ELABORAREA METODICA Nr.

11

Tema: Morfologia functionala a primilor molari

1. Morfologia functionala a primilor molari superiori. Caracteristica. Ocupa pozitia 6 pe hemiarcadele superioare. Numarul radacinilor- 3 (2 vestibulare si 1 palatinala) Functii-produce a 2 inaltare a ocluziei, stabilizeaza ocluzia,preia o mare presiune ce se transmite stilpului zigomato-molar, impreuna cu molarul inferior stabileste cheia de ocluzie a lui Angle, realizeaza calajul ocluzal descries de Akermann, protejeaza partile moi. Coroana- are 4 fete axiale si 1 fata ocluzala. Fata vestibulara- e ca un trapez cu baza mare spre ocluzal. E delimitate de 4 margini: ocluzala, meziala, distal si cervicala. Marginea ocluzala -are aspect de V cu virfuri rotunjite. E impartita de santul centro-vestibular in 2 V-uri, V mezial fiind mai mare la fel ca lobul si cuspidul mezio-vestibular fata de cel disto-vestibular. Marginile proximale - converg spre cervical. Marginea distal e mai convergenta si mai rotunjita ca cea meziala. Marginea cervicala - e concava cu deschidere spre ocluzal, si are o denivelare la nivelul furcatiei radacinilor vestibulare. Relieful fetei e convex maxim in 1/3 cervicala. In jumatate ocluzala e un sant de descarcare ce delimiteaza 2 lobi vestibulari si se terminal jumatatea inaltimii fetei cu o foseta. Santul e mai aproape de marginea distala.

Fata palatinala- e delimitate de aceleasi margini ca fata vestibulara. Are conturul unui trapez si diferenta dintre baza mare a trapezului(marginea ocluzala) si baza mica(marginea cervicala) e mai evidenta. Marginile proximale- converg spre colet. Marginea distala e mai scurta ca cea meziala. Marginea libera- V mezial palatinal e mai mare ca cel al marginii vestibulare Santul disto- palatinal imparte margine ocluzala in 2 V ce corespund lobilor mezio-palatinal si disto-palatinal. Lobul mezio-palatinal e mai inalt si mai lat. Santul palatinal- vine de pe fata ocluzala si imparte fata in 2 lobi corespunzator cuspizilor. Tubercului lui Carabelli- lobul mezial in 1/3 ocluzala are uneori acest tubercul Marginea cervicala- are concavitatea orientata ocluzal Fata palatinala e mai convexa ca cea vestibulara. Fata meziala- e cea mai mare fata axiala . E ca un trapez cu baza mare spre colet. Marginea cervicala imparte fata in segment vestibular 2/3 si segment palatinal 1/3. Aria de contact in sensul vestibule-palatinal e la joctiunea treimii vestibulare cu treimea medie. Fata distala- e mai redusa ca dimensiune. Aria de contact e situate in ambele sensuri in treimea medie. Fata ocluzala Marginile vestibulara si palatinala- sunt angulate si sunt crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari si palatinali. Santurile ce pornesc de pe fata ocluzala si se continua pe fetele vestibulara si palatinala impart crestele . Marginile palatinala si distala converg spre distal Marginile proximale- sunt convexe Relieful cuprinde 4 cuspizi- 2 vestibulari si 2 palatinali In ordine descrescatoare: mezio-palatinal, mezio-vestibular, disto-vestibular si disto-palatinal. 3 santuri: mezio-central, centro-vestibular si disto-palatinal 3 fose: 2 marginale(meziala si distala) si 1 centrala formata de intersectia santului centro-vestibular cu cel mezio-central. Relieful cuprinde crestele sagitale, esentiale si accesorii ale cuspizilor si crestele marginale.

