dupa numarul cuspizilor
Monocuspidati
Bicuspidati
Multicuspidati
IV)
Dupa nr. De radacini
Monoradiculari
Biradiculari
Triradiculari
V)
Dupa nr de canale radiculare
Monocanalari
Bicanalari
tricanalari

2. Anatomia incisivilor permaneni superiori

Incisivul central are lungimea total de 22-23 mm din care aproximativ 9-10 mm i
reprezint coroana.
Incisivul central superior este cel mai voluminos dintre incisivi. Coroana sa prezint
patru fee laterale: vestibular (V), palatinal (P), mezial (M) i distal (D) i o margine
incizal (I).
Aspectul general al coroanei poate fi comparat cu o lopat sau cu o scaf, avnd o
puternic aplatizare vestibulo-palatinal (V-P).
Coroana
Fata vestibulara:
Marginea mezial este mai lung i mai plan (uor convex).
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect meziala
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea cervical este n form de arc de cerc cu convexitatea orientat apical.
Marginea incizal este rectilinie. Formeaz cu marginile proximale dou unghiuri:
unghiul mezio-incizal (MI) bine exprimat i unghiul disto-incizal (DI) mai rotunjit.
Relieful feei vestibulare: este convex att n sens cervico-incizal ct i mezio-distal.
Cervico-incizal convexitatea maxim este n 1/3 cervical i mezio-distal n 1/3 mezial
n 1/3 incizal (I) a feei vestibulare se pot distinge dou depresiuni longitudinale cu
orientare cervico-incizal (I), anurile interlobulare ce delimiteaz pentru scurt vreme cei
trei lobuli din care este format lobul vestibular. Ordinea mrimii lobulilor este: distal,
central, mezial
Faa palatinal
Are tot aspect patrulater. Este ceva mai mic dect faa vestibular (V); nscriindu-se
n conturul acesteia. Cele patru margini sunt:mezial, distal, cervical, incizal.

Creu Marina S1503

Marginea mezial este mai lung i mai plan (uor convex) dect cea distal (D),
dar mai mic dect marginea mezial (M) a feei vestibulare.
Marginea distal este mai mic i mai convex dect marginea mezial (M); mai mic
(scurt) dect marginea distal (D) a feei vestibulare.
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea cervical este tot un arc de cerc dar cu diametrul mai mic dect omologul
de pe faa vestibular (V). Convexitatea este orientat apical.
Marginea incizal este rectilinie. Formeaz cu marginile proximale dou unghiuri:
mezio-incizal (MI) mai bine exprimat i disto-incizal (DI) rotunjit.
Relieful feei palatinale: este convex n 1/3 de colet i plan concav n 2/3 incizale.
Dou creste marginale proximale delimiteaz faa palatinal (P). Acestea sunt mai
pronunate spre colet i mai terse spre incizal.
Locul de ntlnire (contopire) al crestelor marginale este reprezentat de o formaiune
hemisferic, globuloas numit cingulum
Faa mezial
Are o form triunghiular cu vrful incizal i baza cervical. Cele trei laturi sunt reprezentate
de marginea vestibular (V), marginea palatinal (P) i marginea cervical (C).
Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical (C) i plan convex n 2/3 incizale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical (C) i plan concav n 2/3 incizale.
Marginea cervical are form de vestibular (V) cu vrful orientat spre incizal.
Relieful feei meziale este n ansamblu uor convex, convexitatea maxim fiind n 1/3
incizal (I) unde se realizeaz punctul de contact proximal.
Faa distal
Are un contur asemntor feei meziale n care se poate nscrie. Are tot trei margini:
vestibular, palatinal, cervical; acestea fiind ns mai mici dect corespondena lor de
pe faa mezial (M).
Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical i plan convex n 2/3 incizale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical (C) i plan concav n 2/3 incizale.
Marginea cervical este n forma literei V avnd vrful orientat incizal, dar mult
mai rotunjit dect pe faa mezial.
Relieful feei distale este mai convex dect al feei meziale datorit dimensiunilor mai
reduse. Convexitatea maxim este n 1/3 incizal (I) unde se realizeaz punctul de contact
interdentar
Radacina
Are form conic alungit de trus cu lungimea de 12-13 mm. Pe sectiune orizontal la
nivelul coletului are forma unui triunghi echilateral cu unghiurile rotunjite.
Vrful rdcinii este uor nclinat spre distal.
n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular continuare a camerei pulpare care la
colet are o form cilindric spre apex, devenind filiform.
Incisivul lateral superior
Este cel mai mic dinte maxilar. Lungimea total este de 21-22 mm din care 7-8 mm i
reprezint coroana.
Coroana
Morfologic, incisivul lateral superior prezint n general aceleai caracteristici ca i
incisivul central superior de care se deosebete printr-o serie de caracteristici individuale,
coronare, radiculare i clinico-tehnice-terapeutice:
volumul coronar i radicular mai redus;
raportul ntre diametrul cervico-incizal i diametrul mezio-distal ( CI i MD)

Creu Marina S1503

este mai mare de 1, incisivul lateral superior nscriind-i coroana ntr-un dreptunghi cu
diametrul mare cervico-incizal.
marginea incizal (I) este oblic ascendent de la mezial spre distal i este situat la 1-2 mm
deasupra planului ocluzal; unghiul mezio-incizal (MI) este mai bine exprimat, ascuit (sub
valoarea de 90o), unghiul disto-incizal (DI) este rotunjit, obtuz (cu o valoare mai mare de
90o).
elementele morfologice ale feei palatinale (crestele marginale i cingulum) sunt mai
accentuate, mai evidate.
supracingular (spre marginea incizal) la nivelul feei palatinale se afl inconstant
foramen caecum, o depresiune circular foarte mic.
deseori coroana incisivului lateral superior prezint o varietate de forme morfologice cum
ar fi forma: de canin, de cui sau foarte mic (nanic).
Rdcina
Este mai subire cu un grad accentuat de aplatizare mezio-distal.
Vrful rdcinii se subiaz mult iar zona strict apical se anguleaz spre distal.
Seciunea la nivelul coletului are forma unui triunghi isoscel cu unghiurile rotunjite.
n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular ngust, aplatizat mezio-distal, greu
abordabil pn la apex att datorit dimensiunilor reduse ct mai ales datorit angulaiei
apexului spre distal.

3. Anatomia incisivilor permaneni inferiori.

Coroana
Incisivul central inferior este dintele cu volumul cel mai redus dintre toi dinii.
Lungimea total este de 20-21 mm, coroana avnd 7-8 mm lungime.
Aspectul general al coroanei poate fi comparat cu o dalt, existnd o aplatizare marcat
a coroanei n sens vestibulo-lingual.
Faa vestibular
Se nscrie ntr-un dreptunghi cu latura mare cervico-incizal (CI). Raportul ntre diametrul
cervico-incizal i diametrul mezio-distal ( CI i MD) este aproximativ 2.
Marginile proximale ale feei vestibulare sunt paralele n cele 2/3 incizale fiind
convergente doar n 1/3 cervical unde sunt unite printr-o margine cervical (C) de aspectul
unui arc de cerc cu raz mic. Convexitatea marginii cervicale este orientat spre apex
(concavitatea incizal).
Marginea incizal rectilinie, orizontal realizeaz cu marginile proximale dou unghiuri
bine exprimate, egale cu 90 i egale ntre ele.
Relieful feei vestibulare este plan n 2/3 incizale i convex n 1/3 cervical.
n 1/3 incizal (I) dou santuri interlobulare cu orientare incizo-cervical evideniaz
trei lobi egali ca mrime, santurile disprnd la scurt timp prin aciunea musculaturii
labiale.
Faa lingual
Este asemntoare la contur cu faa vestibular, fiind discret mai mic dect aceasta,
putndu-se nscrie n conturul ei.
Relieful feei linguale este plan-concav n 2/3 incizale i convex n 1/3 cervical.
Elementele morfologice reprezentate de crestele marginale i cingulum sunt foarte terse,
abia perceptibile.
Feele proximale
Au aspect triunghiular; marginile i relieful lor fiind asemntoare, sunt greu de difereniat.
Marginea vestibular este plan n 2/3 incizal i convex n 1/3 cervical.
Marginea lingual este plan-concav n 2/3 incizale i convex n 1/3 cervical.

Creu Marina S1503

Marginea cervical are forma literei V cu vrful orientat spre incizal (concavitatea
spre apex); vrful V-ului fiind mai bine exprimat pe faa mezial i mai rotunjit, mai
aplatizat pe faa distal.
Convexitatea maxim a feelor proximale se afl n 1/3 incizal unde se realizeaz
punctele de contact.
Rdcina
Este lung de 11-12 mm i este puternic aplatizat mezio-distal. Pe seciune la colet
are forma unui piscot sau de clepsidr ori reniform, diametrul mare al dreptunghiului n
care se nscriu aceste forme avnd orientarea vestibulo-lingual.
Pe feele proximale ale rdcinii se schieaz n sens cervico-apical un sant; mai exprimat
pe faa mezial.
Vrful rdcinii incisivului central inferior este orientat spre vestibul, ceea ce explic
evoluia n acest sens (spre vestibular) a complicaiilor septice ce au punct de plecare
acest dinte.
Incisivul lateral inferior este mai voluminos dect incisivul central inferior dar foarte
asemntor cu acesta. Lungimea total este de 22 mm din care lungimea coroanei reprezint
aproximativ 8 mm. Se deosebete de acesta prin unghiurile proximo-incizale n sensul c
unghiul mezio-incizal (MI) este bine reprezentat (aproximativ 90o) i unghiul distoincizal
(DI) este mai rotunjit.
Rdcina
Este i ea mai voluminoas dect a incisivului central inferior, avnd anurile de pe
feele proximale egale i nu att de bine exprimate ca la incisivul central. Apexul este mai
frecvent orientat spre distal.

4. Anatomia caninilor permaneni superiori.

Caninul superior este cel mai lung dinte. Are o lungime total de 26-27 mm; coroana
avnd 9-10 mm.
Coroana sa are form piramidal apropiat de cea a unui vrf de lance. Coroana caninului
superior prezint patru fee laterale i o margine incizal (I) format din 2 segmente.
Faa vestibular
Are aspect pentagonal. Diametrul mare al feei vestibulare este orientat cervico-incizal.
Marginile feei vestibulare sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) i incizal (I) cu
dou segmente: (mezial mai scurt i distal mai lung).
Marginea mezial este mai lung i mai plan dect cea distal (D).
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect cea mezial (M).
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea cervical are forma unui arc de cerc cu convexitatea dispus spre apical.
Marginea incizal are forma literei V avnd braul mezial mai scurt i braul distal
mai lung, ceea ce face ca vrfului V-ului s fie mai aproape de faa mezial i mai
departe de faa distal.
Unghiul mezio-incizal (MI) este mai aproape de planul incizal iar unghiul (DI) este
mai departe (spre colet) de planul incizal.
Relieful feei vestibulare este convex n sens mezio-distal i cervico-incizal. Convexitatea
maxim este n 1/3 cervical i 1/3 mezial.
O linie vertical ce coboar din vrful V-ului marginii incizale spre colet mparte
faa vestibular n dou planuri: mezial mai mic i distal mai mare corespunztor celor
dou brae ale V-ului incizal.
Aceast ngroare rectilinie a smalului vestibular este cunoscut i sub denumirea de

Creu Marina S1503

creast esenial de smal revenindu-i rolul de a susine cuspidul caninului conferindu-i

o for i o rezisten deosebit.
Pe faa vestibular n 1/3 incizal se pot distinge dou anuri interlobulare cu direcie
cervico-incizal separnd aceast fa n trei lobuli, cel mai mare fiind lobulul central
ce formeaz cuspidul propriu-zis. n ordine descrescnd urmeaz lobulul distal
apoi cel medial.
Faa palatinal
Are acelai aspect pentagonal al feei vestibulare. Este mai mic dect faa vestibular;
nscriindu-se n conturul acesteia.
Cele patru margini sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) i incizal (I);
Marginea mezial este mai lung i mai plan dect marginea distal.
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect marginea mezial (M). Este mai
scurt dect corespondenta margine de pe faa vestibular.
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea incizal are forma literei V avnd braul mezial mai scurt i braul distal
mai lung. Unghiul mezio-incizal ( MI) este mai aproape de planul incizal, iar unghiul
disto-incizal ( DI) este mai departe de planul incizal.
Relieful feei palatinale este convex n 1/3 de colet i plan-concav n 2/3 incizale.
Dou creste marginale proximale delimiteaz mezial i distal faa palatinal. Acestea
sunt mai pronunate spre colet i mai terse spre incizal. Locul de ntlnire al crestelor
marginale formeaz cingulumul.
Cuspidul caninului i cingulumul sunt unite printr-o creast de smal ce mparte i
faa palatinal (asemenea feei vestibulare) n dou versante unul mezial mai mic i altul
distal mai mare (corespunztor celor dou brae ale V-ului incizal).
Faa mezial
Are form triunghiular cu vrful incizal i baza cervical. Cele trei laturi sunt reprezentate
de marginea vestibular (V), marginea palatinal (P) i marginea cervical (C).
Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical i plan convex n 2/3 incizale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical i concav n 2/3 incizale.
Marginea cervical are form de V cu vrful orientat spre incizal.
Relieful feei meziale este n ansamblu uor convex, convexitatea maxim fiind n 1/3
incizal unde se realizeaz punctul de contact proximal (interdentar).
Faa distal
Are un contur asemntor feei meziale n care se poate nscrie. Are tot trei margini:
vestibular (V), palatinal (P), cervical (C), acestea fiind mai mici dect corespondenta
lor de pe faa mezial.
Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical i plan convex n 2/3 incizale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical i plan concav n 2/3 incizale.
Marginea cervical este n forma literei V avnd vrful orientat spre incizal, dar
mult mai rotunjit.
Relieful feei distale este mai convex dect al feei meziale datorit dimensiunilor mai
reduse. Convexitatea maxim este n 1/3 incizal unde se realizeaz i punctul de contact
Rdcina
Este cea mai lung i cea mai voluminoas din grupul dinilor frontali. Are o form alungit
de 16-17 mm cu un grad accentuat de aplatizare mezio-distal.
Pe seciune la nivelul coletului rdcina are forma unui triunghi isoscel cu unghiurile
rotunjite.
Apexul rdcinii este uor nclinat spre distal (Fig. IV.16).
n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular (continuare a camerei pulpare) larg,
uor accesibil.

Creu Marina S1503

5. Anatomia caninilor permaneni inferiori.

Este cel mai voluminos dinte din grupul frontal mandibular. Are o lungime de aproximativ
25 mm.
Coroana
Seamn cu a caninului superior avnd aspectul mai puin globulos i mai asemntor
cu cel al unei dli. Are patru fee laterale: vestibular, lingual, mezial i distal i
o margine incizal.
Faa vestibular
Este mai mult lung (mai nalt) dect lat; avnd diametrul cervico-incizal mult mai
mare dect diametrul mezio-distal (CI > MD).
Conturul feei vestibulare este pentagonal, delimitat de marginile mezial (M), distal
(D), cervical (C) i incizal (I).
Marginea incizal are forma literei V cu braele inegale, segmentul mezial fiind
mult mai scurt dect dect segmentul distal care este mult mai lung. V-ul fiind mult
aplatizat are vrful mult mai aproape de marginea mezial i mai departe de cea distal.
Marginile proximale sunt plan convexe i paralele n cele 2/3 incizale ale feei vestibulare.
n treimea cervical ele devin convergente unindu-se prin marginea cervical ce are
forma unui arc de cerc convex spre apex (concav spre incizal), cercul avnd raz mic.
Relieful feei vestibulare este plan-convex cu o uoar schiare a anurilor verticale ce
delimiteaz cei trei lobuli. Creasta esenial de smal ce susine vrful V-ului incizal
este mai puin evident.
Datorit dimensiunii reduse mezio-distale a acestei fee i convexitatea n acest sens
este mai accentuat.
Faa lingual
Este mai mic dect faa vestibular nscriindu-se n conturul acesteia; se deosebete
de aceasta prin relief.
Crestele marginale i cingulum sunt mult atenuate, puin vizibile.
Feele proximale de aspect triunghiular avnd o margine vestibular, lingual i cervical
sunt aproape paralele ntre ele i au relieful ters, fr convexiti exagerate.
Punctul de contact se realizeaz n 1/3 incizal.
Rdcina
Are o lungime de aproximativ 15 mm i prezint o aplatizare mezio-distal mai accentuat
dect la caninul superior.
Pe feele proximale ale rdcinii exist o depresiune longitudinal, mai accentuat n
1/3 mijlocie.
n marea majoritate a cazurilor caninul inferior prezint o singur rdcin i un singur
canal radicular. Excepional rdcina poate fi divizat de anurile longitudinale cervicoapicale de pe feele proximale situaie n care rdcina poate deveni bifid sau pot
apare chiar dou rdcini cu dou canale radiculare. n cazul existenei a dou rdcini,
dispoziia lor se face vestibular pentru o rdcin i lingual pentru a doua rdcin.
Dintre cele dou rdcini, cea vestibular este mai voluminoas i mai lung.

