Cavitatea de clasa a V-a

Instrumentar:
- instrumente pentru examenul clinic: sondă rigidă, oglindă, pensă dentară şi sondă flexibilă;
- instrumente rotative: freze extradure sferice, roată şi con invers de diverse dimensiuni;
- instrumente de mână: toporişti de dentină, linguri Black mari,mijlocii sau mici, în raport de deschiderea
procesului carios.
Tehnica de lucru. Prezintă mici deosebiri, în funcţie de localizarea cariei de colet, precum şi de întinderea
sa pe una sau mai multe suprafeţe ale coroanei:
1. carie de colet superficială, situată vestibular la dinţii laterali;
2. carie de colet profundă situată vestibular la dinţii laterali;
3. carie de colet superficială sau profundă situată oral, la dinţii laterali;
4. carie de colet superficială situată vestibular la dintii frontali;
5. carie de colet profundă situată vestibular la dinţii frontali;
6. carie de colet superficială sau profundă, situată oral, la dinţii frontali;
7. carie circulară de colet.
 1. Carie de colet superficială situată vestibular la dinţii laterali

Clinic, se prezintă ca un proces carios, cu o pierdere de substanţă superficială, la care sunt asociate de
obicei fenomene intense de hipersensebilitate şi hiperestezie dentinară.
Deschiderea cavităţii nu se face în mod special, cavitatea fiind de fapt deschisă.
Îndepărtarea dentinei alterate se recomandă a se executa cu ligurile Black de mărime potrivită întinderii în
suprafaţă a cariei, deoarece, pe fondul de hiperestezie existent, provoacă mai puţine suferinţe pacientului, decât
utilizarea instrumentarului rotativ.
Lingura Black, bine ascuţită, se înfige la limita dintre dentina alterată şi cea dură, făcându-se mişcări de
excavare, prin care se ridică porţiuni cât mai mari de dentină alterată.
Se pot utiliza și frezele sferice mici şi bine ascuţite, extradure, la turație convențională, cu care se îndepărtează
dentina ramolită şi se explorează întinderea procesului carios.
În cazul molarilor, sunt situaţii, unde din lipsă de spaţiu, nu se poate acţiona cu piesa contraunghi obişnuită.
Lipsa de spaţiu se explică prin tensionarea musculaturii obrazului în timpul deschiderii largi a cavităţii
bucale. Pentru a reduce din această tensiune şi a obţine un spaţiu necesar introducerii piesei, se recomandă
pacientului să stea cu gura întredeschisă şi nu deschisă larg și se va folosi o piesă contraunghi cu cap
miniaturizat.
În lipsa lingurilor Black sau a instrumentarului rotativ cu cap miniaturizat, mai există un mijloc care poate fi
utilizat, atât pentru exereza dentinei ramolite, cât şi pentru sculptarea pereţilor cavităţii – toporişca de dentină,
cu care se execută mişcări de translaţie de-a lungul peretelui parapulpar, insistând asupra unghiurilor de
întâlnire.
După îndepăratea dentinei alterate, rezultă o cavitate schiţată, cu margini care uneori pot fi marmorate sau
cretoase.
Extensia preventivă va consta în îndepărtarea în totalitate a smalţului cu aspect cretos, care trădează
alterarea prismelor de smalţ de la marginea cavităţii. În acest scop se foloseşte o freză con invers extradură, de
mărime potrivită, ţinută perpendicular pe axul dintelui, cu care se acţionează de-a lungul pereţilor până la
dispariţia marginilor cretoase.
După această operaţie rezultă o cavitate al cărei contur exterior este oval, rotund sau reniform şi ai cărei
pereţi sunt uşor convergenţi către exterior, ceea ce îi asigură, în general, o bună formă de retenţie.
Fiind vorba de o cavitate superficială, pentru mărirea retenţiei este necesar uneori să exprimăm unghiul
dintre peretele parapulpar şi pereţii externi ai cavităţii cu freza roată.
Deoarece obturaţia nu va fi supusă presiunilor masticatorii, prismele de smalţ nesusţinute care rezultă în
urma acţiunii frezei con invers nu se prăbuşesc.
La cavităţile de clasa a V-a NU se face bizotarea marginilor de smalţ.
 2. Carie de colet profundă situată vestibular la dinţii laterali