 La unirea crestelor esentiale ale cuspizilor mezio-palatinal si disto-vesibular se formeaza creasta oblica de smalt ce se deschide spre mezial. Creasta oblica poate fi continua sau intrerupta Creasta esentiala a cuspidului mezio-vestibular ajunge la jumatetea distantei dintre fosa meziala si central Santul mezio-central- e intre fosa meziala si fosa centrala si separa cuspizii mezio-palatinal de cel mezio-vestibular Santul centro-vestibular- incepe din fosa centrala, trece marginea vestibulara a fetei ocluzale si se continua pe fata vestibulara cu un sant de descarcare pina in foseta vestbulara. Separa cuspizii mezio-vestibular de disto-vestibular. Santul disto-palatinal - incepe din fosa distala, trece marginea palatinala a fetei ocluzale si se continua pe fata palatinala cu un sant de descarcare Separaca cuspizii mezio-palatinal si disto-palatinal

Radacini - sunt 3 si diverg spre apex. In ordinea descrescatoare: Radacina palatinala- e aplatizata vestibule-palatinal Radacina mezio-vestibulara- e puternic aplatizata mezio-distal , cu santuri longitudinal pe fete proximale Radacina disto-vestibulara- aplatizata mezio-distal cu cu sant pe fata meziala

2.

Morfologia functionala a molarului prim inferior

Ocupa pozitia 6 pe hemiarcadele inferioare. Are 2 radacini. E cel mai voluminos dinte de pe ambele arcade. Functii: produce a doua inaltare a ocluziei, stabilizeaza ocluzia, stabileste cheia de ocluzie Angle si protejeaza partile moi. Coroana- are 4 fete axiale si 1 ocluzala cu 5 cuspizi Fata vestibulara- e ca un trapez cu baza mare spre ocluzal.

Marginea ocluzala- are 3 V-uri , fiecare corespunde unui cuspid. Ei descresc de la mezial spre distal Marginile proximale- diverg spre ocluzal Marginea cervicala- e ondulata cu 2 convexitati despratite de spatial interradicular Marginea meziala- e convexa spre ocluzal si rectilie cervical Marginea distala- e mai scurta si mai convexa

Spre ocluzal, pe relief se deosebesc 2 santuri de descarcare vestibulare unul mezial mai lung si mai profund si unul distal mai scurt si mai sters. Santurile delimiteaza 3 lobi vestibulari

Fata linguala- are aceeasi delimitare ca fata vestibulara. Are dimensiuni mai reduse si pe marginea ocluzala exista doar 2 lobi. Santul de descarcare ce continua santul ocluzo-lingual imparte fata in 2 lobi inegalimezial mai mare si distal mai mic

Fata meziala Are marginea ocluzala ca V deschis dat de conturul cuspizilor mezio- vestibular si disto-vestibular Marginea vestibulara e convexa doar in 1/3 cervicala. Aria de contact meziala e situata in sens cervico-ocluzal la jonctiunea treimii ocluzale cu cea medie Marginea cervicala e curba cu convexitatea spre ocluzal

Fata distala E mai redusa cu relief mai convex. Aria de contact e in treimea medie, in ambele sensuri

Fata ocluzala - e ca un pentagon cu 2 laturi (margini vestibulare) si cite una meziala, distala si linguala

Marginea meziala si distala converg spre lingual Fata are 5 cuspizi, I ordine descrescinda: mezio-lingual, disto-lingual, meziovestibular, centro-vestibular si disto-vestibular. Ei sunt despartiti de un sant central principal ce se termina in fosa meziala si distala si 3 santuri periferice ce incep de pe fata ocluzala Cuspidul disto-vestibular foarte rar poate sa lipseasca

Radacinile 2 Una meziala-mai voluminoasa Una distala- mai subtire si mai scurta Ambele sunt aplatizate mezio-distal si curbate spre distal.

Semnele de diferentiere a primilor molari superiori de inferiori

- Cei superirori au coroana cuboida, cei inferior au coroana paralelipipedica - La cei superiori coroana e aplatizata mezio-distal ,la cei inferiori vestibulo-lingual - Molarii superiori au 3 radacini, cei inferiori au 2 radacini

Diferente intre molarii superiori si cei inferiori 1. 2. Molarii superiori au coronae mai reduse ca volum Coroanele molarilor superiori au baza mare ca un romb, ce inferiori baza mare ca un dreptunghi. Molarii superiori au coroane aplatizate mezio-distal, inferioriaplatizate vestibule-lingual La superiori- fata vestibulara inclinata spre vestibular

3.

4.

La inferiori - fata vestibulara inclinata spre lingual