6. Anatomia premolarilor permaneni superiori.

Are nlimea total 21 mm.
Coroana
Are o form de paralelipiped dreptunghic. Este aplatizat mezio-distal, avnd diametrul
mare vestibulo-oral ( VP > MD). Prezint patru fee laterale: vestibular (V),
palatinal (P), mezial (M) i distal (D) i o fa ocluzal (Oc).
Faa vestibular

Creu Marina S1503

Are aspect pentagonal fiind asemntoare feei vestibulare a caninului. Diametrul

mare al acestei fee vestibulare este orientat cervico-ocluzal.
Marginile feei vestibulare sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) ocluzal (Oc).
Marginea mezial este mai lung i mai plan dect cea distal; este uor convex.
Marginea distal este uor mai scurt i mai convex dect cea mezial.
Cele dou margini proximale mezial i distal sunt convergente cervical.
Marginea cervical are forma unui arc de cerc cu convexitatea dispus apical (concavitatea
ocluzal).
Marginea ocluzal are forma literei V (mai larg deschis dect al caninului), avnd
braul mezial mai scurt i braul distal mai lung. Aceasta face ca vrful V-ului s fie
mai aproape de faa mezial.
Unghiul mezio-ocluzal este mai aproape de planul ocluzal, iar unghiul disto-ocluzal
este mai departe (spre colet) de planul ocluzal.
Relieful feei vestibulare este convex n sens mezio-distal i cervico-ocluzal.
Convexitatea maxim este n treimea cervical i treimea mezial. O linie vertical ce
coboar prin vrful V-ului marginii ocluzale spre colet mparte faa vestibular n dou
planuri.
Faa palatinal
Are acelai aspect pentagonal al feei vestibulare. Este mai mic dect faa vestibular,
nscriindu-se n conturul acesteia. Vrful marginii ocluzale este mult rotunjit. Cele patru
margini ale feei palatinale sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) i ocluzal (Oc).
Marginea mezial este mai lung i mai plan dect marginea distal. Este mai scurt
dect aceeai margine mezial a feei vestibulare. Pentru premolarul unu acest raport
ajunge la 1/2 (deci marginea palatinal este mult mai mic).
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect marginea mezial. Este mai
scurt dect marginea corespondent de pe faa vestibular. La premolarul unu superior
i ea se reduce la jumtate.
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea Ocluzal are forma literei V cu vrful mult mai rotunjit prin deschiderea
mai larg a V-ului. Unghiul mezio-ocluzal este mai aproape de planul ocluzal iar unghiul
disto-ocluzal este mai ndeprtat.
Relieful feei palatinale este convex mezio-distal i cervico-ocluzal.; n sens meziodistal
convexitatea maxim este n treimea mezial iar n sens cervico-ocluzal n treimea
mijlocie. Datorit suprafeei mult mai reduse a feei palatinale a primului premolar
convexitatea acesteia apare mult mai accentuat dect a feei palatinale a premolarului doi.
Faa palatinal a premolarului unu superior face trecerea de la grupul frontal (canin
cu cingulum dezvoltat) la molari care au cuspizii vestibulari i palatinali egali ca nlime
Faa mezial
Are o form patrulater avnd patru margini: vestibular (V), palatinal (P), cervical
(C) i ocluzal (Oc).
Marginea vestibular este convex n treimea cervical i plan convex n 2/3 ocluzale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 mijlocie, fiind convexitatea maxim. La
primul premolar este de aproximativ jumtate din nlimea marginii vestibulare; .
Marginea cervical are forma unui arc de cerc cu convexitatea spre ocluzal (concavitatea
spre apex)
Marginea ocluzal are forma unui V cu braul vestibular mai mare i cel palatinal
mai mic.
Relieful feei meziale este n ansamblu uor convex, convexitatea maxim fiind n
treimea ocluzal (unde se realizeaz i punctul de contact). Spre marginea cervical el
devine uor concav, continundu-se cu depresiunea longitudinal a rdcinii.

Creu Marina S1503

Faa distal
Are aceeai form i aceleai margini cu faa mezial fiind mai redus ca dimesiuni i
cu o convexitate mai accentuat.
Faa ocluzal
Are un aspect dreptunghiular cu diametrul mare orientat vestibulo-palatinal (aplatizat
mezio-distal);
Prezint patru margini: mezial (M), distal (D), vestibular i palatinal (P).
Marginea mezial este mai mare i mai plan comparativ cu cea distal; este uor
convex.
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect cea mezial.
Marginea vestibular are forma literei V cu segmentul mezial mai scurt i mai convex
i cel distal mai lung i mai plan.
Marginea palatinal are forma unui arc de cerc mai convex la premolarul unu dect
la premolarul doi.
Relieful ocluzal este reprezentat de doi lobi, un an interlobar, dou fosete marginale
i dou creste marginale.
Lobii n numr de doi sunt dispui unul vestibular i unul palatinal.
Att ca volum ct i ca nlime lobul vestibular este mai mare dect cel palatinal.
Ambii lobi au forma unei piramide cu baza patrulater. Vrful piramidei (vrful lobului)
este cuspidul iar marginile piramidei sunt crestele sagitale i transversale de smal.
La ntretierea (contopirea) marginilor gsindu-se vrful lobului (cuspidul).
Marginile transversale sunt perpendiculare pe marginile sagitale i plecnd din vrful
piramidei (vrful lobului - cuspidul) se orienteaz ctre vestibular (pentru lobul
vestibular) i ctre oral (pentru lobul oral) i respectiv ctre centrul feei ocluzale pentru
ambii lobi.
Marginile sagitale att pentru lobul vestibular i pentru cel oral i se orienteaz ctre
mezial i distal (pornind din vrful lobului - cuspid) constituind perimetrul ocluzal;
mpreun cu crestele marginale proximale delimitnd depresiunea ocluzal sau lacul
ocluzal.
Sanul interlobar este orientat mezio-distal; separ lobul vestibular de cel palatinal
fiind drept, rectiliniu. Este situat mai aproape de faa palatinal (mai departe de faa
vestibular),contribuind la inegalitatea ca volum a lobilor.
Fosetele sunt depresiuni triunghiulare la extremitatea mezial i respectiv distal a
anului interlobar, acolo unde acest an este ntrerupt de prezena crestelor marginale
de smal.
Crestele marginale de smal sunt ngrori liniare de smal la limita proximal a
suprafeei ocluzale cu feele proximale. Au o dispoziie vestibulo-oral, prezentndu-se
ca un cordon de smal ce leag crestele sagitale meziale i respectiv distale ale celor doi
lobi.
La primul premolar superior lobul activ este lobul palatinal dar volumul su redus l
face s-i modifice configuraia prin abraziune dup modelarea funcional prin angrenaj
dentar a lobului vestibular.
Camera pulpar
Reproduce la un volum de patru-cinci ori mai mic aspectul coronar. Prezint aceeai
aplatizare accentuat mezio-distal.
Rdcina
Premolarul unu superior prezint o rdcin puternic aplatizat mezio-distal; care pe
seciune la nivelul coletului are aspectul de de clepsidr, datorit anurilor

Creu Marina S1503

proximale de pe feele proximale ale rdcinii. Accentuarea acestor anuri poate determina
fie separarea apexului rdcinii (rdcin bifid) , fie apariia a dou rdcini complet
individualizate (una vestibular i una palatinal)
Aadar putem vorbi la acest dinte de existena morfotipurilor radiculare ca:
o rdcin cu dou canale radiculare
dou rdcini cu dou canale radiculare
o rdcin bifid, cnd att rdcinile ct i canalele sunt separate exclusiv n treimea
apical a rdcinii.
Dintre cele dou rdcini cea vestibular este mai voluminoas. Ambele rdcini au
apexurile efilate i uor nclinate spre distal.
n interiorul rdcinii se afl un canal subire cu sau fr ramnificaii, concordant cu
morfotipul radicular. Vecintatea sinusului maxilar i efilarea apexurilor radiculare face
din extracia primului premolar superior o manoper dificil cu posibila fracturare a
rdcinilor, deschiderea accidental a sinusului sau mpingerea de resturi radiculare
i/sau infectarea cavitii sinusale.
Premolarul doi superior are nlimea total de 21 mm.
Coroana
Are acelai aspect de paralelipiped dreptunghic cu diametrul mare vestibulo-palatinal
i aplatizarea mezio-distal. Este mai voluminoas dect a primului premolar superior,
avnd lobul palatinal mai mare (egal cu cel vestibular).
Se deosebete de coroana primului premolar superior prin feele proximale, faa
palatinal i faa ocluzal.
Feele proximale ale premolarului doi superior au marginea ocluzal de forma unui
V cu braele egale dat fiind egalitatea celor doi lobi de pe faa ocluzal.
Faa palatinal a premolarului doi este de nlime egal cu faa vestibular.
Faa ocluzal a premolarului doi superior prezint aceleai elemente ale morfologiei
ocluzale numai c anul interlobar se afl la egal distan de faa vestibular i cea
palatinal, lobii fiind iniial egali ca volum i nlime.
Lobul palatinal fiind lob activ i rotunjete vrful, reducndu-i discret din nlime
prin abraziune.
Rdcina
Este aplatizat mezio-distal avnd acelai aspect de picot pe seciune la nivelul coletului.
Mai frecvent premolarul doi superior prezint o singur rdcin cu unu sau dou
canale radiculare.
Axul coroanei este i aici n continuarea axului rdcinii. ai aici rdcina are raporturi
sinusale cu consecinele ce decurg din aceast vecintate.
Poziia n osul alveolar este asemntoare premolarului unu superior avnd o uoar
nclinare palatinal (0-1) i distal (0-1).

7. Anatomia premolarilor permaneni inferiori.

Premolarul unu mandibular
Erupe pe arcad dup caninul inferior si naintea celui de al doilea
premolar inferior,
n jurul vrstei de 9-10 ani. Este cel mai mic dinte din grupul lateral
mandibular si cel
mai mic dintre toti premolarii. Mineralizarea ncepe la 1,5-2 ani si se
termin la 5-6 ani.

Creu Marina S1503

Coroana
Are form cilindric, globuloas, permitnd cu usurint rsucirea ntre
degete. Poatefi usor confundat cu caninul atunci cnd lobul lingual este
foarte redus avnd aspectul unui cingulum de canin mai bine dezvoltat.
Fata vestibular
Este asemntoare cu cea a caninului inferior avnd nltimea (
cervico-incizal) mai redus. Marginile proximale au o convergent
accentuat spre colet, iar V-ul ocluzal este mai puin ascutit (mai
aplatizat)
Fata lingual
Este mult mai redus ca nlime si lime comparativ cu cea vestibular.
Reducerea fetei orale (la numai jumtate din fata vestibular)
accentueaz convexitatea acestei fete att n sens vertical ct si
transversal.
Fetele proximale au o form de trecere ntre fetele proximale ale
caninului si cele ale premolarilor;
avnd V-ulocluzal cu un brat vestibular mult mai mare dect bratul
lingual.
Vrful V-ului ocluzal care marcheaz poziia santului interlobal este
mult mai aproape de fata lingual.
Se aseamn destul de mult cu fata proximal a caninului la care
cingulum este foarte dezvoltat.
Fata ocluzal
Se nscrie ntr-un cerc; cele patru margini ale acestei fete fiind greu de
delimitat ca ntindere.Prezint ca elmente de morfologie ocluzal: doi
lobi, un an interlobar, dou fosete marginale si dou creste marginale
proximale.
Lobii sunt dispui unul vestibular si unul lingual; cel vestibular fiind mult
mai mare.
Disproporia dintre cei doi lobi este dat de poziia mai aproape de
lingual (mai
departe de vestibular) a anului interlobar si de faptul c anul este
curb avnd concavitatea orientat vestibular. Santul interlobar este mic,
cu direcie mezio-distal; curb - cu concavitatea ctre vestibular.
Adncimea redus a santului d aspectul celor doi lobi c sunt sudati.
Lobul activ este lobul vestibular ce va fi supus intens abraziunii, motiv
pentru care n morfologia secundar nltimea celor doi lobi poate deveni
egal. Poziia santului interlobulare va ajuta la identificarea primului
premolar inferior.
Rdcina
Are form conic, de ru, fiind n mod constant unic si avnd un
singur canal radicular usor permeabil. Apexul rdcinii este uor nclinat
distal

Creu Marina S1503

n vecintatea apexului primului premolar inferior se afl gaura

mentonier.
Extractia si tratamentul endodontic sunt mai usoare dect la premolarii
superiori. Prezint mai rar procese carioase si mai frecvent tartru si
mbolnviri parodontale.n fizionomia individului particip prin fata
ocluzal si mai putin treimea ocluzal a fetei vestibulare.
Premolarul doi mandibular
Erupe pe arcad dup premolarul unu inferior, n jurul vrstei de 11 ani.
Este cel mai voluminos dintre premolari. Mineralizarea ncepe la 2-2,5 ani
si ia sfrit la 6-7 ani.
Coroana
Are form cilindric globuloas putnd avea la nivelul fetei ocluzale o
configuraie variabil (morfotipuri coronare): cu doi sau trei lobi.

Fata vestibular
Nu-si modific aspectul dar poate s fie egal sau mai mic dect fata
lingual
Fetele proximale
Prezint V-ulocluzal cu cele dou brae aproximativ egale (egalitatea
datorndu-se egalitii celor doi lobi); vrful V-ului ce marcheaz
poziia anului interlobar aflndu-se la egal distan ntre fata
vestibular si cea lingual.
n cazul morfotipului cu trei lobi la nivelul fetei ocluzale fetele proximale
au acelasi aspect de V al marginii ocluzale, difereniindu-se prin
proporia dintre segmentul vestibular si cel oral al V-ului ocluzal. Astfel
pentru fata mezial segmentul vestibular al V-ului este mai mare si cel
lingual discret mai mic; pentru fatadistal segmentul vestibular este mult
mai mare comparativ cu cel lingual care este mult mai mic.
Fata lingual
Este aproximativ egal ca nlime cu cea vestibular n cazul
morfotipuluiocluzal cu doi lobi. La morfotipu ocluzal cu trei lobi faa oral
poate fi mai mare dect fata vestibular.
Marginea ocluzal a fetei orale are forma unui W la care V-uldistal
este mai mic. La fiecare dintre cele dou V-uri bratul mezial este mai
scurt, bratul distal este mai lung.
Fata ocluzal
Prezint santul mezio-distal la mijlocul ei dar prezenta concavitii
anului spre vestibular mrete volumul acestui lob comparativ cu cel
lingual si dsenzaia unei mai mari apropieri (prin convexitatea sa) de
fatalingual.
Prezena la nivelul feteiocluzale a premolarului doi inferior a trei lobi
modific
ntregul aspect al acestui dinte apropiindu-l de configuraia molarilor.

Creu Marina S1503

n cazul prezenei la nivelul acestei fete a trei lobi (unul vestibular si doi
lingual) acetia n ordine descrescnd a mrimii sunt vestibularul,
mezio-lingual si disto-lingual.
anul interlobar are forma literei Y anului mezio-distal este curb, cu
concavitatea vestibular (separ lobul vestibular de cei doi lobi linguali) i
se adaug n apropierea mijlocului su un ant centro-lingual cu
orientare vestibulo-lingual (perpendicular pe convexitatea primului). La
aceast intersecie apare si a treia foset -central care se adaug celor
dou proximale unde
Santul mezio-distal este oprit de crestele marginale proximale. Lobul
activ este lobul vestibular,supus unei intense abraziuni.
Rdcina
Este conic, n form de ru, unic, cu un singur canal radicular larg,
uor permeabil.Apexul este uor nclinat spre distal. n vecintate
apexului se afl gaura mentonier.Este dintele cu poziia de implantare
cea mai aproape de vertical.
Frecvent, aceast morfologie coronar si modul de abrazare face ca
premolarul doi inferior s fie confundat cu molarul de minte superior.

8. Anatomia molarilor permaneni superiori.

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

9. Anatomia molarilor permaneni inferiori.

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

10. Structura histologic i compoziia chimic a adamantinei.

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

11. Fiziologia i biologia adamantinei.

Smaltul- singurul tesut calcificat de origine epiteliaala, rezultat prin mineralizarea matricei
organice, sintetizata si secretata de ameloblasti.Ecel mai dur tesut din organism, puternic
mineralizat, acoperind coroana anatomica a dintelui, sprijinindu-se pe dentina subiacenta si
terminindu-se la coelt.
Grosimea variaza in functie de dinte- 2.6 mm la molari, 2-3 mm la premolari, 2 mm la
incisivi.
Are o culoare alb-gri sidefie si variaza dupa individ.Culoarea valriaza dupa dinte, zona
coroanei, grosimea smaltului, gradul de transparenta, compozitia chimica, starea patologica,
arhitectura prismelor din care e alcatuit, grad de mineralizare.
Proprietati fizice- rezulta din continutul de elemente minerale
-duritatea- 5-8 grade pe scara lui Moohs
-fragil- nu e sustinut de dentina subiacenta
-mai radioopac
-vulnerabil la atacuri acide
-transluciditate
-grosime
-eliberat de depozite organice exogene, suprafata smaltului sanatos e neteda si stralucitoare
Compozitia smaltului
95-96% substante minerale anorganice
0.2-0.5% substante organice
3-4% apa
Repartitia componentelor variaza de la o zona la alta. Astfel fractiunea anorganica e mai
bogata la suprafata decit la jonctiunea amelodentinara. La exterior (maxim) , in profunzime
(mai putin).
Fractiunea organica slab dezvoltata la suprafata bine dezvoltata la jonctiuni. Circa 90%
din substante minerale sunt formati din fosfati de calciu , sunt constituite din hidroxiapatite
si 3% fluoroapatita, iar restul sunt silicate, carbonatii siliciului.

Creu Marina S1503

Cristalul de hidroxiapatita are forma hexagonala inconjurat de un strat hidratat, care

constituie pe o parte o zona de shcimb si difuziune ionica, sip e de alta parte o zona de
legatura cu fractiune organica.
Ionii mineral ce intra in combinatii chimice ale acestor saruri pot fi in cantitate mare si pot
fi numiti constituent majori.
Consitutenti majori
Ca, P, CO2, Na,Mg,Cl
Consitutenti minori
F,Zn,Ba,W,Cu,Mn,Au,Ag,Cr
Componenta organica curpinde 35-40% fractiuni insolubile de aminoacizi structurate in
lanturi polipeptidice asemanatoare prin unele caractere cu colagenul, iar prin altele cu
keratina
60-65% de susbtanta organica e prezentata de fractiune solubila din protein solubile,
peptide, acid citric, glicoproteine. Apa smaltului in 97% din continutul ei e legata de
molecule proteice. Doar o cantitate extreme de mica fiind libera in spatii interprismatice ,
mai ales in locul jonctiunii smalt-dentina.
Din punct de evedre structural, smaltul e un tesut acelular datorita acestui fapt se explica
imposibilitatea sa de refacere in cazul pierderii de substanta. La microscop smaltul apare ca
subunitati mici cristaline. Cristalele se grupeaza in unitati morfologice ca prisme.Nr
prismelor variaza in dependent de volumul dintilo.
Prismele au traiect oblic fata de suprafata dintelui. Prismele individualizate de la inceputul
formarii smaltului ramin in aceeasi pozitie si relatie unele fata de altele pe tot parcursul
vietii.
Prismele sunt orientate pentru a rezista presiunii masticatorii. La limita smaltdentina prismele s eindreapta radiar spre suprafata coroanei, dar traiectul e usor ondulat
ceea ce le confera o elasticitate. Ondulatiile orizontale ale prismelor fac ca pe sectiunea
longitudinala examinata sa fie prinse doar fragmente de prisma si nu toata prisma in
lungimea ei, determinind aparitia unui fenomen optic striile Hunter-Schreger. Ele apar
pe dinti sectionati longitudinal ca benzi clare si intunecate
-benzele clare se numesc parazonii si corespund prismelor care au fost prinse in sectionare
pe lungime mai mare
-benzele intunecoase diazonii si corespund prismelor sectionate pe o latura a curburii lor
transversale (deci pe o suprafata mai mica). Diazoniile au o cantitate mai mare de substanta
organica fiind mai putin mineralizate Substantele acide ataca mai tare diazonii decit
parazonii.
Pe sectiune transversal conturul prismelor e polimorf si ele au o forma poligonala, dar pot
exista si sub forma rotunda, ovala, solzi de peste la care portiunea centrala reprezinta
mijlocul prismei , iar portiunea ingustata- pedunculul sau piciorusul prismei.
Prismele se aranjeaza asa ca piciorusul unei prisme se afla intre 2 centre. La periferia
prismei se afla o zona inconjuratoare ingusta numita teaca prismei.
Are un grad mai scazut de minrealizare si mai bogat in substanta organica. Teaca participa
la difuziunea substantelor in interiorul prismei, schimbul de substanta din spatial
interprismatic.
Centrul prismelor nu e identic intre peretii lor nu are loc apropierea intima si apare un
spatiu, aceasta zona e mai slab mineralizata, neregulat.
De aceea ea e mai putin rezistenta la dezvoltarea cariei.
Substanta interprismatica apozitia stratrilor successive de smalt e marcata prin linii d
ecrestere striile Retzius.Striile Retzius urmeaza conturul morphologic al dintelui incepind
cu primul strat de smalt format pe sectiune transversal aparind ca inele concentrice.

