SMALUL

esutul dur i rigid dispus suprajacent dentinei coronare originea - epitelial: produsul de secreie al ameloblastelor puternic mineralizat : 9 ! substane minerale - cristale de HA -2-4 % substane organice (proteinele principale - enameline) i ap

acelular - incapabil de cretere sau remodelare macroscopic - material ceramic culoare alb-glbui semitransparent grosimea - ma!im - 2 " mm - la ni#elul cuspi$ilor

Structura smalului
%nitile mor&o-&uncionale : prismele smalului "#S$

%$ prismele smalului "#S$

- &orm - o#alar' circular' cilindric - &ormate din cristale de HA 'rientare ( patternuri : )* prismele sunt circulare ))* aliniate +n r,nduri paralele )))( orientate cu circum&erina +n aceeai direcie

-.emplu :

/oninutul prismelor - /ristalele de 0idro.iapatit

- &orm - bastonae lungi i subiri - seciune longitudinal - )e!agonal neregulat - seciune trans#ersal - orientare - di&er *ntre $onele prismei - 1eaca2mantaua prismei - $ona situat la peri&eria a +rismelor de ,mal (+,)pe care o delimitea$ incomplet cam pe - din circum&erin - Substana interprismatic "S)#$ - &ond (co#or) continuu *ntre prisme pre$ena sa depinde de incidena seciunii )istologice prin smal - &ormat din cristale de HA cu orientare di&erit &a de cea a cristalelor din prismele adiacente ' prism se &ormeaz prin mineralizalizarea unui singur proces 1omes*S)# se &ormeaz prin suprapunerea parial a laturilor proceselor 1omes adiacente

direcia prismelor
- #aria$ &a de a!ul lung al dintelui: paralel la 3,r&ul coroanei apoi se *nclin treptat pentru a ajunge perpendiculare pe a.ul dintelui la jonciunea smal-cement(

traiectul prismelor
4etermin aspecte : )$ benzile 5unter ( Sc0reger ))$ smalul noduros )$ benzile 5unter Sc0reger .enomen optic datorat traiectului ondulat al +rismelor de smal &a de planul trans#ersal al dintelui(

,unt bine #i$ibile *n treimea intern a smalului acolo unde ondulaia prismelor este mai pronunat(

A3em 6 tipuri de benzi : - benzi +ntunecate ( diazone "A$ ( prisme secionate trans3ersal - benzi luminoase - parazone "7$ - prisme secionate longitudinal

))$ Smalul noduros Apare &rec#ent la ni#elul cuspi$ilor unde grupe di&erite de prisme au direcie una *n jurul celeilalte(

6$Striile smalului
A* ,triile Hunter-,c)reger 7* /inii de cretere (incrementale) smalul crete prin apoziie %* linii trans3ersale - /a inter#ale de 4 0m culoare *nc)is - Au aspect unor trepte de scar - mai e#idente *n smalul de supra&a sub 1onciunea Amelo-2entinar( - semni&icaie: dilatri i reduceri ale 3 ale +rismelor de smal consecuti# depunerii $ilnice de matrice organic( Echivalentul liniilor von Ebner din dentin 6* striile 8etzius ,unt linii *ntunecate paralele *ntre ele care pornesc de la ni#elul 1onciunii Amelodentinare( 4ntre dou strii se a&l cam 56 linii trans#ersale( Striile ret9ius sunt primele &ormate +n timpul dez3oltrii

imagine: pe seciune trans3ersal la ni3elul coroanei striile 8etzius apar ca inele concentrice

7) :';/)U;-A AM-L'4-;1);A8< ":A4$

8ste zona de ataare dintre smal i dentin*Are &orma dantelat cu con#e!itile *ndreptate spre dentin(9mediat deasupra a jonciunii gasim un strat subire de smal aprismatic( 1onciunea re$int nite aspecte microscopice particulare: %*&usurile smalului : +ornesc de la 1A2 i se *ntind pe o mic supra&a din smal

6*tu&ele smalului : +ornesc ca nite smocuri de iarb p:n *n treimea mijlocie a smalului(,unt mai numeroase *n regiunea coletului dintelui(

=*lamele smalului : ,unt &ormaiuni lineare ce strbat ansamblul smalului de la 1A2 spre supra&a paralel cu a!ul lung al dintelui(,e &ormea$ din de&ecte de minerali$are ale unor grupe de prisme (conin resturi de proteine)

;one topogra&ice ale smalului

%* smalul de supra&a - smalul super&icial:este smal aprismatic(pre$int: i$' cuticula primar :care acoper smalul imediat dup erupia dintelui ii$' pelicula dob,ndit 2 c,tigat :care acoper smalul *n timpul #ieii pe toat supra&aa &ormat prin precipitarea proteinelor sali#are* iii$' cuticula secundar :&ormata din secreia sali#ar* >orma a smaltului se poate modi&ica prin : i$atriia(prin contact dintre dini) ii$abrazia(&recarea intre dini si un alt material$ iii$eroziunea(pierderea de smal datorita contactului cu substane acide(poate &i e!trinseca sau intrinseca)*