Sunteți pe pagina 1din 6

ELABORAREA METODICA Nr.

13

Tema: Morfologia functionala a arcadelor dentare. Ariile ocluzale. Curbele de ocluzie. Planul de ocluzie.

1. Dintii sunt implantati in apofizele alveolare si formeaza arcade dentare Arcadele dentare sunt sisteme de organe legate morphologic si functional. Ele separa cavitatea orala in -cavitatea vestibulara- intre suprafetele vestibulare a arcadelor dentare, buze si obraji - cavitatea orala- intre fata orala a arcadelor dentare si istmul bucofaringian.

Arcada alveolara e linia conventionala trasata pe virful apofizelor alveolare Arcada bazala e linia conventionala trasata pe virfurile radacinilor

2. Unitatea de sistem a arcadelor dentare e asigurata de

Punctele de contact interdentare Apofiza alveolara Parodont

Unitatea functionala a arcadelor dentare e determinate de Apofize alveolare Ligamente interdentare ale paradontiului marginal Ligamentele se afla deasupra septurilor alveolare si s einsera in cementul unui dinte, apoi trec pe alt dinte. Datorita ligamentelor de plasarea unui dinte mezial sau distal duce la deplasarea dintilor vecini.

3. Pe parcursul vietii datorita mobilitatii fiziologice a dintilor in alveole, punctele de contact se supun abraziunii si se transforma in suprafete de contact. Contactele interdentare - transforma, disperseaza si repartizeaza presiunea functional si asupra dintilor vecini, si previn suprasolicitarea functional a dintilor. - sunt obstacole pentru produsele alimentare ce pot trauma sau leza papilele interdentare

4. Formele arcadelor dentare

Savantul Izard prezinta 6 tipuri de arcade dentare in forma de 1. Parabola 2. Elipsa 3. Hiperbola 4. Emisferica 5. In U

6. Ovoida Arcada in forma U e foarte rara fiind o reminiscent de la antropoide, arcada in hiperbola nu exista in mod normal, arcada emisferica de asemenea e foarte rara. Cea mai frecventa e forma de elipsa sic ea ovoidala. Savantul Costa descrie 4 forme de arcade dentare 1. Norma 2. Elipsa 3. In U 4. In V (patologica)

Marseiller descrie 3 forme de arcade dentare -hiperbolica - se defineste printr-o curba usor aplatizata la nivelul frontalilor ce se continua cu doua linii divergente spre distal la nivelul premolarilor si molarilor -elipsa linia frontalilor e ca un segment de cerc , iar liniile divergente spre distal sunt curbe si devin convergente la ultimii molari - in forma de U linia frontalilor are forma unui segment de cerc de la care pornesc linii paralele distal spre dintii laterali. Cea mai armonioasa forma e considerata cea de semielipsa.

5.-6.

La stabilitatea dintilor si a arcadelor dentare mai influenteaza particularitatile de pozitie a dintilor in maxilare si nr lor de radacini. -pe maxila- coroanele dintilor sunt inclinate vestibular radacinile inclinate spre oral -pe mandibulacoroane dentare inclinate spre oral radacini inclinate spre vestibular

7.

La maxila

arcada dentara e mai mare ca cea alveolara, cea alveolara e mai mare ca cea bazala

La mandibula

arcada dentara e maimica ca cea alveolara, cea alveolara e mai mica ca cea bazala

8. Se deosebesc ariile ocluzale a arcadei dentare superioare si inferioare. Sunt formate din succesiunea suprafetelor ocluzale a fiecarui dinte in parte Aria ocluzala a arcadei dentare superioare- in regiunea frontala are o linie egala cu latimea partii incisivale a dintilor frontali, si se largeste spre posterior. Este cea mai mare in regiunea primului molar Aria ocluzala a arcadei dentare inferioare - la mandibula aria ocluzala din cauza particularitatilor anatomice a dintilor e mai mica in regiunea dintilor frontali si e cea mai mare la nivelul molarului prim. Ariile ocluzale pot fi intrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentatii partiale. Pot avea dimensiuni diferite in raport cu dimensiunile arcadelor: Naturale Artificiale Mixte Absente

In dependenta de caracterul ocluziei, ariile ocluzale pot avea profil si dimensiuni diferite.

9. Daca trasam o linie c ear uni cuspizii vestibulari a primilor molari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, obtinem un plan ce in zona frontal trece pe marginea incisive a incisivilor centrali superiori si se numeste plan de ocluzie Daca aria ocluzala e un plan real, apoi planul de ocluzie e imaginar. Datorita curbarii arcadelor dentare in plan sagital si transversal, fiecare dinte se afla fata de planul de ocluzie intr-un anumit raport. In zona frontala a arcadelor dentare, incisivii centrali si caninii superiori ating planul de ocluzie iar cei inferiori il intretaie.

Planul de ocluzie e alcatuit din 3 segmente -segment frontal - e curbat si parallel cu linia bipupilara - 2 segmente laterale - cu planul orizontal Camper ce trece de la spina nazala anterioara si pina la centrul conductelor auditive externe

10. Curba de ocluzie sagitala Spee Daca vom trasa o linie pe aria ocluzala a mandibulei ce va trece in dintii laterali tangentiali la virfurile cuspizilor vestibulari vom observa o curba concava (cu profunzime maxima la primul molar). La maxilla curbura e convexa.Centrul curburii e situate la 3 cm posterior de crista Galli. Savantul Spee primul a descris aceasta curba. El socoteaca centrul curbei se afla in orbita. Savantul Bonwill considera ca profunzimea curbei date de ocluzie depinde de gradul de supraacoperire frontala. Cucit e mai mare gradul de supraacoperire, cu atit e mai adinca si curba. Dupa Bonwill, la deplasarea mandibulei in sens anterior se creeaza 3 puncte de contact: In zona dintilor frontali Si cite unul in zona dintilor laterali

Punctele de contact sunt in forma de triunghi, si formeaza triunghiul Gonwill La deplasarea mandibulei in sens anterior, contactul dentar in zonele laterale ramine in cel putin 2 puncte.. Dar apare si spatiu de inocluzie numit fenomen Christensen-sagital Curba de ocluzie e necesara pentru a asigura stabilitatea protezelor mobile.

11. Curba de ocluzie transversala Monson- Wilson In plan orizontal, suprafetele ocluzale a dintilor laterali sunt inclinate. DeoareceDintii laterali mandibulari se inclina spre oral Dintii laterali maxilari se inclina spre vestibular

Linia imaginara ce uneste cuspizii dintilor omogeni d epe arcada stinga si dreapta se numeste curba de ocluzie transversala Monson-Wilson

Datorita acestei curbe se pastreaza contact cuspidal al dintilor laterali la deplasarea mandibulei in sens transversal. La deplasarea lateral a mandibulei Pe partea active- se stabilesc puncte de contact Pe partea d ebalans apare spatiu de inocluzie lateral

Aceste curbe se folosesc la arcade dentare artificial, deoarece la miscari de propulsive si lateralitate intre arcade se pastreaza contactul interdentar in cel putin 3 puncte. Astfel se asigura o fixare stabile a protezelor mobile.