Creu Marina S1503

Majoritatea din ele se termina pe suprafata smaltului si formeaza perichematele. Unele s

etermina la jonctiunea smalt-dentina pe partea opusa.Distanta dintre ele ca timp e de 8 zile.
La nivelul smaltului din zona de jonctiune sunt prezente
smocurile- sunt zone hipomineralizate pot sa se prelungeasca in smalt sub forma unor lame
de maerial organic ce ajung uneori pina la suprafata dintelui. Din cauza perturbarilor ce au
loc la formarea structurilor prismatice.
Lamelele- sunt formatiuni liniare care strabat toata grosimea smaltului de la suprafata de
dentina, patrunzind si in interiorul ei. Localizarea lor e variabila , cel mai des pot fi
observate in smaltul cervical sau in dreptul gropitelor de pe suprafata ocluzala. Lamelele
sunt prisme de smalt nemineralizate, fie substanta organica interprismatica cu grad mic de
mineralizare.
Fusurile- sunt zone de material organic cu deficit de mineralizare. Au forma fusiforma
sunt localizate in treimea interna a smaltului in vecinatate cu dentina. Se considera ca sunt
prelungiri ale fibrelor Tomes in smalt, ceea ce se explica prin sensiblitatea la nivelul
fusurilor in timpul prepararii cavitatii.

12. Structura histologic i compoziia chimic a dentinei.

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

13. Structura histologic i compoziia chimic a cementului.

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

14. Structura histologic a pulpei dentare.

Creu Marina S1503

Creu Marina S1503

15. Funciile pulpei dentare.

Functia formativa consta in formarea dentine, in cursul procesului
de dentinogeneza. Elementul cellular principal este odontoblastul.
Momentul initial este reprezentat de diferentierea celulelor
ectomezenchimale periferice ale papilei dentare in odontoblaste.
Odontoblastele isi pastreaza capacitatea de a elabora dentina si dupa
maturizarea dintelui, prin sinteza si mineralizarea dentine secundare
fiziologice.
Functia nutritive, prin care se mentine vitalitatea dintelui, este
asigurata prin elementele de vascularizatie. Prin intermediul acestora
se realizeaza aportul de substante organice si apa atit pentru tesutul
pulpar propriu-zis, cit si pentru dentina adiacenta, avasculara. Un rol
deosebit revine plexului capilar subodontoblastic si capilarelor care
patrund chiar pina la apropierea odontoblastelor, ele aprovizioneaza
direct corpul celularsi prelungirea odontoblastica, deja sechestrata
in tubul dentinar. Se pare ca prelungirea odontoblastica insasi
intervine in transportul de molecule spre dentina.
Functia protectiva este asigurata prin elementele nervoase care
realizeaza inervatia pulpei dentare si care, partial, pot penetra dentina.
Fibrele nervoase, stimulate in anumite conditii, sunt responsabile de
senzatia de durere si sensibilitatea pulpei dentare si a dentine. De
asemenea, terminatiile nervoase sunt implicate direct in reglarea
fluxului sanguin la nivel pulpar.
Functia defensiva sau de aparare este modalitatea de raspuns a pulpei
dentare la actiunea unui anumit tip de stimuli iritativi. Prin
interventia celulelor cu rol de aparare din structura pulpei si prin
reactiile immune care se pot desfasura, pulpa dentara reactioneaza cu
semnele clasice de inflamatie: dilatarea vaselor sanguine, cresterea
permeabilitatii vasculare, edemul, migrarea transvasculara a
leucocitelor. Aparitia exsudatului determina cresterea presiunii
exercitate asupra terminatiilor nervoase, fapt ce se traduce prin
instalarea durerii. Stimularea de intensitate medie si de scurta durata,
in cazul in care stimularea de intensitate medie sau crescuta dar
cronica, corelata cu depasirea capacitatii functionale a sistemelor de
aparare, determina modificari nereversibile (moarte celulara, necroza
locala)
Functia reparativa consta in producerea si depunerea de dentina noua,
ca raspuns la o lezare fizica sau chimica, ori de cite ori este necesar.
Functia inductive se exercita in perioada de dezvoltare a dintelui, cind
tesutul mezenchimal care va constitui papilla dentara are rol inductive
asupra diferentierii apiteliului oral in lamina dentara si ulterior in
formarea organului smaltului. Papilla dentara are capacitate
particulare care vor determina transformarea organului smaltului intrun anumit tip de dinte.

Creu Marina S1503

16. Modificri de vrst a pulpei dentare.

Trabsformarile pulpei dentare in relatie cu virsta determina o rezistenta mai crescuta la factorii
agresivi din mediu. Totusi, inaintarea in virsta scade capacitatea de reparare a pulpei. Pulpa
dentar pe parcursul vieii este supus unor modificri att n raport cu vrsta,
ct i fiind condiionate de aciunea factorilor endo- i exogeni.Concomitent cu
pulpa cavitatea dintelui cu vrsta i micoreaz volumul su esenial n urma
depunerii permanente pe pereii ei a dentinei secundare. Pn la edificarea
complet a apexului radicular, corelaia pulpei cu esuturile limitrofe este foarte
bine pronunat. esuturile periapicale sunt nc nematurizate, iar fasciculul
neuro-vascular este nconjurat de esutul conjunctiv lax, care nu mpiedic
irigarea pulpei cu substane nutritive necesare pentru a-i exercita funciile
sale.E tiut c pulpa coronar i cea radicular se deosebesc dup structura sa
morfologic, ns cu vrsta aceast diferen sporete.Odat cu edificarea
complet a apexului radicular orificiului apical se ngusteaz, iar pachetul neurovascular este mai compact. Nectnd la prezena ramificrilor deltoide din zona
apical fluxul i refluxul sanguin al pulpei totui se modific. Cu vrsta, n urma
ngustrii canalului radicular pulpa sufer schimbri caracteristice procesului de
mbtrnire.Dup formarea dentinei primare stratul odontoblastelor treptat
suport unele restructurri, - el devine mai lax cu o tendin spre micorarea
numrului elementelor celulare. Unele odontoblaste degenereaz, iar n locul lor
apar caviti.n pulp se reduce numrul de celule n toate straturile ei; n condiii noi pulpa nu formeaz uniform straturi de dentin secundar,n aceste
condiii ea preponderent asigur troficitatea dintelui. Pulpa la persoanele n
vrst i pstreaz i funcia de dentinogenez, ns elaborarea dentinei are loc
n diferite sectoare ale pulpei. In procesul de mbtrnire o mare parte din
celulele stratului odon- toblastelor degenereaz, are loc vacuolizarea lor, apar
vacuole cu o form rotund sau oval, se observ citoliza cu formarea unor
cavitti cu continut lichid.Vacuolizarea celulelor se petrece i n alte straturi ale
pulpei. De rnd cu cele menionate sporete evident coninutul de fibrile colagene n pulp.Pulpa dentar este supus n totalitate procesului de distrofie reticular. Vasele sanguine sunt sclerozate, flasce. Distrofia reticular ntr-un dinte
intact n esen este o modificare fiziologic de vrst a pulpei dentare.
Procesele distrofice genereaz formarea concrementelor, petrificatelor,
denticulilor n pulpa dentar.Un rol important la formarea concretiunilor i revine
i dezorganizrii substanei fundamentale i a structurilor fibrilare.

17. Structura histologic a periodoniului.

Periodoniul (pericementul, ligamentul alveolodentar, desmodotttul, membrana

periodontal, lat. Periodontum) este un esut localizat in spaiul dintre lama
compact a alveolei i cementul radicular, fanta periodontal.
Spaiul dento-alveolar are o form de clepsidr, fiind mai ngust n zona de
rotaie - hypomochlion, i mai larg - n zona cervical.
Fanta periodontal are dimensiunile de 0,20-0,25 mm, iar n regiunea cervical pn la 0,38 mm. Deci, grosimea periodoniului este n aceleai limite. In
regiunea dinilor superiori grosimea peri odoniului este de 0,20-0,25 mm, pe
cnd n regiunea celor inferiori dup datele lui Gofung ea este de 0,15-0,22
mm. n dinii care nu funcioneaz fanta periodontal i grosimea periodoniului
sunt mai nguste (0,05-0,1 mm). La oamenii mai n vrst periodoniul se
ngroa i fanta periodontal este mai larg.

Creu Marina S1503

Periodoniul este constituit dintr-o component fibroas foarte bogat n fibre

colagene, de asemenea se gsesc fibre reticulare i elastice, substana
fundamental interfibrilar i celule (fibroblastc, eementoblaste, osteoblaste,
histiocite, celule epiteliale), vase sangvine, nervi i puine fibre argentafine.
n substana fundamental a periodoniului se conin mucopoli- zaharide neutre
i acide. Mucopolizaharidele acide se conin cu precdere n partea
periodoniului de la colet i cea periapical, iar cele neutre se conin n toate
structurile periodoniului.
Clasificarea fibrelor ligamentului parodontal (citat dup Irina-Draga Cruntu
Histologia sistemului stomatognat")
Morfologia ligamentului parodontal este reprezentat n esen de
fibrele principale, care realizeaz cea in.ii mare parte a ligamentului.
Ele sunt organizate n fascicule bine definite, distincte.
Clasificarea fibrelor are la Im. a modalitatea de orientare, punctul de
plecare i punctul de ancorare.
Fasciculele de fibre principale, care conecteaz cementul i osul alveolar, sunt
reunite n grupul dentoalveolar Acestui grup i se adaug, fr a aparine direct
ligamentului parodontal, un grup gingival.
n raport cu localizarea, se descriu 5 grupuri diferite de fibre:
grupul crestei alveolare;
grupul orizontal;
grupul oblic;
grupul apical;
grupul interradicular.
Grupele principale de fibre ale periodoniului
Fibrele crestei alveolare. Se afl sub epiteliul
joncional, au o direcie uor oblic de la creasta
alveolar spre cementul radicular.
Fibrele orizontale sunt dispuse in unghi drept fa de
axul longitudinal al dintelui, de la creasta alveolar la
cementul radicular.
Fibrele oblice ncep de la osul alveolar i se inser n
cement mai apical dect pe os.
Fibrele apicale au o direcie radial, oblic sau
vertical de la apexul rdcinii n osul alveolar.
Fibrele interradiculare sunt prezente numai n dinii
pluriradi- culari i sunt orientate de la suprafaa
rdcinii perpendicular pe creasta interradicular.
Fibrele sunt situate n fascicule cu o grosime de cca 5-10 (im n diametru. Ele au
o direcie orizontal la nivelul coletului dentar,apoi oblic, iar n regiunea
apexului - vertical. Captul de sus la fasciculele orizontale i oblice este ataat
de osul alveolar, iar cel de jos se ntreese cu fibrele Sharpey ale cementului
dentar, deaceea aici fasciculele sunt mai fine dect captul de sus. n regiunea
coletului exist un grup de fibre colagene care ptrund prin septurile
interdentare, - a.n. fibre transseptale, care unesc dinii nvecinai ntre ei. O
astfel de aranjare a fibrelor este dictat de funcia dinilor cu necesitatea de a
limita micarea dintelui n diferite direcii n timpul masticaiei. Cele radiale nu-i
permit rotirea dintelui n jurul axului, iar cele oblice i dau posibilitatea n timpul
inflamaiei desmodontului s se deplaseze puin din alveol.

Creu Marina S1503

n periodoniu sunt fibre elastice i oxitalanice (fibre rezistente ctre aciunea

diferitor acizi). ntre fibrele colagene se afl o cantitate mare de elemente
celulare - fibroblaste, mastocite i histiocite, celule adventiiale perivasculare i
mastocite.
Mastocitele conin o cantitate mare de heparin i histamin, care particip la
reglarea permeabilitii substanei fundamentale.
n regiunea coletului n periodoniu se depisteaz celule plasma- tice. n
periodoniul de lng cement se afl cementocite, iar lng os - osteoblaste.
n periodoniu se mai afl insulie (sau relicte) epiteliale Malassez. Aceste relicte
epiteliale sunt (dup unii autori) nite resturi rmase din perioada de dezvoltare
a dinilor n urma dezagregrii tecii epiteliale Hertwig. Ele sunt depistate mai des
n regiunea coletului i apexului dentar. Dup prerea unor autori numrul
celulelor epiteliale cu vrsta scade.
Exist i prerea c epiteliul acestor insulie pot provoca n anumite condiii
chistogranuloame, chisturi, ba chiar i neoformaiuni maligne.

18. Funciile periodoniului.

Periodoniul ndeplinete urmtoarele funcii: de suport, de repartiie (disjuncie) a presiunii, plastic,
trofic, senzorial i de protecie.
Funcia de suport. Periodoniul fixeaz bine dintele de osul alveolar, dat fiind faptul c formeaz un
ligament cu o direcie diferit a fibrilelor colagene, care sunt dispuse n aa mod c nu-i permit
dintelui deplasarea nici ntr-o direcie. Se formeaz o articulaie de tipul gomfozei.
Funcia de repartiie a presiunii. Periodoniul repartizeaz uniform presiunea aplicat asupra
dinilor n timpul masticaiei i angrenrii lor. n periodoniu se conine cca 60% de lichid tisular. n
afar de aceasta n el sunt glomerule sangvine, limfatice, care servesc drept sistem hidraulic, care
repartizeaz uniform presiunea mas- ticatorie.
Funcia plastic. Periodoniul este dotat cu nsuiri plastice ca reacii compensatorii. n timpul vieii
celulele osteoblaste i cemen- toblaste formeaz cementul, apare hipercementoza n stri patologice,
are loc formarea osului alveolar. n stri patologice are loc procesul de reparare permanent.
Funcia trofic. Reeaua bogat de vase sangvine i nervi asigura nutriia cementului radicular i a
compactei interne a osului alve olar.
Funcia senzorial. Terminaiunile nervoase de tip receptor tactil i de presiune. Contribuie la
formarea reflexului parodonto-mus cular, care de asemenea regleaz presional (prin presiune) asupra
dinilor n timpul masticaiei.
Funcia de protecie. Periodoniul are capacitatea de aprare, func ia sa fiind de a proteja esutul
periodontal de aciunea diferitor factori nocivi, care pot aciona asupra lui.

19. Dezvoltarea dintelui ( formarea i diferenierea primordiilor

dentare).
In stadiile de dezvoltare a germenilor dentari mezenchimul odontogen are rol inductor si se
adreseaza epiteliului supriacent.
raspunsul epiteliului consta itnitial intr-o intenfsificare a multiplicarii celulare la acest nivel
si va determina o crestere localizata a nr straturilor superficiale.
Celulele stratului bazal epitelial prolifereaza si realizeaza o lama epiteliala ce se afunda in
mezenchim. Initial se formeaza o lama primitiva ca o potcoava pentru fiecare maxilar
(superioara si inferioara).
Concomitent la suprafata epiteliului bucal in zona unde a inceput proliferarea lamelor are
loc dezintegrarea celuleor, ceea ce duce la aparitia unei fisuri care adincindu-se induce

Creu Marina S1503

despartirea lamei epiteliale primitive in doua lame.

- o lama orientate palatinal (sau lingual)
- o lama orientate spre exterior (vestibulara)
In cursul dezvoltarii lama vestibulara se imaprte in 2 foite separate prin spatiu larg.
-foita externa a lamei vestibulare cu mezenchimul corepunzaor vor forma mucoasa
vestibulului cavitatii bucale (labial si jugala)
-foita interna si mezenchimul corespunzator- vor forma mucoasa gingivala.
Lama dentara primara se afla in pozitie palatine la nivelul maxilarului si in pozitie lingual la
nivelul mandibulei. Intre sapt 6-8 din fiecare lama dentara primara (superioara si inferioara)
vor prolifera 10 muguri epiteliali ce vor corespunde viitorilor 10 dinti temporary.
- din lama dentara primara se vor diferentia dentittia temporara si mugurii molarilor
permanenti
Odata cu dezvoltarea mugurilor temporary, lama dentara se subtiaza si da nastere la
prelungiri epiteliale deaupra fiecarui mugure temporar asa se dezvolta lama dentara
secundara
Din ea se diferentiaza dintii permanenti (incisive, canini, premolari).
Pe lama dentara primara in sapt 6-8 a dezvoltarii intrauterine au loc proliferari celulare la
nivelul stratului bazal epithelial.Datorita multiplicarilor rapide celulele ramin grupate cu
aspectul de mugure rotund.
Mugurii epiteliali se adincesc in mezenchim, dar ramin uniti de lama epiteliala pirntr-un
cordon epithelial numit- gubernaculum dentis.
Ulterior prin proliferarea celuleor mezenchimului situate sub mugurele dentar are loc
invaginarea lui in portiunea mijlocie a extremitatii sale inferioare. Astfel mugurele epithelial
ia un aspect de cupa sapt
9-10.
In stadiul de cupa- legatura cu lama epiteliala se alungeste si se sbtiaza iar ca urmare a
proliferarii celulare (a epiteliului celulei) mugurele creste in dimensiuni. Celulele aflate pe
suprafata convexa a cupei ramin mici, asezate intr-un rind strins unite intre ele si separate de
mezenchim printr-o membrane bazala continua. Ele formeaza- stratul epitelial extern
Celulele din marginea concava (interior) a cupei devin inalte , prismatice, dispuse intr-un
rind si formeaza stratul epitelial intern
Intre cele 2 straturi celulele devin stellate cu prelungiri ce se jonctioneaza formind pulpa
smaltului(tesutul reticular al organului smaltului)
Deasupra epiteliului intern sunt 4-5 straturi de cellule mici, cuboide, cu nuceli rotunzi ce
formeaza- stratul epitelial intermediar
Mezenchimul de la nivelul concavitatii organului smaltului prolifereaza si se formeazapapila mezenchimala.
Mezenchimul din jurul organului smaltului si al papilei se condenseaza formind- sacul
dentar (folicular)
Prin adincirea si cresterea papilei dentare, organul smaltului va lua forma unui clopot
stadiul de clopot adamantin
In acest stadiu, germenele dentar e format din 2 primordii
1) primordii epiteliale (organul smaltului)
2) primordial mezenchimal (papilla mezenchimala)
Organul smaltului e separate de papilla mezenchimala si sacul follicular printr-o membrane
bazala, care controleaza schimburile metabolice.
In structura organului smaltului intra
-epiteliul adamantin extern
-tesut reticular stelat (pulpa organului adamantin)

Creu Marina S1503

-stratul epithelial inetrmediar

-epiteliul adamantin intern
Epiteliul adamantin extern- e constituit dintr-un strat de cellule cuboide cu nucleu, organite
intracitoplasmatice. Functia de acoperire, de tranzitie, reglare, aparare. Astfel substantele
inglobate sunt distruse / eliminate in matricea reticulului stelat.
Tesut reticular stelat ocupa centrul organului smaltului . Celulele au aspect stelat.Nucleul
ocupa centrul celulei, citoplasma e putin abundenta.AG e bine dezvoltat.Aceste incluziuni
(organite) depisteaza calciul necesar pentru formarea smaltului.
Stratul epithelial intermediar- e intre tesutul reticular stelat si epiteliul adamantin intern.E
format din 4-5 straturi celulare strins legate intre ele.Celule puternic aplatizate cu nucleu si
citoplasma.Are rol de protectie a ameloblastilor si reprezinta o rezerva pentru formarea de
noi ameloblasti sua de celule pulpare.
Epiteliul adamantin intern- e format din cellule inalte, legate de membrane bazala care le
separa de papilla mezenchimala in urma fragmentarii membrane bazale si a contactului cu
celulele din papilla.
(Celulele epiteliului adamantin intern se vor diferentia in ameloblasti care vor incepe sa
formeze smaltul.)
La extremitatile inferioare ale bratului clopotului are loc unirea epiteliuluui extern care
devine intern. In aceasta zona celulele se multiplica active. Zona din intrepatrundere e
formata din epiteliul extern si intern, fara tesut reticular si strat epithelial intermediar.
Cresterea organului smaltiar se va face pornind de la zona de intrepatrundere la care sunt
cellule tinere nediferentiate.
Papila mezenchimala- structural e din cellule mezenchimale ce sunt prelungiri
citoplasmatice si organite intracitoplasmatice. Papilla e vascularizata inca in stadiul de cupa,
de vase ce patrund prin portiunea bazala a papilei si care s eramifica la nivelul tesutului
mezenchimal.
La papilla mezenchimala se vor distinge 2 zone
-centrala- ce va pastra aspectul structural al tesutului conjunctiv predominant cellular ce vor
forma pulpa dentara
-periferica- subiacena epiteliului adamntin intern cu o concentrare celulara (fibrilara) si prin
anse capilare terminale.
Prin fragmentarea membrane bazale de la periferia papilei au loc contacte epiteliomezenchimale ce vor induce diferentierea celulelor mezenchimale de la periferia pulpei in
odontoblasti.
la nivelul bratelor clopotului adamantin, starturile epiteliale (intern, intermediar, extern) se
unesc intre ele si formeaza o excrescenta epiteliala- teaca Hertwick care prolifereaza in
profunzime in jurul papilei mezenchimale.
Tesutul conjunctiv din jurul organului smaltului si a papilei mezenchimale e constituit din
cellule si fibre colagene formind sacul dentar (folicular)ce are rol de protectie a
mugurelui dentar pe parcursul etapelor de dezvoltare si de a asigura prin intermediul vaselor
organelor smaltului elementele nutritive necesare pentru etapa de amelogeneza.
Mai tirziu la formarea radacinii, la nivelul sacului folicular se vor produce pronind de la
elemenetle celulare si fibrilare- procese de histo si cito diferentiere ce vor conduce la
aparitia tesuturilor de sustinere a dintelui (osul alveolar, desmodontiul si cementul).

20. Dezvoltarea dintelui ( histogeneza esuturilor dentare).

Se incepecatre finele lunii a 4-a de viata intrauterina. Initialincepe sa se dezvolte dentina, apoiadamantina si pulpa dentara.

Creu Marina S1503

Cementul si dentina radiculara se formeazacatre a 4-5 luna de viata postnatala, atunci cind are loc
dezvoltarea radacinilordintilor temporari.
Dentina coroanei apare la sfirsitul lunii a 4a a vietii embrionare. La formarea dentinei activ
participa odontoblastele. Dentina se formeaza intre odontoblaste si epiteliu adamantin intern. In
aceste celule se formeaza fibre fine de precolagen, care se rasfira in directie radiala. Capetele
periferice ale acestor fibre, orientate catre celulele adamantine interne, formeaza o perie din fibre
radial orientate, care servesc drept inceput pentru jonctiuneaenamelo-dentinara.
Capetele centrale ale acestor fibre radiale se pierd in tesutulmezenchimal al papilei dentare.
Impreuna cu ectoplasma, care le inconjoara, aceste fibre se indeparteaza de celule si se transforma
in substanta fundamentala a dentinei tinere, nemineralizate.
Cind stratul de predentina cu fibrele radiale atinge o grosime oarecare, el este impins spre periferie
de catre straturi noi de predentina, in care fibrele merg deja in directierangentiala, adica paralel
suprafetei papilei dentare.
Spre deosebire se fibrele radiale, cele tangentiale nu trec prin stadiul fibrelor de precolagen, ci
dintr-o data apar ca fibre de colagen.
In continuare stratul intern de dentina, bogat de fibre tangentiale (sau fibre Ebner), formeaza
dentina parapulpara, iar cele radiale (sau fibrele Korff), se afla amplasate in portiunile acela mai
externe ale dintelui, in componenta dentinei manta.
Pe masuradezvoltariisubstantei fundamentale a dentinei odontoblastele lasa in ultima prelungirile
sale protoplasmatice fine fibrele Tomes, amplasate in cavitatile ducturilor dentinare.
Insasidodntoblasteleramin in portiunea externa a papilei,iar mai apoi in stratul pulpar
extern.
Particularitatea caracteristica a dezvoltarii si structurii dentinei este aceea, ca in decursul
intregii perioade a existentei sale ea este un tesutacelular.
Odontoblastele joaca un rol important si in procesul de mineralizare a dentinei. Cu ajutorul
prelungirilor sale protoplasmatice ele contribuie la plasarea sarurilor minerale din singe in
substanta fundamentala a dentinei in dezvoltare.
Mineralizarea dentinei debuteaza la sfirsitul lunii a 5a a vietii embrionare.
Calcifierea dentinei putinramine in urma de formarea substantei fundamentale a dentinei,
asa ca pe suprafata interna a dintelui intotdeauna este prezent un strat de predentina
nemineralizata, care ramine si in dintele matur.
Mai intii de toate, depunerile sarurilor de calciu se observa in dentina, ce acoperavirful
papilei dentare, adica in regiunea viitoarei margini incizale sau a tuberculilor masticatori.
In urma acestui fapt apare o lama de dentina calcifiata, care se numeste calota dentara.
Depunerile sarurilor minerale ale dentinei in substanta fundamentala se produc sub forma de
globule si granulatii care, fuzionind, formeazaportiuni sferoide calcosferiti.
Intre aceste calcosferiti pot ramineaportiuni de dentina hipomineralizata. Din punct de
vedere chimic, procesul de mineralizare consta in depunerea sarurilor minerale in matricea
organiza a dentinei.
Sarurile se depun doar in substanta de cementare amorfa. Mineralizarea insasi a fibrelor de
colagen nu se produce.
Ramin nemineralizate si prelungirile odontoblastelor in tubuliidentinari.
Pulpa dentara se dezvolta din mezenchimul papilei dentare. Acest proces debuteaza de la
virful papilei dentare. Concomitent cu formarea odontoblstelor la periferia papilei dentare se
produce diferentierea mezenchimului papilei dentare. Acest procesdebuteaza de la
virful papilei dentare. Concomitent cu formarea odontoblastelor la
periferia papilei dentare se produce diferentierea mezenchimului
elementelor ale portiunilor centrale ale acesteia.

Creu Marina S1503

Celulleemezenchimale se transforma treptat in celule conjunctive ale

pulpei coroanei dentare. Fibroblastelesintetizeaza componente obisnuite
ale substantei intercelulare.
De aceasta sinteza este legat unul din momentele-cheie de dezvoltare a
dintelui. La un moment oarecare fibroblasteleincep a produce cu viteza
sporita substanta amorfa a pulpei coronare dentare. De aceea in pulpa
se mareste presiunea, care stimuleazaeruptia dentara.
Dezvoltarea smaltului.In scurt timp dupa debutul mineralizarii dentinei la
virful papilei dentare se incpee formarea smaltului, care apare datorita
activitatiiadamatoblastelor.
Depunerea pe virful papilei dentare a unui strat fin de dentina este o
conditie necesara pentru inceperea formarii smaltului.
La inceputul alelogenezei se modifica polaritatea fiziologica a
ameloblastelor: nucleele lor incep a se deplasa din portiunile interne ale
celulelor spre cele externe (spre pulpa organului smaltiar), iar organitele
celulare se misca in directia opusa (spre dentina), ocolind nucleul.
Schimbarea polaritatii celulelor adamantoblastelor se datoreaza
depunerii la virful papilei dentare a unui strat de dentina, care
deconecteaza celulele de sursa de alimentare de cindva, vase
sangvine ale papilei dentare. Din acest moment afluxul de substante
minerale sau de alta natura catreadamantoblaste se produce dinspre
vasele sacului dentar.
Prin acesta se finalizeaza maturarea celulelor.
Enameloblastele mature seamana cu dentinoblastele:
1) sunt si ele inalte si prismatice
2) sunt de asemenea orientate perpendicular fata de suprafata
dintelui
3) prezinta pe suprafata apicala, orientata catre dentina, o prelungire
digitiforma, prin care se incepesecretia componentelor
adamantinei.
In dezvoltarea smaltului se deosebeste a deosebi 2 faze:
formarea matricei organice a prismelor smaltiere si
mineralizarea lor primara.
Maturatia smaltului consta in mineralizarea definitiva a prismelor
smaltiere.
Pe parcursul primei faze de dezvoltare a smaltului fiecare adamantoblast
se transforma in urma unor modificari complexe intr-o prisma
adamatina. Avest proces debuteaza prin alungirea portiunilor apicale ale
adamatoblastelor, orientate spre dentina, si formarea la capetele sale a
unor expansiuni protoplasmatice scurte- prelungirile Tomes.
Anume aceste prelungiri si formeaza prismele adamantine. In
protoplasma adamatoblastelor apar granule de secretie apicala, care s4e
deplaseaza in fibra Tomes, - ele impregneaza cu substanta sa prisme
adamantine in curs de formare.
Concomitent cu acesta din contul transformarii ectoplasmei
adamantoblastelor apare substantainterprismatica aglutinanta a
smaltului. Ea acopera prelungirile Tomes, si se contopeste cu membrana
preformativa (sau jonctiuneaamelodentainara), care separa celulele
organului adamantin de dentina.

Creu Marina S1503

Cind lungimea prismelor proaspat formate atinge o valoare de cca 20,

ele incep, la fel ca si substantainterprismatica ce le inconjoara, sa se
impregrneze cu saruri minerale, acest proces fiind orientat de la
suprafata spre centru. In procesul de formarea a prelungirilor Tomes si a
transformarii lor in prisme smaltiere se observa un ritm nictemeral / 24
ore / in activitatea adamantoblastelor. Acesta se manifesta pe sectiuni
transversale prin strii (alternarea unor benzi intunecate si deschise la
culoare).
Procesul de maturatie a smaltului de apa, substante organice, in
acumularea si cristalizarea sarurilor minerale.
Dezvoltarea radacinii si cementului dintelui deruleaza cu putininainte de
eruptia dintelui, adica in perioada postembrionara. La acest moment
coroanele dintilor deciduali sunt in mare parte formati.
Deasupra stratului de smalt, ce imbraca coroana dentara, sunt
amplasate resturile de organ adamantin, care consta din citevarinduri de
celule epiteliale pavimentoase.
Acestea sunt asa numitul epiteliu adamantin redus, care este
strinsatasat de smalt si este remanent pe suprafata coroanei dentara
pina la eruptia acestuia (membrana Nasmyth).
Modificarile regresive ale organului adamantin nu afecteazamerginile lui,
adica acele portiuni, unde celulele adamantine interne trec in epiteliu
adamantin extern.
Marginile organului adamantin nu numai ca nu sunt supusi atrofiei, ci, din
contra, manifesta semne de proliferare si se transforma in asa numita
teaca epiteliala Hertwig.
Acesta teaca epiteliala este constituita din 2 rinduri de celule ale
organului adamantin interne si externe, care strinscontacteaza intre
ele.
Pulpa organului adamantin si stratul lui intermediar aici sunt absente.
Celulele adamantine interne ramin joase in teaca epiteliala Hertwig, si nu
se transforma in adamantoblaste. Teaca epiteliala concresteadinc in
mezenchimul subiacent, separind aceste portiune, care va merge pentru
formarea radacinii dentare. Celulele mezenchimale ale papilei dentare,
care tapeteaza din interior teaca epitelial Hertwig, se transforma in
odontoblaste, care participa la formarea dentinei radiculare.
Dupa formarea dentinei radacinii dentare teaca epiteliala
Hertwiggermineaza cu celule mezenchimale ale sacului dentar, isi pierde
continuitatea si se fragmenteazaintr-un sir de resturi epiteliale.
In rezultatul acestui fapt celulele mezenchimale ale sacului dentar intra
in contact direct cu dentina radacinii.
Ele se diferentiaza in cementoblaste, care incep sa depuna cement pe
suprafatarediculara.
Cealalta parte a sacului dentar, ce inconjoararadacina dentara in
formare, serveste la formarea periodontiului.
Orificiul apical larg al canalului radicular se ingusteaza treptat gratie
depunerilor noilor mase de dentina si cement, dar acest proces de
formare a apexului nu se termina in momentul eruptiei dintelui, si
continua inca mult timp dupa acesta. In dintiimultiradiculari decurge o
evolutie a radacinilor mult mai complexa.

Creu Marina S1503

Canalul radicular initial unic al acestor dinti se desparte in procesul

dezvoltarii in 2-3 canale, in dependenta de tipul dintelui.

21. Histogeneza adamantinei.

Amelogeneza-formarea smaltului
Amelogeneza este un process de secretie celulara ce se termina inaintea eruptiei dintelui in
cavitatea orala. Procesul incepe in stadiul de clopot, cind mugurele dentar e format din 4
straturi. Amelogeneza decurge in 3 faze
a) diferentierea celuleor secretorii ale precursorilor matriciali
b) formarea matricei organice a adamantinei si mineralizarea ei.
c) maturizarea adamantinei
A. Diferentierea ameloblastilor incepe la nivelul celulelor epiteliului adamantin intern al
organului smaltului. Prin actiunea inductoare a papilei mezenchimale are loc multiplicarea
celulelor epiteliale si in acelasi timp isi modifica si morfologia.
In acest stadiu celulele se numesc preameloblasti. Preameloblastii epiteliului adamantin
intern determina diferentierea fibroblastilor papilei mezenchimale in odontoblasti ce vor
secreta matricea predentinara. Prezenta predentinei conditioneaza diferentierea
ameloblastilor deoarece capacitatea ameloblastilor de a sintetiza proteine precursoare ale
matricei organice a smaltului nu are loc decit in prezenta predentinei.
Trcerea din stadiu de preameloblast in acel de ameloblast functional e marcata de
*oprirea mitozelor
*alungirea celulelor
*dezvoltarea extremitatilor apicale (polul secretor)
Ameloblastul are un corp cellular alungit. Nucleul e situate bazal. Organitele sunt
numeroase si bine dezvoltate. Polul apical al celulei care in stadiul de preameloblast
prezinta numeroase microvilozitati se dezvolta sub forma unei expansiuni piramidale ce vor
forma prelungirea Tomes.
Polul bazal prin intermediul desmozomilor se leaga de celulele stratului intermediar.
Ameloblastii sunt legati intre ei prin bare terminale, la nivelul polului bazal si prin
desmozomi asociati cu bare terminale intre corpul cellular si prelungirea Tomes.
B. precursorii matricei organice a smaltului sunt sintetizati de catre ameloblasti. Produsul de
secretie a ameloblastilor e un gel complex heterogen, la nivelul caruia se disting
-amelogenine
-enameline
-fosfoproteine
Materialul sintetizat e eliminate prin polul apical in apropiere cu dentina in curs de
mineralizare. E format din structure fibrilare sau cristaline, deci e un material aprismatic
(smaltul aprismatic).
odata cu depunerea smaltului aprismatic polul apical ala ameloblastului imbraca un aspect
de triunghi si la acest nivel se schiteaza viitoarea prelungire Tomes. Secretia se produce la
nivelul prleungirilor Tomes sub forma de granule asezate unele linga altele astfel incit
intreaga prelungire Tomes se transforma intr-o prisma adamantine de natura organica.
Depunerea smaltului se face progresiv
1) smaltul intern aprismatic
2) smaltul prismatic- apoi se formeaza. Datorita schimbarii orientarii prleungirilor Tomes ce
vor forma un unghi cu corpurile ameloblastilor. Prelungirile ameloblastilor se retrag
progresiv, ceea ce determina in faza finala sa se formeze smaltul de suprafata care e

Creu Marina S1503

aprismatic si e in continuare cu smaltul interprismatic din profunzime.

3) Mineralizarea matricei smaltului se face prin mechanism dublu, d eretragere a apei si a
unei parti din substanta oraganica si depunerea masiva de saruri minerale cu cristalizarea
lor.Astfel incit se ajunge la formarea in smalt a sarurilor minerale la o concentratie de 96%.
In asa mod matricea smaltului va trece de la un stadiu de gel amorf la starea cea mai
puternic mineralizata din organism. Orientarea si depunerea cristalelor se va face in functie
de liniile de tensiune create la nivleul gelului matricial.
Organizarea spatiala va duce la formarea unitatii elementare caracteristice
smaltului- prisma.
Intotdeauna mineralizarea smaltului incepe pe fata ocluzala care erupe
prima. Ea se realizeaza ritmic prin liniile de depunere de la jonctiunea
smalt-dentina spre suprafata. Dupa initierea formarii radacinii, nu se mai
fac depuneri de smalt. Dup ace smaltul s-a depus, scade secretia
ameloblastilor pina la disparitie.
Oprirea secretiei marcheaza sfirsitul amemlogenezei. Inaintea eruptieie
dintelui el e a coperit cu o cuticula cu rol d eprotectie contra resorbtiei,
ferind dintele de contact direct cu tesutul conjunctiv. Aceasta cuticula e
produsul final al ameloblastilor- membrane Nasmyth.
Dupa eruptive ea se distruge si dispare, in locul ei se formeaza o pelicula
apoasa de origine salivara si bacteriana.

22. Histogeneza dentinei.

Dentinogeneza
Incepe din momentul cind clopotul adamantin a atins dezvoltarea finala.
Dentinogeneza e un ansamblu de fenomene ce duc la mineralizarea progresiva a zonei
externe a papilei mezenchimale.
Partea central a papilei nemineralizata=pulpa
Dentinogeneza are 2 faze
a)celulara- odontoblastii sintetizeaza precursorii substantei organice a dentine
b)extracelulara- mineralizarea si formarea dentine propriu-zise.
Diferentierea odontoblastilor e conditionata de prezenta supriacenta a
preameloblastilor. Membrana bazala dintre cele 2 tesuturi incepe sa disocieze astfel
incit celulelele epiteliale si mezenchimale vor fi in contact, ceea ce conditioneaza
trecerea informatiei inductoare.
Odontoblastii sunt cellule secretorii asezate in palisade la periferia pulpei dentare.Au
corp cellular si prleungire citoplasmatica. Matricea dentinara e sintetizata si secretata
de odontoblasti si e formata din proteine si proteoglicani. Colagenul e partea cea mai
importanta reprezentind 80-85% din matrita si e sintetizat de odontoblasti sub forma
de precolagen.
Molecula de precolagen e vehiculata in mediul extracellular.Aici prin asocierea
moleculelor de precolagen se formeaza colagenul. In cursul amturizarii predentinei se
observa densificarea fibrelor de collagen ce vor forma o retea ce inconjoara
prelungirile odontoblastilor.
Mineralizarea dentine e rezultatul impregnarii matricei secretate de odontoblasto cu
saruri de Ca ce se cristalizeaza sub forma de hidroxiapatita.
Depunerea sarurilor minerale are loc sub forma de granule (calcosferite) care apoi
sunt inglobate intr-o masa de saruri minerale. Fuzionarea calcosferitelor va forma
dentina intertubulara. Ritmicitatea mineralizarii e marcata prin prezenta liniilor de
crestere Ebner si Owen.

Creu Marina S1503

23. Histogeneza folicului dentar.

Sacul dentar este reprezentat de o condensare de tesut mezenchimal care inconjoara
organul smaltului si papila dentara, oe intreaga perioada de dezvoltare a dintelui. Desi
exista o vascularizatie si inervatie intensa incit din stadiile precoce de dezvoltare,
momentul in care elementele vasculare si nervoase se maturizeaza si capata un
caracter definitiv nu este cunoscut. Conform datelor clasice din literatura de
specialitate, celulele sacului dentar apar in stadiile evolutive foarte timpurii si inca de
la inceputul formarii radacinii, au o activitate proliferativa crescuta, controlind
structura viitoarelor componente ale paradontiului.
Celulele localizate cel mai intern, linga radacina in formare, se vor diferentia in
cementoblaste si vor elabora cement, celulele amplasate cel mai extern se diferentiaza
in osteoblaste si vor tapeta alveola osoasa, contribuind la edificarea osului, celulele
localizate central se vor diferentia in fibroblaste responsabile de producerea fibrelor
de colagen ale ligamentului paradontal, fibre ale caror capete terminale se vor ingloba
atit in cement, cit si in os, si vor fi mineralizate.
Germenii dintilor permanenti sunt situati initial in acelasi sac dentar cu corespondentii
lor deciduali. Aceasta localizare se mentine pina in momentul aruptiei dintilor
deciduali, dupa care germenii dintilor permanenti sunt inconjurati de saci separati, in
interiorul unei cripte separate.
Caviatatea osoasa care contine un germene dentar in dezvoltare se numeste cripta si
este construita tot prin participarea sacului dentar (sub forma unei extensii fibroase
care contine uneori celule epiteliale, posibil resturi ale laminei dentare) se insinueaza
si ies, stabilind astfe contact cu mucoasa orala. Extensia fibroasa a dintilor permanenti
se numeste coarda gubernaculara, dupa eruptia dintilor deciduali ea ramine localizata
in interiorul unor canale osoase- canale gubernaculare, in fapt extensii ale criptelor
dintilor permanenti.
Sacul dentar indeplineste astfel urmatoarele functii: de protectie si fixare a dintelui-in
procesul de dezvoltare si intimpul eruptiei; de nutritie si inervatie- in procesul de
dezvoltare, si de formare a elementelor paradontiului- cement, ligament paradontal, os
de tapetare alveolar.

24. Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor

permaneni.
25. Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor
temporari.
26. Termenii de formare a rdcinilor dinilor temporari.
27. Termenii de rezorbie a rdcinilor dinilor temporari.
28. Termenii de formare a rdcinilor dinilor permaneni.

Creu Marina S1503

29. Organizarea i structura policlinicii,seciei stomatologice.

Organizarea asistentei stomatologice in R. Moldova

Asistenta stomatologica- forma de masa de asistenta medicala, planificata, cu

orientarea profilactica ce realizeaza legatura dintre stiinta si practica.
In 95% din cazuri asistenta stomatologica se realizeaza in policlinici, iar necesitatea
tratamentului therapeutic este fundamentala.
In organizarea asistentei curativ-profilactice in teritoriul administrative un rol
important revine stomatologului principal.
In R. Moldova avem o structura organizatorica in corespundere cu rangul
professional.

Principalul stomatolog RM
Medici efi ai clinicilor
stomatologice
efi de secie
Medici stomatologi de diverse
specialiti

Creu Marina S1503

USMF Nicolae Testimieanu

Decanul facultii
efi de catedr
Profesori, condereniari, asisteni
universitari
Studeni

Nomenclatura reelei institutiilor policlinice si de despensarizare.

Policlinici stomatologice independente (republican, orasenesti, rationale)
Sectii stomatologice in cadrul policlinicilor cu diverse profiluri, unitati
sanitare de intreprindere si institutii
Cabinete stomatologice in cadrul spitalelor, scolilor (cu un contingent de
peste 800 elevi)
Policlinici stomatologice cu autogestiune
Cabinete particulare cu primire mixta, clinici particulare cu toate serviciile
stomatologice, centre medicale (stomatologice)
Categoriile policlinicilor, determinate de numarul specialistilor din schema.
I-a categorie
II-a categorie
III-a categorie
IV-a categorie
V-a categorie

30-40 medici
25-29 specialisti
20-24 specialisti
15-19 specialisti
10-14 specialisti

Posturile medicilor stomatologi pentru stomatologia terapeutica la 10000 populatie.

4 posturi pentru 10000 persoane din pop. adulta din orase
2.5 posturi pentru 10000 pers. din populatia rurala
2.7 posturi pentru 1000 pers. din pop. adulta din alte localitati
Anul

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Nr. de
stom.

3.7

3.7

3.8

3.9

4.0

4.2

4.2

4.4

4.5

4.6

4.7

Structura si functiile policlinicii stomatologice

Institutiile de profil stomatologic sunt, de regula, amplasate in cladiri aparte si
doar in cazuri de exceptie (daca nu au in organizarea sa serviciu (cabinet)
radiologic sau fizioterapeutic) in spatii nelocuibile.

Creu Marina S1503

4.8

Ele trebuie sa corespunda normelor igienico-sanitare si rigorilor protectiei

muncii, tehnicii de Securitate si rigorilor protectiei antiincendiu.
In clinica stomatologica trebuie sa fie obligatoriu :
asigurata alimentarea centralizata cu apa rece si calda, canalizare, containere cu
capac pentru colectarea gunoiului si materialelor contaminate, dupa
dezinfectarea lor.
Asigurata alimentarea centralizata cu energie electrica, plus o sursa autonoma de
energie pentru cazuri eventuale.
Holul trebuie sa aiba o suprafata suficienta pentru amplasarea pacientilor
(~0.3m^2/pers., nu mai mic de 18m^2) tot aici trebuie sa fie amplasat spatiu
pentru serviciile informationale.
Vestiarul pentru vizitatori trebuie sa fie organizat reiesind din calculul de cel
putin 0.1m^2, iar pentru colaboratori- peste 0.8m^2/1loc.
Registraturii ii revine nu mai putin de 5m^2 pentru 1 functionar
WC-urile pentru personalul medical si pentru client se recomanda a fi separate
Disponibile unitati de transport si de comunicatii telefonice, iar pentru pacientiun post de telefon cu cartela/fise.
Asigurarea in volum deplin cu mobile si inventor auxiliary.
Serviciile si cabinetele cu profil pediatric nu trebuie sa comunice cu cele pentru
adulti, ele necesita o intrare separate, hol, vestiar si WC.
Structura administrative:

Creu Marina S1503

Medic
principal

medic
principal
adjunct cu
probleme
curative

fisier

sectie
terapie

medic
principal
adjunct cu
probleme
administrative

Sora
medicala
superioara

Cabinet
fizioterapeu
tic

Sectia
chirurgie

Radiografie

Sectia
ortopedie
Functii:
Acorda asistenta stomatologica calificata
Desfasoara actiuni de profilaxie a imbolnavirilor din regiunea maxilofaciala
Depistarea si tratarea celor mai timpuriii forme de afectiuni ale ADM
Introduce metode noi de tratament si diagnostic
Analiza morbiditatii zonei maxilofaciale
Desfasoara perfectionarea medicilor si personalului
Tine sub observatie anumite categorii de bolnavi cu afectiuni stomatologice

Creu Marina S1503

30. Cabinetul de stomatologie terapeutic (cerinele sanitaroigienice, suprafaa, ventilarea, iluminarea cabinetului).
Normative si cerinte fata de organizarea cabinetului stomatologic.
Conform normativelor in vigoare, cabinetul stomatologic pentru un singur medic
va avea o suprafata nu mai mica de 16m^2. E de dorit ca fiecare unitate de lucru sa
fie amenajata intr-o incapere aparte sau daca nu este posibil, se pun fotolii
adaugatoare.
Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se calculeaza
adaugind la normative 10m^2 pentru fiecare fotoliu cu dispositive universal. Intre
fotolii trebuie sa existe spatiu suficient pentru trecerea libera.
Deoarece la plombarea dintilor se aplica amalgam, se acorda atentie deosebita
finisarii dusumelelor, peretilor si tavanului.
Dusumeaua va fi:
Tapetata cu linoleum, marginile caruia vor trece pe pereti la o inaltime de
10cm.
Pardosita cu gresie
Locurile de iesire a tevilor vor fi chituite si vopsite cu vopsele nitro.
Peretii si tavanul cabinetelor se vopsesc cu pasta de silicat lavatila (se admite si
de ulei) pentru a facilita prelucrarea sanitara eficienta (excluderea oricarei
posibilitati de acumulare a mercurului)
Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie si chiuveta pentru prepararea acestuia.
Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refulare si aspiratie, cu ferestruici si
oberlihturi.
Iluminarea o asiguram prin folosirea combinata a luminii naturale si a celei
artificiale. Lumina naturala o primim prin orientarea ferestrelor cabinetului spre
Nord. Fotoliul stomatologic trebuie sa fie asezat in fata geamului, astfel incit sa
beneficieze la maxim de lumina naturala. Lumina arfificiala de se imparte in 2
surse: *una pentru cabinetul stomatologic, care sa permita o activitate comoda a
personalului( Sursa de lumina nu trebuie sa fie prea puternica , intrucit trecerea
continua a privirii de la cimpul operator la restul camerei oboseste ochii.
Deoarece peretii vopsiti in alb si mai ales in ulei sau cu faianta dau o
reverberatie a luminii foarte neplacuta si obositoare pentru medic, se recomanda
vopsirea peretilor in culori foarte palide), *a doua pentru iluminarea cimpului
operator (trebuie sa fie mai puternica decit restul cabinetului . Sursa de lumina a
cimpului operator trebuie sa fie puternica, necesitind o lampa care sa trimita un
fascicul luminous destul de intens. In acest scop exista reflectoare special( care
retin undele infrarosii), acestea fiind fixate pe un brat articulat, pot fi dirijate in
directia necesara. Cabinetul va fi inzestrat cu lampi de cuart, cu ajutorul caruia
se face dezinfectarea aerului.
Utilizarea cabinetului stomatologic.
De a oferi ingrijire stomatologica accesibila, rezonabila pentru pacienti.
De a asigura furnizarea serviciilor medicale stomatologice, adecvate
nevoilor pacientilor, punerea accentului pe preventii
Tratarea si profilaxia afectiunilor sistemului stomatognat

Creu Marina S1503

 Acordarea asistentei stomatologice specializate la nivelul contemporan

Din ce consta locul de munca al medicului
Locul de munca al medicului este alcatuit dintr-o instalatie stomatologica, fotoliu,
masuta pentru medicamente si material, scaun pivotant.
Locul de munca al asistentei medicale
Include masa pentru resortarea instrumentelor, un autoclave, sterilizator, masuta
sterile.
Locul de munca al infirmierei.
Masa pentru sortarea instrumentelor folosite, lavoar pentru spalarea instrumentelor.

31. Instrumentarul stomatologic. Clasificarea.

1. Instrumente pentru examenul stomatologic
Oglinda, sonda, pensa
2. Instrumente necesare pentru prepararea cavitatilor
Cu energie de sursa mecanica
Freze dentare, pietre dentare, discuri, perii, pufuri, polipanturi, gume de lustruit
Cu energie umana
Toporiste de dentina, de smalt,Daltile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag
bingival, excavatorul dentar
3. Instrumente pentru obturarea cavitatiilor carioase
Placute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele,
benzile de metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.
4. Instrumente pentru finisarea obturatiilor
Pietre abrazive, discuri, freze de finisat si lustruit, periute
5. Instrumente pentru inlaturarea depunerilor
Excavator, cirlige stomatologice, dalta de smalt
6. Instrumente pentru tratament endodontic
Pentru pemeabilizarea canalului radicular
Pentru indepartarea continutului radicular
Pentru largirea canalului radicular
Pentru obturarea canalelor radiculare

32. Instrumentele pentru examinarea cavitii bucale.

Oglinda, sonda, pensa
Oglinda dentara e compusa din miner ( lungimea= 95-135 mm) si oglinda propriu zisa
Aceste componente pot forma un ansamblu sudat sau dessurubabil.
Poate fi din otel inoxidabil, otel cromat sau nichelat, material plastic.
Oglinzile propriu zise
Dupa imagine : plane (imaginea reala) si concave (imagine marita)
Dupa marime 16, 18, 20, 22, 24 mm
Dupa aspectul tijei: dreapta cotita, in forma de furca
Sondele dentare sunt de 2 feluri: rigide si flexibile.
Sondele dentare rigide

Creu Marina S1503

Material: otel inoxidabil

Componente: parte activa + miner (hexagonal, L=120 mm)
Tipuri:
Sonde dentare drepte >dinti frontali superioro
Sonde dentare in baioneta > premolarii si molarii superiori
Sonde curbe > zone de colet, suprafetele distale ale molarilor
Sonde cu 2 curburi in acelasi plan >peretii interdentari
Sonde cu 2 curburi in 2 plane diferite >peretii meziali si distali
Sonde dentare duble
Sonde dentare flexibile = ace Miller
Pensa dentara
Material: otel inoxidabil
Lungime: scurte (120 mm) si lungi (150 mm)
Deschiderea dinte bratele active : 10 25 mm
Structura: instrument apucator din 2 brate curbate si efilate terminal. Dispozitivul de
centrare este alcatuit dintr-un pivot pe un brat si un orificiu pe alt brat.

33. Instrumentele pentru tratarea cariei.

Instrumente necesare pentru prepararea cavitatilor
Cu energie de sursa mecanica
Freze dentare
Cu energie umana
Toporiste de dentina, de smalt, Daltile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag
bingival, excavatorul dentar
Instrumente pentru obturarea cavitatiilor carioase cu diferite materiale restaurative
Placute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele,
benzile de metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.
Instrumente pentru finisarea obturatiilor
freze de finisat si lustruit, periute

34. Principiile de baz i metodele de sterilizare n stomatologie.

Asepsia constituie un sistem de actiuni profilactice care au drept scop prevenirea aportului
me microorganisme in plaga, organe si tesuturi ale bolnavului in procesul oricaror manopere
medicale si include:
a) sterilizarea instrumentelor, materialelor, aparatelor etc cu care contacteaza pacientul
b) toaleta mainilor si protejarea cu manusi
c) executarea unor procedee specifice in timpul interventiilor medicale
d) efectuarea unor actiuni igienice si organizatorice speciale in institutia curativa.
Medicul stomatolog va aplica regulile generale de comportare si asepsie, care privesc
urmatoarele 3 aspecte:
Tinuta medicului si a colaboratorilor sai;
Organizarea locului de munca
Intretinerea si igiena cabinetului stomatologic.
Procesul de sterilizare include:
-dezinfectie

Creu Marina S1503

-curatire mecanica
-sterilizare propriu zisa
Metodele de sterilizare in stomatologie
Metode fizice: tratarea cu temperaturi inalte (fierberea, tratarea cu vapori sub presiune,
tratarea cu aer uscat); cu raze ultraviolete, cu ultrasunet, sterilizare prin filtrare.
Metode chimice: aplicarea substantelor chimice in faza gazoasa (formaldehida) sau
sterilizarea in solutii de preparate chimice (iod, alcool, apa oxigenata, cloramina, etc).
Conditia principala in aplicarea materiilor chimice o constituie capacitatea lor bactericida si
lipsa de agresivitate fata de materiale sau instrumente.

35. Sterilizarea instrumentelor folosite la examinarea cavitii

bucale.
Cufundarea in ultradesmith 2 % timp de 15 minute.
Oglinzile stomatologice sunt tinute 1 ora intr-un vas inchis ce contine solutie de 3% de
cloramina sau o solutie de 6 % de apa oxigenata. Apoi oglinzile sunt clatite in apa
curgatoare, sterse cu un servetel steril si pastrate in tavita sterila acoperite cu un servetel
steril sau intr-un vas inchis.
Sterilizarea uscata cu aer fierbinte (pupinel) timp de 20 minute la 180 C.

36. Caracteristica elementelor cavitii carioase formate.

Elementele cavitatii carioase preparate
1-bizoul peretilor axiali
2-istm
3-bizou ocluzal
4-cavitate de retentie
5-cavitatea verticala
6-bizou gingival

37. Condiile de preparare indolor a cavitilor carioase.

Prevenirea si combaterea durerii in tratamentul cariei dentare simple
Se efectueaza o anestezie loco-regionala care ofera o liniste in cursul timpului
chirurgical.Adaugarea vasoconstrictoarelor in anestezia ofera potentarea si prelungirea
efectului anestetic prin reducerea fluxului sangvin.(desi ajuta la anestezie,duce la o scadere
a irigatiei pulpare cu suferinte funcionale si metabolice consecutive.)

Creu Marina S1503

Adrenalina in concentratie 1:100.000 adaugata la xilina 2% produce reducerea fluxului

sangvin pulpar in mod semnificativ.Timpul acestei actiuni este limitat si irigarea sangvina se
va relua progresiv pana la normalitate.
Scaderea irigatiei sangvine la nivelul pulpei din cauza unui vasoconstrictor poate afecta
capacitatea ei de aparare si de reparatie si se pot provoca leziuni pulpare ireversibile.Asta se
datoreaza la stagnarea si acumularea substantelor inflamatori care in conditii normale sunt
preluate eficient din fluxul circulator.
De aceea cand tratam un dinte vital si trebuie efectuata o anestezie este preferabil sa se evite
adaugarea unui vasoconstrictor.
Caldura,presiunea instrumentelor si vibratiile produse in timpul frezarii produc un
raspuns de aparare al pulpei sub forma de durere.
Caldura
Rezulta prin transformarea energiei cinetice a instrumentarului in energie termica care este
proportionala cu timpul si intensitatea frecarii.
- Frezele de otel fiind ineficiente la taiere produc mai multa caldura decat cele din carbid.
- Frezele diamantate genereaza mai multa caldura decat frezele din carbid.
- Frezele cu lame elicoidale produc mai multa caldura decat frezele cu lame drepte.
Pregatirea unei cavitatii fara racire duce intotdeauna la o reactie pulpara care poate merge
de o simpla perturbare la adevarate leziuni de arsura daca T depaseste 460C
Factori care provoaca o crestere nociva a temperaturii
frezarea prelungita fara intrerupere
piese de mana fara sistem de racire
freze uzate
presiunea prea mare a frezei pe tesutul dentar
utilizarea frezelor inadecvate tesutului de tratat.
Vibratiile
Apar in urma contactului dintre instrumentul in miscare si suprafata dentara pe care se
lucreaza.
Cauze care provoaca vibratii nocive
utilizarea instrumentarului la viteze necorespunzatoare
utilizarea frezelor neadecvate pentru tesutul tratat.
piese uzate care nu fixeaza bine frezele

Viteza de rotatie a instrumentelor

Are un rol important in prepararea cavitatiilor pentru ca genereaza caldura presiuni si
vibratii.
- De la 3.000 la 30.000 turatii/min chiar si cu racire exista intotdeauna o reactie inflamatorie
la nivelul pulpei
- La mai putin de 3.000 turatii/min daca temperatura se controleaza prin racire nu exista
reactii pulpare
- Dincolo de 200.000 turatii/min sub racire nu exista practic modificari la nivel pulpar.
Observatii Stanley si Swerdlow
De la 6.000 la 20.000 turatii/min intensitatea reactiei pulpare este :
-independenta de tipul de instrument folosit
-direct legata la calitatea racirii

Creu Marina S1503

-direct proportionala in intensitate cu adancimea cavitatii

De la 20.000 turatii/min intensitatea reactiei pulpare este :
-direct proportionala cu adancimea cavitatii
-independenta de tipul de restaurare folosit
Pentru a reduce traumatismele din timpul prepararii cavitatilor trebuie combinati sprayul
izotermal,un sistem de evacuare eficient,instrumente sferice taietoare de dimensini
reduse,turatii inalte,lumina si lucrul intermitent.
Masuri profilactice de preventie si combatere a durerii la tratamentul cariei dentare
simple
Caldura frezarii sa fie mentinuta cat mai joasa
trebuie evitate substantele si materialele toxice si nocive pentr pulpa
trebuie evitata incalzirea directa,puternica si de lunga durata si racirea prelungita
metodele folosite pentru inlaturarea durerii sa nu provoace dureri pre si post
operatori
anestezia sa dureze cat este necesar pentru tratament
instrumentele folosite sa fie ascutite si taioase
instrumentul rotativ pentru smalt (pietre montate de carborundum sau
diamantate) la 4.000-5.000 turatii/min
in dentina se va lucra la turatie mica de 600-1.000 turatii/min
instrumentele diamantate se vor folosi la turatii mari de 4.000-14.000
turatii/min
Adancimea cavitatii
Este elementul determinant al reactiilor la actiunea instrumentelor rotative.Intensitatea
reactiei pulpare creste cu micsorarea distantei intre cavitate si pulpa.
Trebuie sa se tina cont ca orice tehnica traumatizanta duce la formarea unor cantitati prea
mari de dentina tertiara de reactie care mai mult favorizeaza decat impiedica formarea
agresiunilor ulterioare.
In timpul prepararii cu ajutorul instrumentelor apare caldura, vibratiile si presiunea. Pentru
a inlatura aceste efecte nocive exista mijloace de reechilibrare.
a) mijloace fizice- la prepararea cavitatilor s efolosesc freze ascutite, taioase. Se umecteaza
neintrerupt si des se fac pauze pentru a evita supraincalzirea. Se face racirea cu jetul de aer.
b) mijloace chimice se administreaza pe cale generala sau locala. Cu o zi inainte
medicamenetle pot fi administrate de pacientii anxiosi (ca sedative)
* substante cu actiune locala- se pot aplica pe citeva minute sau pe 4 ore, pe 48 ore dupa
care necesita preparare cu pasta speciala. Deobicei dispare sensibilitatea la caldura, dar la
rece ramine.
*anestezia cu injectie- se face prin infiltratie plexala sau anestezie tronculara periferica
*electroosmoza- difuziunea anestezicului in canaliculele dentinare prin curenti electrici.Un
electrod e bucatica de vata cu anestezie ce se afla in cavitate, alt electrod e in mina
pacientului. Procedura dureaza circa 5 minute.
*anestezie generala- se practica in cazuri generale sau spitalizare.

38. Clasificarea cavitilor carioase dup Black.

Creu Marina S1503

Cav carioase de clasa I sunt cele localizate in santurile si fosetele ocluzale ale
molarilor si premolarilor, in fosetele vestibulare si in santurile orale ale molarilor,
precum si in fosetele orale supracingulare ale frontalilor superiori.
Cav carioase de clasa a II-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale molarilor si
premolarilor
Cav carioase de clasa a III-a sunt cele localizate pe fetele aproximale ale dintilor
frontali, la care unghiul incisal este pastrat.
Cav carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale incisivilor si
caninilor cu unghiul incisal si marginea incizala distrusa
Cav carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicala a tuturor
dintilor pe fetele vestibulare (labiale, jugale) si orale (linguale, palatinale)
Cav carioase de clasa a VI-a sunt cele situate pe fete atipice- marginea incizala a
dintilor frontali si cuspizii dintilor laterali.

39. Prepararea cavitilor de clasa I. Numii varietile cavitilor.

-se afla in fose si fisuri de pe suprafata ocluzala a moalrilor si premolarilor
suprafata palatinala a frontalilor maxilari
fostele vestibulare si orale a molarilor ce comunica cu fata ocluzala
Variante de cav carioase clasa I
*carii cu orificiu mare ce au debutat in gropite vestibulare
*carii cu orificiu mare de deschidere
*carie punctiforma singular sau multipla
*carie sub forma de marmoratii in santuri si gropite
*combinatii dintre cele enumerate
*carii punctiforme in gropite vestibulare
*mamromartii in gropite si santuri pina la creasta marginala
*carii punctiforme in gropite orale a frontalilor superiori.
I.

II.

III.

-de obicei accesul e direct deoarece cariile sunt deschise

Deschiderea cavitatii carioase
Consta in indepartarea marginilor debordante ale smaltului,
miscari de la planseu spre exterior
Instrumente: freza diamantata sferica sau fisurala de dimensiuni
mici, la o instalatie cu turbine(marimea frezei nu trebuie sa
depaseasca marimea orificiului de intrare in cav carioasa)
Extensia preventive a cavitatilor carioase
Sunt indepartate marginile smaltului
Prepararea fisurilor afectate
Se rotungesc unghiurile ascutite
De pe pereti e indepartata dentina partial ramolita
Scopul: prevenirea recidivarii cariei
Instrumente: freza fisurala, con invers (diamantata sau din aliaj
dur)
La viteze mari cu o piesa de turbine
Racire cu apa-aer
Necrectomia
Indepartarea dentine alterate (ramolite si pigmentate)

Creu Marina S1503

IV.

Limitele cavitatii sunt create in zona dentine transparente si

intacte
De obicei inlaturarea se face ori cu excavatorul, ori cu freze de
dimensiuni mari (sferice, para)
Daca e prezenta o cantitate mare de dentina alterata -> excavator
ascutit( miscari dinspre baza spre peretii laterali, turatii mici)
Bizotarea
Prelucrarea finala, netezirea
Indepartarea portiunilor lezate
Instr: freze de finisare din aliaj dur sau cu o piatra diamantata in
granulatie fina, turatii mici, fara presiune
Racire apa-aer
Reduce formarea microscurgerilor.

40. Prepararea cavitilor de clasa II. Numii varietile cavitilor.

-se afla de obicei pe fetele proximale a molairlor si premolarilor
pot afecta o suprafata de contact sau ambele
Variante de cav carioasa cl II
*caria ce a subminat si a interrupt creasta margianal si substanta s-a pierdut dinspre ocluzal
*caria la nivelul punctului d econtact dar ce nu a interrupt creasta marginala
*caria sub punctual de contact
*caria pe ambele fete proximale ale dintelui
*carii pe o fata proximala sip e una ocluzala
*carie pe o fata proximala si la colet

Creu Marina S1503

*carie aproximala
*carii fata in fata de pe fetele proximale a celor 2 dinti vecini
Prepararea
- deschiderea s efface cu indepartarea smaltului si dentine de pe fata ocluzala. Cu o frezaroata se intrerupe creasta marginala apoi s etrepaneaza cu o freza sferica pina cind se
patrunde in cavitate.
-cavitatea se extinde cu freze fisurale prin pendualre in sens jugal-lingual.
cind se ajunge la focarul leziunii se indeparteaza smaltulu subminat de pe suprafata de
contact. Se face cu un excavator sau freza la turatii mici. Peretii laterali ai cav se deschid asa
ca marginile cav prelucrate sa nu fie in contact cu dintele vecin.
-peretele gingival se dezgoleste daca gingia e atrofiata cu coagulatorul sau laser. Trebuie sa
fie perpendicular fata de planseul cavitatii. Cavitatea se spala si se usuca.
-daca smaltul cuspizilor e subminat, atunci se inlatura
*se formeaza cavitatea verticala principala
*se formeaza platoul suplimentar
Platoul accesoriu se face in limitele smaltului cu 0.5-1 mm mai jos de jonctiunea smaltdentina. Latimea paltoului e egala cu latimea cav. Prinicpale
Cav verticala trece in orizontala intre cuspizi si trecerea trebuie sa fie de 2 ori mai mica ca
latimea cav. principale. Trebuie sa fie un unghi intre cav verticala si orizontala.
Prepararea se poate face si prin tunelizare
-metoda clasica
-metoda de preparare in tunel descendent,orizontal, ascendent (acces gingival)

41. Prepararea cavitilor de clasa III. Numii varietile

cavitilor.
-se afla pe suprafetele proximale a incisivilor si caninilor, cu margine si unghi incizal
pastrat.
-se face *acces prin fata orala, cind e afectata creasta
*acces prin fata vestibular
*acces direct pe fata proxiamal lezata cind lipseste un dinte vecin, este o diastema
sau trema
Prepararea
In toate aceste cazuri se creeaza o cavitate-caseta ca un triunghi cu colturi rotunjite.
-baza triunghiului e la marginea gingivala
-peretii laterali (labial si jugal) sunt apropiati spre marginea incizala
-virful triunghiului se afla linga marginea incizala
-cu freza fisurala sau con invers se face peretele gingival- freza se tine parallel la baza
dintelui si se misca antero=posterior

Creu Marina S1503

-peretii laterali se fac cu miscari dinspre gingie carte marginea incizala

-la dintii inghesuiti pentru a accede la carii se foloseste fata lingual. Se face cu o freza
sferica diamantat mai departe de margine. Apoi se face excizia peretelui lingual si apoi cleui
de contact.
Smaltul neafectat de pe fata labial e necesar sa fie pastrat chiar daca mi e dentina
subiacenta.
Daca s-a afectat peretele vestibular, dar cel lingual e pastrat, prepararea se face prin cel
vestibular.
* se pastreaza unghiul coronar, chiar daca e aproape de focarul carios.
-cu freze special se fac gropite de sprijin pe margiena incizala si crestaturi in peretii
gingivali si laterlai
-daca cavitatea e adinca pe suprafata de contact, atunci e nevoie sa se creeze un paltou
suplimentar. Platoul suplimentar fixeaza obturatia si repartizeaza presiunea.
-daca peretele gingival e distrus sic aria e pe cementul radicular
*se deschide marginea gingivala a cavitatii
*se face un perete gingival plat
*daca papilla interdentara e atrofiata, papila inflamata e coagulate sau excizata
Bizotarea e obligatory si se face un bizou smaltiar pronuntat mai ales pe fata vestibulara cu
freze diamantata cu granulatie fina.

42. Pepararea cavitilor de clasa IV. Numii varietile cavitilor.

Variante:
-

Distructie redusa a unghiului incizal

Distructie mai avansata a unghiului incizal
Distructie masiva a unghiului incizal care necesita mijloace
speciale de retentie, indiferent daca materialul de obturatie are sau
nu proprietati adezive.
Cariile de clasa a IV-a se formeaza din agravarea cariilor de clasa a III-a. Deschiderea
cavitatii nu se ofera de la sine, din cauza distrugerii unghiului incizal. Exereza
dentinei alterate se poate face cu linguri Black sau freza sferica din otel.
La formarea cavitatii tinem cont de principiul estetic!
Ducem cont de urmatoarele obiective:
Exprimarea unghiului dintre peretele parapulpar si peretii
laterali cu creearea unei inclinatii divergente peretilor V si
O spre cel parapulpar.
Exprimarea unghiului de intilnire dintre peretii laterali
asupra unghiului dintre peretele V si O
Creearea unei cavitati suplimentare de retentie pe fata orala
a coroanei: trapez ; trifoi ; coada de rindunica
Prepararea se va finisa cu netezirea marginilor de smalt.

Creu Marina S1503

43. Prepararea cavitilor de clasa V, VI. Numii varietile

cavitilor.
Cavitatile de clasa V
-se afla in 1/3 gingivala (cervicala) a suprafetelor vestibulare si orale ale dintilor.
-pot fi leziuni la nivelul coroanei si pe suprafata dentine denundate ca ex
*carie de colet superficiala situate vestibular la dintii laterali/frontali
*carie de coelt profunda situate vestibular la dintii laterali /frontali
* carie de colet superficiala sau profunda situata oral la dintii laterali/frontali
*carie circulara de colet
Prepararea- cind sunt citeva cavitati apropiate ele se unesc in forma de oval sau de rinichi.
-cavitatea se face cu o freza con invers sau fisurala
-gingia se indeparteaza daca impiedica formarea cavitatii subgingivale
-cavitatea nu se face adinca pentu a nu perfora accidental fundul cavitatii, de aceea trebuie
sa repete curbura suprafetei vestibulare
-cu freza fisurala ce se tine perpendicular si se penduleaza in dreapta si stinga se face
fundul si peretii si unghiurile bine exprimate
-se fac portiuni de retetie cu latimea de 1.5-2 mm
-daca marginea gingivala se afla in cementul radicular sau dentina, se bizoteaza marginea
incizala iar la colet se face retentive macromecanica
-dupa prepararea cavitatea de clasa a 5 are forma de rinichi

Cavitatile de clasa VI
-se afla la mrginile incizale ale dintilor anteriori si virfurile cuspizilor dintilor laterali
-apar din cauza abraziunii tesuturilor dentare pina la dentina ca ex
*denudarea dentine pe cuspid
*lipsa antagonistilor din care cauza e absenta autocuratirea cuspizilor la masticatie
*abraziunea fiziologica pina la dentina
*abraziunea patologica
*bruxismul-automatism masticator prin miscari bruste, repetate in timpul somnului
Dentina se abraziaza rapid si apar defecte punctiforme ce devin apoi sulculare. Marginile
smaltului sunt deobicei ascutite si fragile.
Prepararea
-se analizeaza raporturile ocluzale si se fixeaza punctele de contact ocluzale (cu hirtia
indigo)
-cavitatile de obicei nu se deschid din cauza formei sale accesibile.
-cavitatea nu se extinde. La cuspizii dintilor laterali se exclude extensia dintre obturatie si
tesuturi prin puncte ocluzale , iar la frontali nu se face.
-tesuturile lezate se indeparteaza econom, pentru a pastra rezistenta la presiunea

Creu Marina S1503

masticatorie. Se indeparteaza dentina pigmenatate, smaltul daca este posibil se pastreaza

pentru ca ulterior sa fie intarit cu compozit.
-pe virful cuspidului se face o cavitate cilindrica de 1.5-2 mm adincime. Peretii pot fi
paraleli sau pot converge spre planseu. Apoi se slefuiesc marginile ascutite.
Cavitatea in regiunea marginii incizale a incisivului se face ca un sant cu fund ingustat.
Exereza e minima si smaltul se pastreaza.
-finisarea marginilor se face cu freze diamantate fine, freze de finisat din aliaj dur.

44. Prepararea cavitilor carioase atipice i profunde.

Cavitatile carioase atipice- leziuni caracterizate prin lozalizarea neobisnuita a
procesului patologic ce combina elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter
carios a doua sau mai multe clase. Sunt localizate pe suprafata cuspizilor, pe marginea
incizala, cav. Localizate subgingival, cav. MOD.
La preparare este imposibila respectarea tuturor principiilor clasice, astfel se prepara
in dependenta de caracterul si volumul procesului patologic.
Pentru o buna fixare a obturatiei se realizeaza atit cavitati suplimentare cit si puncte
de retentie. In procesul prepararii sunt indepartate toate tesuturile modificate si
devitalizate.
Prepararea se efectueaza cu freze sferice din otel, con-invers.
Restaurarea se poate efectua uni-momentan cu ajutorul unui compozit sau prin metoda
de laborator.Alegerea metodei este conditionata de pastrarea smaltului care asigura o
adeziune a compozitului, solicitare functionala, aspect estetic bun.
Caria profunda- leziune ce afecteaza smaltuol, dentina si poate provoca denudarea
pulpei.
La prepararea cavitatilor profunde trebuie de tinut cont de topografia camerei pulpare
preparind peretii in mod standart dupa regulile generale fara a ajunge +2mm pina la
planseul cavitatii, iar in peretele pulpar se lasa un strat neinsemnat de dentina
ramolita. Nu se respecta formarea unghiului de 90 grade dintre pereti si planseu.
Pentru clasa I si II planseul se formeaza in trepte in regiunea cornului pulpar.
Pentru alte cavitati planseul va fi convex pentru a nu subtia prea mult dentina.

45. Prepararea cavitilor carioase compuse.

Cavitatea de clasa a II-a este o cavitate compus, alctuit din dou componente: vertical i
orizontal.
Componenta vertical rezult din pregtirea procesului carios.
Componenta orizontal poate rezulta din pregtirea unui proces carios care ntmpltor
a evoluat n acelai timp cu cel de pe suprafaa vertical a dintelui, coinciden extrem de
rar, sau, de cele mai multe ori, rezult din necesitatea de a crea accesul la procesul carios
prin intermediul suprafaei ocluzale a dintelui i din necesitatea de a defini cavitii finale
forma de retenie.

Creu Marina S1503

n ultim instan este vorba despre dou caviti distincte ca form, constituite una n
prelungirea celeilalte; ntre ele trebuie s existe rapoarte diferite care s asigure ntregii
caviti de clasa a II-a anumite caracteristici:
Cavitatea vertical:
-

adncimea cavitii, raportat prin limea peretelui gingival trebuie s fie de

minimum 2 mm;
pereii vestibular i oral trebuie s fie uor nclinai n plan axial, convergent spre
ocluzal; n plan transversal, trebuie s existe o deschidere n evantai spre dintele

vecin;
peretele parapulpar trebuie s fie plan; se obine fie prin sculptarea n dentin, fie

prin aplicarea unei obturaii de baz;

unghiurile de ntlnire ntre perei trebuie bine precizate.

Cavitatea orizontal:
-

conturul cavitii depinde de desenul ocluzal;

trebuie s fie n prelungirea cavitii verticale, n aa fel nct dac cele dou caviti
ar fi desfurate pe o suprafa plan, axele lor longitudinale s constituie o singur

dreapt;
ntre cele dou caviti apare o zon de trecere numit istm; limea istmului trebuie

s fie 1/3 din limea maxim a cavitii i este indicat bizotarea lui;
este recomandabil ca suprafaa cavitii ocluzale s reprezinte maximum 1/2 din

suprafaa cavitii verticale;

adncimea acestei caviti este, n medie, de 2 mm, dar se admit concesii n plus sau
n minus; astfel, la dinii care prezint abraziune accentuat, adncimea cavitii de
retenie poate fi redus, dar cavitatea va fi extins n suprafa, n timp ce la dinii

cuspidai (cu relief ocluzal accentuat), adncimea poate fi mai mare.

La premolari si in cazul unor leziuni mari ale molarilor la trecerea cavitatilor pe
suprafata masticatorie se pot contura doua cavitati preparate de clasa II-a, cu ambele
platouri orizontale separate printr-un perete adamantin nerezistent (<2mm), ceea ce
impune in mod normal unirea lor intr-o cavitate comuna tip MOD.
. Pregtirea unei caviti comune mezio-ocluzo-distale. Aceast situaie solicit o
pierdere mai mare de substan dentar sntoas i devine necesar frecvent la
nivelul premolarilor, a cror suprafa ocluzal ngust nu permite pregtirea
distinct a dou caviti de clasa a II-a.
Pregtirea propriu-zis a cavitii MOD se realizeaz urmrind aceleai faze ca la
pregtirea unei caviti tipice de clasa a II-a.
Deschiderea proceselor carioase poate fi obinut n dou moduri:
-

deschiderea separat a fiecrui proces carios, prin mijloace corespunztoare strii crestei lor
marginale;

deschiderea simultan a celor dou procese carioase;

Creu Marina S1503

n afar de instrumentarul descris la situaiile anterioare, deschiderea se poate realiza i cu o frez

con invers sau cilindric pentru turbin; se acioneaz de-a lungul anului intercuspidian mezio-distal,
pn se ajunge la suprafaa dentinei. Dac unul din cele dou procese a subminat creasta marginal de
smal, prin aciunea frezei de turbin se cade, la acest nivel, n cavitatea carioas, lrgindu-se n
continuare accesul.
n cazul n care creasta marginal de smal este integr, pentru deschidere se acionez vertical cu o
frez sferic extradur deasupra tavanului cariei pn se creeaz un tunel.
Prin largirea tunelului cu freza sferic, se obine o bre care este mrit pn se asigur un acces
satisfctor.
Celelalte faze de lucru se realizeaz ca la orice cavitate de clasa a II-a.
Poriunea orizontal a acestei caviti difer prin urmtoarele caractere:
-

are un aspect liniar;

este continu pe toat suprafaa ocluzal de la cavitatea mezial la cea distal;

are o lime aproape uniform pe tot traiectul ei;

respect desenul cuspidian;

este mai puin adnc (mai ales la premolari, pentru a nu aciona ca o pan) i mai lat.

46. Sisteme speciale de retenie n restaurrile coronare ale

dinilor vitali.
- exprimarea unghiului dintre peretele parapulpar si peretii laterali, cu crearea unei inclinatii
divergente a peretilor vestibular si oral spre parapulpar;
- exprimarea unghiului de intalnire dintre peretii laterali , insistandu-se in masura in care nu
periclitam pulpa;
- crearea unei cavitati suplimentare de retentie pe fata orala a coroanei ( coada de randunica,
trapez, etc.);
- pivotii parapulpari ( cementati, introdusi prin frictiune, insurubati)

47. Metoda de preparare a cavitilor prin tunelare.

Deosebim:
I.
Tunelizare oblica
II.
Tunelizare orizontala
III.
Tunelizare ascendenta
I.

Tunelizarea oblica
Completa- perfoarea smaltului demineralizat sub punctul de contact
Incompleta fara perfoarea smaltului fetei proximale
Prepararea presupune intrarea prin foseta triangulara a fetei ocluzale, la 2-2.5 mm
de la creasta marginala. Dupa prepararea smaltului, se creeaza un tunel in dentina
orientat spre carie. La ajungerea in cav. Aceasta se prepara cu o freza sferica la turatii
reduse.

Creu Marina S1503

In spatiul interdentar fixam matricea.

Prin tunel se realizeaza inlaturarea tesuturilor necrotizate, dezavantajul fiind
imposibilitatea controlului vizual al calitatii necrectomiei.
II.
Tunelizarea orizontala- prepararea dinspre O sau V
Deschiderea cu o freza sferica perpendicular pe procesul carios; cit mai aproape
de gingie pentru a rezecta punctul de contact.
Necrectomia- cu o freza sferica din aliaj dur
Cavitatea formata trebuie sa aiba unghiurile rotungite si contururi netezite.
Daca: accesul dinspre lingual marginile smaltului netezite
Accesul dinspre vestibular- smalt bizotat 2mm
III.
Prepararea ascendenta- la migrarea dentara, denudarea coletului
dentar.
Cavitatea carioasa se prepara cu o freza sferica la turatii mici. Etapa se considera
finalizata cind la sondare va fi sunetul crepetant, iar tactil peretii cavitatii vor fi
formati din dentina dura si sanatoasa.
* Tehnica pregtirii cavitii de clasa a II-a tip tunel. Acest tip de cavitate este o
alternativ la cavitatea de clasa a II-a tipic, folosit atunci cnd procesul carios proximal
este de mici dimensiuni. Este o tehnic dificil, necesit un control foarte bun al preparaiei
i datorit nclinaiei frezei n timpul preparrii riscul deschiderii accidentale a camerei
pulpare este crescut. Datorit orificiului mic de deschidere vizibilitatea este mult diminuat
i nu exist un control riguros asupra exerezei dentinei ramolite.
Abordarea procesului carios se face dinspre faa ocluzal, astfel nct creasta marginal
de smal rmne integr i sacrificiul de esut dentar sntos este minim. Se folosete, n
acest scop, o frez sferic mic de turbin, nclinat spre procesul carios. Deschiderea se
face pe faa ocluzal, la 2 mm de creasta marginal de smal. Exereza dentinei ramolite se
face cu o frez sferic mic la turaie convenional. Datorit vizibilitii foarte reduse este
recomandat folosirea unei soluii revelatoare de dentin afectat i a unor ochelari cu lupe.
Dup ndeprtarea dentinei alterate, se va evalua leziunea proximal din smal. Dac pe
suprafaa proximal nu exist soluie de continuitate, nu se intervine la acest nivel. Leziunea
incipient din smal este mai rezistent la atacul carios dect smalul neafectat i, ca atare,
nu ar trebui ndeprtat, ci ar trebui ncercat tratamentul de remineralizare.
n cazul n care pe suprafaa proximal a aprut leziunea cavitar, orict de mic ar fi,
se va renuna la preparaia tip tunel datorit riscului apariiei fracturii crestei marginale de
smal i se va realiza o cavitate de clasa a II-a tipic.

48. Erori i complicaii n prepararea cavitilor carioase.

Perforarea camerei pulpare
Traumarea pulpei
Neinlaturarea suficienta a dentinei ramolie

Creu Marina S1503

 Formarea cav ce nu asigura o retentie buna plombei

Complicatii-pulpite,carie secundara,recidiva

49. Materiale de obturaie. Clasificarea.

I. Materiale pentru obturaii definitive pt restabilirea formei anatomice i a funciilor
Materiale pentru obturarea direct a dinilor
Cimenturi
Materiale de obturaie metalice
Materiale de obturaie polimerice (mase plastice, compozite, compomere,
ormocere)
Materiale pentru obturarea indirect a dinilor
Metalice
Ceramice
Polimerice
II. Materiale pentru obturaii coronare provizorii pentru obturarea temporar a
cavitilor
III. n dependen de funcionalitate
Curative
Provizorii
IV. Materiale pentru umplerea canalelor radiculare
Materiale pentru obturaii provizorii
Paste
Fillere
V. Adezive
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Dual cure
VI. Sigilani superficiali
Fisurali
Radiculari
Pentru obturaii
VII. Din punct de vedere merceologic
Cimentruri
Materiale de obturaie metalice
Materiale de obturaie din mase plastice, polimere
Adezive i sigilani stomatologici
Materiale compozite

50. Materialele de obturaie provizorii, componena chimic,

caracteristica.
Materialele de obturaie provizorie sunt folosite pentru nchiderea etan provizorie a
cavitii (cu scop diagnostic sau curativ) n cazurile cnd conform indicaiilor clinice, este

Creu Marina S1503

imposibil de a finaliza tratamentul cariei i complicaiilor ei ntr-o singur vizit, cu scopul

de a izola cavitatea carioas i cea dentar (sau canalele radiculare) de mediul extern, sau
pentru a fixa preparatele medicamentoase. n calitate de materiale de obtura ii provizorii se
folosesc: dentina artificial, dentin-pasta; vinoxolul; cimenturile ZOE; policarboxilatele;
materiale polimerice.
Componena chimic a dentinei artificiale: oxid de zinc (66%); sulfat de zinc (24%);
caolin (10%); ap distilat (n calitate de fluid). Alte materiale de obturaie provizorii pe
lng componentele dentinei artificiale mai conin i sulfat de calciu, carbonat de calciu,
eugenol, polistirol, guajacol i alte componente n diferite proporii care le confer diferite
caliti.
Caracteristici: simpleea utilizrii; etanare bun a cavitii; rezisten insuficient fa de
agenii mecanici (dentina artificial), rezisten sporit (dentin pasta); indiferen fa de
pulpa dentar, substane medicamentoase i organism n general; aplicarea i modelarea
simpl, ndeprtarea cu uurin; cost redus; aciune antiseptic, hidrofob.

51. Cerinele ctre materialele de obturaie provizorii.

S adere relativ bine la pereii dentari i s asigure o etanare bun a cavitilor de

orice localizare prin impermeabilitate i adaptare marginal adecvat;
S fie suficient de trainice pe un termen util;
S fie introduse, aplicate i modelate uor n cavitatea carioas;
S fie ndeprtate cu uurin din cavitatea carioas cu ajutorul instrumentelor de
mn sau a celor rotative;
S nu coloreze dintele;
S fie ieftine din cauza folosirii abundente;
S poat fi pstrate ndelungat n condiiile unui cabinet stomatologic;
S aib un timp de priz convenabil (5 20 min);
S aib n mediul bucal o rezisten mecanic suficient la aciunea forelor
masticatorii;
S nu inactiveze substanele medicamentoase ale obturaiilor curative;
S fie indiferente pentru pulpa dentar, esuturile dure dentare, parodoniul
marginal;
S acioneze stimulator asupra pulpei dentare;
S aib n mediul bucal o rezisten mic, pentru a putea fi meninute cel pu in 1530 zile;
S posede proprieti antiseptice;
S nu intre n combinaie chimic cu medicamentele pe care le protejeaz;
S nu conin componente ce perturbeaz procesele de adeziune i de priz a
materialelor de durat;
S fie plastice;
S fie indiferente fa de esuturile moi a cavitii bucale;
S nu fie nocive fa de ntregul organism;
S posede funcii stimulatorii asupra pulpei dentare;
S fie bune izolatorii termice i electrice;
S prezinte gust i miros agreabil, sau s lipseasc acesta absolut.

Creu Marina S1503

52. Indicaii ctre utilizarea materialelor de obturaie provizorii.

Tratamentul cariei profunde;

Tratamentul pulpitei prin metoda biologic;
Obturarea provizorie dup umplerea canalului radicular;
Obturaii izolatorii sub obturaii de durat;
Fixarea provizorie a punilor dentare i coroanelor artificiale.

53. Materiale pentru obturaie de baz curativ,cerinele ctre

ele.Clasificarea lor.
Se folosesc pentru tratamentul manifestrilor inflamatorii ale pulpei i
stimularea funciilor ei plastice. Se aplic ntr-un strat fin n cazul
prezenei une caviti carioase profunde, cnd 80% din planeul cavitii
este ocupat de lumene cu prelungirea odontoblastelor; precum i n cazul
deschiderii accidentale a cavitii pulpare. Obturaia curativ nu este
rezistent, se solidific lent, se poate absorbi, rezist ru condensrii,
poate interaciona inoportun cu materialul restaurator, necesit protecia
nsi a pastei curative.
Cerine:

S
S
S
S
S
S
S
S

nu afecteze pulpa dintelui;

aib efect antiinflamator i reparator asupra pulpei dentare;
exercite o aciune bactericid i bacteriostatic;
exercite o aciune odontotrop;
manifeste o adezivitate suficient;
fie plastice;
asigure o etanare a dentinei subiacente;
suporte presiuni masticatorii dup ntrire.

Clasificarea obturaiilor curative

I.

II.

Cu coninut de hidroxid ce calciu

Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Cimenturi de zic-eugenol
Cimenturi Zincoxideugenol propriuzise (nemodificate)
Cimenturi Zincoxideugenol armate cu umplutur polimer
(polimetacrilat de metil)
Cimenturi Zincoxideugenol armate cu alumin Al2O3 i acid
ortoetoxibenzoic (EBA)
III.
Paste curateve ce conin fluor
Gel Elmex
Ciment zinc fosfat cu fluor
IV.
Paste medicamentoase combinate, ce conin remedii curative
Paste curative combinate, gata preparate
Paste curative combinate, preparate n farmacii

Creu Marina S1503

54. Tehnica de preparare i aplicare a obturaiei de baz izolante.

Sunt destinate izolrii pulpei i dentinei de la iritanii exteriori, aciunea nedorit a
materialelor obturatorii permanente, precum i pentru tratamentul manifestrilor
inflamatorii ale pulpei i stimularea funciilor plastice.
Obturaia izolatorie se aplic pe planeul i 2/3 a pereilor cavitii, pn la jonc iunea
smal-dentin. Nu trebuie s perturbeze configuraia cavitii formate. Nu trebuie s ias
pn la marginile cavitii (deoarece se va dizolva).
Obturaiile izolatorii se clasific n obturaii de baz i lineri. Obturaia de baz: strat mai
mare de 1-1,5 mm. Linerul: izoleaz pulpa de iritani i asigur legtura dintre pere ii
cavitii i materialul de restaurare.

55. Materiale pentru obturaiile coronare de durat. Cerinele ctre

ele.
56. Materiale pentru obturaiile coronare de durat.Clasificarea
lor.
Clasificarea cimentrurilor minerale:
Minerale pe baz de acid fosforic: fosfat de zinc (FOZ); Silicate
(CS); Silicofosfate (CSF)
Polimerice pe baza acidului poliacrilic: Policarboxilate (PCZ);
Glasionomere (CIS)
Clasificarea cimenturilor rini (acrilice i diacrilice):

Clasa 1 autopolimerizabile
Clasa 2 fotopolimerizabile
Clasa 3 dual cure (auto i fotopolimerizabite)

Clasificarea amalgamelor:

Amalgam de argint
Amalgam de cupru

57. Materialele compozite. Clasificarea. Caracteristica.

I. Dup dimensiunea particulelor umpluturii:

Macrofile (cu macroumplutur);

Minifile (cu miniumplutur);
Microfile (cu microumplutur) 0,04 0,4 microni;
Hibride;
Microhibride (hibride cu dispersie fin);
Microhibride neomogene;
Total fcute.

II. Dup modul de polimerizare:

Creu Marina S1503

Termic;
Autopolimerizabile;
Fotopolimerizabile;
Dubl (dual-cure)

III. Dup consisten:

Vscoase (consisten obinuit);

Fluide (flowable);
Compactabile (condensabile, packabile).

IV. Dup compoziie:

Nearjate conin doar faz organic

arjate cu compozite n faza organic sunt dispersate particule
de umplutur anorganic;

V. Dup tipul matricei organice:

Pe baz de Bis-GMA
Pe baz de uretandimetacrilai UDMA
Mixte
Ali monomeri de baz

VI. Dup destinaie:

Pentru obturarea dinilor masticatori;

Pentru obturarea dinilor frontali;
Universale.

58. Tehnica de obturare a cavitilor cu diferite materiale

compozite fotopolimerizabile.

Anestezia
Pregtirea dinilor pentru restaurare igiena profesional a cavitii bucale,
nlturarea depozitelor dentare
Alegerea culorii materialului de restaurare nainte de nceperea restaurrii, cnd
dintele nu este usacat.
Prepararea cavitii carioase prin tehnica minim invaziv
Izolarea dintelui de fluidul bucal
Aplicarea matricilor, portmatricilor i penelor
Prelucrarea i uscarea cavitii
Gravajul smalului, pereilor i fundului cavitii
ndeprtarea gelului acid i uscarea
Aplicarea primerului
Aplicarea adezivului (bonding)
Aplicarea matricei
Introducerea compozitului
lefuirea i lustruirea obturaiei

Creu Marina S1503

Postbonding (strat de sigilat aplicat pe obturaie cu scop protectiv)

Fluorizarea smalului
Fotopolimerizarea de finisare.

59. Tehnica de obturare a cavitilor cu materiale compozite

autopolimerizabile.
Tehnica de lucru se aseamnn cu cea a compozitelor fotopolimerizabile, n afar de
faptul c sistemul adeziv nu se polimerizeaz cu lumin ci chimic iar materialul compozit
trebuie malaxat preventiv i apoi aplicat ntr-o porie n cavitate.

60. Tehnica de preparare a materialelor compozite. Indicaii ctre

utilizare.
Indicaii ctre utilizare:
Necesitatea de a restaura parametrii estetici i funcionali ai dintelui n tratamentul
cariei i al complicaiei acesteia, leziunilor necarioase i traumatismelor;
Corectarea parametrilor estetici ai dintelui (la cererea pacientului);

61. Sisteme adezive.Clasificare.

Sistemele adezive n stomatologie sunt preparatele sau materialele

folosite pentru a pregti cavitatea dentar pentru aplicarea obturaiei din
materiale compozite. Gravajul acid condiioneaz esuturile dure denare
i le pregtete pentru aplicarea primerului care ptrunde n microfisuri
i tubulii dentinari. Primerul acioneaz ca un intermediar ntre esuturile
dure i material, de el se fixeaz bondingul la fotopolimerizare. Bondigul
este matricea compozitului fr umplutur i reprezint o rin
diacrilic. n urma aplicrii sistemului adeziv se formeaz stratul hibrid
care formeaz o retenie micromecanic cu esuturile dure dentare i o
adeziune chimic cu compozitul.
Clasificarea:
Dup generaie:

Generaia
Generaia
Generaia
Generaia

IV
V
VI
VII

Dup numrul de componente:

Cu
Cu
Cu
Cu

1 component
2 componente
2-3 componente
2-5 componente

Dup aciunea asupra stratului ters:

Creu Marina S1503

Meninerea i mbibarea cu adeziv a stratului ters

Dizolvarea i ndeprtarea stratului ters
Transformarea stratului ters

62. Cimenturile ionomeri de sticl.

Constau din dou componente: pulbere de sticl fluoroaluminosilicat
(cu cantitate mare de calciu i fluor i cantitate mic de fosfai i sodiu)
i
fluidul
homo
sau
copolimerilor
acidului
poliacrilic/polialchenoic/polimalenic diluat cu apa care este un
component necesar procesului de priz.
Priza CIS: 1. Dizolvarea (hidratarea, degajarea ionilor); 2. ngroarea
(gelifierea primar, solidificare iniial); 3. Solidificare (dehidratarea,
maturarea, solidifierea final).
Proprieti de baz:

Adeziune chimic la esuturile dure dentare fr gravaj acid

(grupele carboxilate sunt capabile s formeze compui chelai cu
calciul hidroxiapatitei) dar cu o rezisten slab 2-7 Mpa.
Adeziune chimic la majoritatea materialelor utilizate pentru
lucrri restaurative (prin capacitatea CIS de a forma legturi
chelate i de hidrogen cu diverse materiale).
Efect cariostatic fluor-dependent: degajarea fluorului i formarea
unui strat de apatite, ce conin fluor la interfaa material esuturi
dure dentare. Degajarea de fluor debuteaz dup amestecarea
pulberii i lichidului, atinge nivel maxim n 24-48 ore dup care
scade brusc i apoi se degaj foarte sczut.
Proprieti antibacteriene prin aciunea fluorului degajat.
Biocompatibilitate bun i netoxicitate ofer posibilitate de a fi
folosite i fr obturaie izolatorii dar iritarea pulpei din cauza
aciditii nalte dicteaz necesitatea aplicrii cptuelilor cu
coninut de calciu.
Aproximativitatea coeficientului de dilatare termic cu cel al
smalului i al dentinei ;
Rezisten nalt la compresiune;
Rezisten joas la traciune diametral;
Modul redus de elasticitate;
Tasarea 1-3,6% n volum;
Stabilitatea marginal bun: adeziunea chimic la smal i
dentin, tensiune minim datorit reaciei de polimerizare,
compensarea contraciei cimentului ca urmare a expansiunii
hidroscopice a materialului;
Solubilitatea cimenturilor nematurizate (primele 24 ore);
Rezisten redus la abraziune;
Proprieti estetice destul de satisfctoare

Creu Marina S1503

Clasificarea CIS:

Tipul I Glasionomeri de cimentare (de fixare, de lipire);

Tipul II Glasionomeri de restaurare (estetice/armate);
Tipul III Lineri sau obturaii de baz (cu priz rapid).

Cimenturi ionomere metalice se mai numesc i cermet, sunt cis

modificate prin adugarea metalelor (particule de Ag). Se caracterizeaz
prin rezisten sporit fa de CIS clasice i un aspect estetic ridicat fa
de amalgame.
Cimenturi ionomere de sticl hibride se caracterizeaz prin
adugarea la CIS a unei rini sintetice, polimerizabile care sporete
proprietile acestui material. Se cunosc 2 feluri: CIS hibride (mai
apropiate de CIS) i Compomeri (mai apropiate de rinile diacrilice).

63. Proprietile pozitive i negative a cimenturilor.

Duritate buna
Adeziune buna fata de tesuturile dentare
Termoconductibilitate si electroconductibilitate redusa
Negative: la majoritatea proprietatile estetice lasa de dorit; unele sunt toxice (silicate
Proprietati pozitive FOZ: adeziune buna, coeficientul de dilatare termica e apropiat de
coeficientul tesuturilor dintelui, nu irita pulpa, impenetrabil pentru acizii si monomerii
obturatiei permanente, conductibilitate termica joasa, contrastabil.
Proprietati negative FOZ: se dizolva in lichidul bucal, rezistenta mecanica joasa, nu are
efecte antiinflamatorii si antiseptice, nu are calitati estetice.
Proprietati pozitive cimenturi silicate: culoare apropiata cu cea a smaltului, riscul redus
pentru aparitia cariei secundare
Proprietati negative cimenturi silicate: toxic, adeziune slaba, rezistenta mecanica joasa,
solubilitate relativ inalta in lichidul bucal.
Proprietati pozitive cimenturi silicofosfate: adeziune buna, rezistenta mecanica mai inalta ca
CS
Proprietati negative cimenturi silicofosfate: toxic, neestetic, putin rezistent.
Proprietati pozitive CIS: adeziune chimica, compatibilitate biologica cu tesuturile dintelui,
absenta toxicitatii asupra pulpei, tasare joasa, coeficientul de dilatare termica e apropiat de
coeficientul tesuturilor dintelui, contrastabil.
Proprietati negative CIS: rezistenta mecanica insuficienta.

64. Indicaiile obturaiilor de ciment.

Obturaii de baz n caviti medii sau reduse;

Obturaii de baz n caviti profunde dar cu protecia pulpo-dentinar;
Cptuirea pereilor nesusinui;
Nivelarea fundului cavitii orizontale;
Obturaii de canal;

Creu Marina S1503

Coafaj indirect;
Obturaii provizorii;
Sigilarea anurilor i fosetelor.

65. Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de

sticl.Indicaii ctre utilizare.
. Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl.Indicaii ctre utilizare.
Amestecarea materialului (se recomand ghidarea din bucletul cu instruciuni) se face pe
o plac din sticl cu ajutorul unei spatule din plastic. Pulberea este introdus n lichid n 2
pri, fiecare porie se amestec 20 secunde. Se amestec pn la o sonsisten pstoas fin
i suprafa lucioas (la pierderea luciului, masa cimentar nu se mai folosete)
Indicaii pentru utilizare:
Obt cavitilor carioase de clasa 3 i 5, inclusiv extinse radicular;
Obt cavitilor carioase de clasa 1 n cmpul neocluzal;
Obt cavitilor carioase de orice clas a dinilor deciduali i sigilarea profilactic a
dinilor permaneni;
Obt leziunilor esuturilor dure dentare cu localizare cervical, de origine necarios;
Obt cavitilor n carii radiculare;
Obt temporar amnat;
Sigilarea fisurilor;
Tratamentul cariilor dentare cu utilizarea tehnicii ART;
Tratamentul cariilor prin utilizarea unor tehnici de tunelizare;
Acoperirea defectelor marginale ale coroanelor, n cazul recisivei gingivale;
Substituia dentinei la utilizarea variantei nchise a tehnicii de laminare;
Reconstrucia/crearea unei baze de restaurare n cazul unei coroane puternic
distruse, nainte de protezare;
Utilizarea cu material de izolare sub compozite, amalgam, incrustaii ceramice;
Fixarea faetelor, construciilor protetice, aparatelor ortodontice;
Obt canalelor radiculare cu conuri de cutaperc;
Obt retrograd a canalelor radiculare n cazul rezeciei apexului radicular;
nchiderea operatorie i non-operatorie a perforaiilor peretelui radicular i ale
fundului cavitii dintelui.

66. Amalgam, caracteristica, proprietile fizico-chimice.

Baza amalgamelor cel mai des este argintul i cuprul. Este un material de obtura ie foarte
durabil. La formarea amalgamelor are loc dizolvarea n mercur a particulelor de metal,
reacie chimic cu formare de intermetaloizi, datorit crora amalgamul se solidific.
Avantaje: duritate mare, plasticitate nalt ce permite restabilirea simpl a formei
anatomice, rezisten fa de umezeal, aciunea antiseptic a argintului, proprietatea de a
provoca mineralizarea intens a esuturilor dure dentare ce vin n contact cu el.
Dezavantaje: lipsa adeziunii, conductibilitate termic nalt, necorespundere fizionomic
a culorii, schimbarea volumului, prezena n compoziia sa a mercurului.
Amalgam se numeste un aliaj de mercur cu unul sau citeva metale.Baza unui amalgam este
cel mai des Ag (amalgame de argint) si Cu(amalgame de cupru) iar in calitate de celelelalte
componente ale aliajului serveste staniul,paladiu,platina,indiul si seleniu.

Creu Marina S1503

Proprietati:
1) Duritate mare
2) Plasticitate inalta a materialului, care permite restabilirea simpla a formei anatomice
a dintelui
3) Rezistenta amalgamelor fata de umezeala ce permite manipularile in conditii cind in
cav carioasa nimereste saliva sau singe, acest fapt are importanta la obturarea cav
cervicale si dintilor de lapte
4) Actiune antiseptica a argintului
5) Proprietatea de a provoca mineralizare intensa a tesuturilor dure dentare, ce vin in
contact cu el.
6) Se dilata si contracta la caldura si frig, este termoconductibil ,instabil si poate coroda
masiv.

67. Indicaiile obturaiilor de amalgam.

Obturarea cavitilor carioase n situaii clinice, n cazul necesitii unei rezistene

nalte;
Obturarea cavitilor carioase de clasa I i II, clasa V a dinilor laterali;
Obturarea preponderent a molarilor superiori, n locuri greu vizibile;
Obturarea cavitilor carioase n cazul cnd este neglijabil aspectul estetic;
n unele cazuri se utilizeaz la obturarea cavitilor de clasa V n premolarii
maxilarului inferior deoarece obturaiile de ciment se distrug sub aciunea salivei.

68. Contraindicaiile obturaiilor de amalgam.

n cazul necesitii unei obturaii estetice i fizionomice;

n cazul distrucie extinse a esuturilor dure dentare;
Caviti mici de clasa I i II
Sensibilitate crescuta sau alergie la amlgam
Intoxicatie cronica cu mercur
Prezenta in cavitatea bucala a protezelor din Au, hotel si alte metale, in special la
contactul acestora cu obturatia din amalgam
Absenta conditiilor de lucru cu amalgam in clinica
Refuzul pacientului

69. Tehnica de preparare ale obturaiilor de amalgam de argint

prin metoda manual i n amalgamator.
1) Prepararea cavitatii carioase
Se prepara dupa princiipile generale si
-se extinde pina la zonele immune dupa Black
-cavitatea e in forma de cutie cu unghiuri drepte intre peretii si fundul cavitatii ?
-se fac retentii la jonctiunea smalt-dentina
-se face bizotarea smaltului sub 45 grade

Creu Marina S1503

2) Aplicarea obturatiei izolatorii

Din cauza ca amalgamul conduce bine e claudra e necesara aplicarea obturatiei izolatorii din
ciment zincfosfat, policarboxilat si sticloionomer.Grosimea stratului e de 1-1.5 mm.
3) Prepararea amalgamei
Se face manual prin utilizarea mojarului si pistilului sau mechanic cu ajutorul
amalgamatorului timp de 15-60 secunde. La comprimarea intre degtee, amalgamul corect
preparat emite un sunet crepitant.
4) Aplicarea condesarii in cavitatea si condensarea
Se introduce in portii mici si fiecare strat se condenseaza si se indeparteaza mercurul de pe
suprafata. Dupa care se aplica un strat nou.
5) Modelarea amalgamei
De la inceput se face cu un bulete de vata muiat in spirt. Apoi de ex cu excavatorul s
eindeparteaza stratul de la suprafata si se fac fisuri.
6)Slefuirea
Se face pentru a diminua porozitatea si pentru a asigura o adeziune cit mai buna la margini.
7)Slefuirea si poleirea
Se face circa peste 24 ore. Slefuirea s efface cu peite de carborund, freze de finisat.
Lustruirea se face cu cupe de cauciuc, discuri.

70. Tehnica de obturare a cavitailor carioase cu amalgam de

argint.
1. Prepararea cavitilor carioase se efectueaz n conformitate cu regulile clasice, n
caset, pn la zonele imune, cu bizotare obligatorie.
2. Aplicarea obturaiei izolatorii uscarea de saliv, prelucrare cu etanol, uscare. Fundul
i pereii pn la jonciunea smal dentin se acoper cu obturaie izolatorie. Actualmente se
folosesc sisteme bonding pentru a sigila tubulii dentinari.
3. Prepararea amalgamului se prepar n varianta clasic ntr-un godeu de porelan sau
n amalgamator. Metoda clasic: se prepar la momentul ntrebuinrii prin amestecarea
piliturii de metal i mercur (4:1), se tritureaz riguros cu pistilul prin mi cri circulare
puternice timp de 1,5 2 minute pn la formarea unei mase plastice omogene ce se lipe te
de pereii godeului. Amalgamul se prepar ntr-o ni ventilat sau camer special. n
amalgamator: se introduce capsula i se seteaz timpul de aciune. Prim mi cri vibratile,
amalgamatorul amestec componentele n interiorul capsulei. Eficacitatea obturaiei
depinde de factorii care influieneaz la calitatea preparii amalgamului (timpul, viteza i
efortul amestecrii). Amalgamul corect preparat emite un sunet crepiant i nu se fractureaz.
4. Introducerea i condensarea amalgamului n cavitate se introduce n porii cu
instrument special, port-amalgam. Poriile sunt condesate ferm cu fuluare pentru amalgam.
La condensare se elimin mercur care trebuie nlturat.
5. Modelarea obturaiei se efectueaz n timpul ct amalgamul este maleabil. Se creaz
fisuri, cuspizi i creste. Se terge suprafaa cu un tampon pentru a elimina excesul de
amalgam.
6. lefuirea i lustruirea se face a 2-a zi, nu mai devreme de 24 ore. Se face cu diverse
pietre de carborund, freze de finisaj, discuri. Obturaia se consider finisat cnd: nu se simt
rugoziti la verificarea cu sonda, nu sunt prezente anuri la marginea smalului, are un
luciu de oglin, flosul intr cu greutate n spaiul interdentar i lunec u or pe suprafa a de
contact a dinilor.

71. Aciunea odontotrop a unor preparate medicamentoase.

Numii-le.
Creu Marina S1503

Obturaiile curative cu aciune odontotrop contribuie la formarea

dentinei reparatorii prin prezena hidroxidului de calciu n componena
lor. La aplicarea lor, vehiculul hidric se evapor i las un film fin de
hidroxid de calciu care se resoarbe n 1-1,5 luni. Este necesar de aplicat o
obturaie provizorie. La aplicarea pastei cu hidroxid de calciu
polimerizabile, nu este necesar aplicarea obturaiei provizorii deoarece
aceasta e destul de rezisten.
Compoziie CaOH + ap/soluie fiziologic => past nesolidifiant.
Ph-ul este de 12,4 fapt ce asigur principalele efecte biologice i
curative.
Proprieti pozitive a CaOH:

Aciune antiseptic i bactericid

Coagularea i solubilizarea esuturilor necrotizate
Stimularea formrii dentinei reparatorii n coafaj direct sau
indirect
Aciune antitoxic prin denaturarea enzimelor i toxinelor
microbiene ptrunse n dentin i stratul periferic
Compatibilitate biologic nalt

Proprieti negative a CaOH:

Alcalinitate crescut poate provoca necroza pulpar

Formarea denticulilor i petrificatelor poate duce la obliterarea
cavitii dintelui

Materiale ce conin CaOH: Dycal(Dentsplay); Calcipulpe(Septodont);

Life(Kerr); Calcimol(Voco); Contrasil(Septodont); Calxid(Spofa Dental).
Cimentul Zinc oxid eugenol i Ionomer de sticl la fel posed
proprieti odontotrope.

72. Probleme de deontologie i etic medical.

Provine de la grecescul deon- datorie. Deontologia are la baza idee ca
datoria medicului e de asi pune interesele personale mai prejos ca
intresele pacientului.
Deontologia medicala presupune o serie de norme etice si principii de
comportament a personalului medical la executarea functiilor, atributiilor
profesionale.
Cerintele catre student ca viitor medic presupun respectarea formei
(halat curat, calcat: incaltaminte de schimb), folosirea in cadrul vizitei
pacientului a manusilor, mastilor.

Creu Marina S1503

Manopere practice.
1. Selectai instrumentarul necesar pentru examinarea pacienilor.Caracteristica.
2. Selectai instrumentarul manual utilizat n prepararea cavitilor
carioase .
3. Selectai instrumentele rotative necesare pentru prepararea cavitilor
carioase.
4. Selectai i caracterizai instrumentele pentru obturarea cavitilor.
5. Caracterizai piesa turbin i selectai freza corespunztoare.
6. Caracterizai piesa micromotor contraunghi i selectai freza corespunztoare.
7. Caracterizai piesa dreapt i selectai freza corespunztoare.
8. Selectai freze diamantate de diferite forme compatibile pentru turbin.Descriei
destinaia lor.
9. Selectai freze diamantate de diferite forme compatibile pentru piesa
micromotor.Descriei destinaia lor.
10. Selectai freze extradure de diferite forme compatibile pentru piesa micromotor. Descriei
destinaia lor.
11. Selectai substanele antiseptice utilizate n prelucrarea medicamentoas
a cavitilor carioase.
12. Alegei tipuri de matrice i portmatrice cu descrierea utilizrii lor.
13. Descriei tipuri de pene i destinaia lor.
14. Instrumente i accesorii utilizate la obturare.
15. Caracterizai coferdamul.
16. Descriei clamele din setul de coferdam.
17. Caracterizai sistemele adezive dup generaii.
18. Descrii tipuri de fuloare i netezitori.
19. Alegei remediul cu efect curativ.Tehnica preparrii i aplicrii.
20. Caracterizai componena setului nanocompozituluiGradia Direct X.
21. Caracterizai componena setului nanocompozituluiEsthet X.
22. Caracterizai compozitul microhibrid Hercilite XRV .
23. Caracterizai componena setului compozitului autopolimerizabil Charisma.
24. Caracterizai componena setului compozitului autopolimerizabil Composite.
25. Caracterizai componena setului compozitului fluid Vertise Flow.
26. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului zinc-fosfat Unicem.
27. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului silicat Fritex.
28. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului glasionomer GS Fuji II.
29. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului glasionomer Cemion.
30. Caracterizai componena setului i descrii tehnica de malaxare a
cimentului glasionomer GS Fuji IX.

Creu Marina S1503

31. Desrii utilajul anex pentru protecia medicului n timpul lucrului.

32. Alegei materiale pentru obturaia de baz izolatorie .Tehnica preparrii
i aplicarii.
33. Alegei setul de instrumente pentru lefuirea i poleirea obturaiilor.
34. Selectai paste utilizate la etapa de poleire a obturaiilor.
35. Selectai instrumentarul necesar pentru examinarea pacienilor.Caracteristica.

Creu Marina S1503