Clinic, aceste carii, în afara evoluţiei în profunzime spre pulpă, pot să se întindă şi subgingival în cementul
radicular sau, mai rar, în sens ocluzal, subminând creasta marginală de smalţ. Aceste carii sunt mai puţin
sensibile în cursul tratamentului decât cele superficiale.
Timpii de preparare ai cavităţii sunt similari cu cei descrişi la situaţia 1, cu excepţia cazurilor de evoluţie
subgingivală, când cavitatea este parţial acoperită prin proliferarea gingiei şi va trebui să se recurgă la o
operaţie preliminară, de îndepărtarea a ţesutului gingival proliferat în interiorul cavităţii carioase.
Această îndepărtare se poate obţine în diferite feluri, în raport cu cantitatea de ţesut proliferat, cu gradul de
prolabare în cavitate şi cu gradul de sângerare; cel mai simplu mijloc constă în exereza dentinei ramolite din
cavitate, atât cât permite sensibilitatea pacientului, şi aplicarea unei obturaţii provizorii din gutapercă în exces,
care să îndepărteaze gingia, pentru a permite în următoarea şedinţă prepararea cavităţii după regulile descrise
mai sus.
Metoda descrisă de îndepărtare a gingiei este indicată în cazurile în care proliferarea gingivală este redusă şi
nedeformată. În aceste cazuri se constată o refacere corectă a rebordului gingival odată ce factorul de iritaţie
(marginile procesului carios), a dispărut prin obturarea cavităţii.
Este posibilă uneori îndepărtarea temporară a gingiei pe timpul pregătirii cavităţii şi prin mijloace chimice.
În acest scop se pot întrebuinţa fie substanţe pe bază de săruri de aluminiu (sulfat, cloruri), care au puternică
acţiune hemostatică la nivel capilar şi, prin aceasta, un efect de retracţie gingivală, fie substanţe cu acţiune
cauterizantă de tipul acidului tricloracetic sau anhidridei cromice, care produc necroze superficiale ale
mucoasei, cu cicatrizare rapidă şi reconstituirea ulterioară a aspectului mucoasei.
Metodele chimice sunt indicate în cazurile proliferărilor gingivale minime, sau, chiar în situaţiile în care
accesul nu este împedicat de o proliferare, ci de evoluţia verticală a procesului carios spre cementul radicular
sub rebordul gingival.
Există posibilitatea de îndepărtare a gingiei proliferate prin excizie cu ajutorul bisturiului sau al
termocauterului. Operaţia se execută sub anestezie şi este indicată în cazurile unor hipertrofii sau hiperplazii
voluminoase.

3. Carie de colet superficială sau profundă situată oral la dinţii laterali

Cavitatea se prepară la fel ca la situaţia 1, cu specificarea că, în cazul utilizării instrumentarului rotativ, nu
este nevoie de o piesă cu cap miniatur, accesul fiind suficient pentru piesa contraunghi de dimensiune normală.
 4. Carie de colet superficială situată vestibular la dinţii frontali
Prepararea cavităţii urmăreşte aceiaşi timpi ca la situaţia 1; datorită localizării, se poate folosi ca
instrumentar, în locul piesei contraunghi normală, piesa dreaptă.
5. Carie de colet profundă situată vestibular la dinţii frontali
Clinic, aceste carii, spre deosebire de cele din zona dinţilor laterali, evoluează mai mult subgingival decât
incizal.
Îndepărtarea gingiei din cavitatea carioasă şi timpii de lucru sunt asemănători celor descrişi la dinţii laterali.
6. Carie de colet superficială sau profundă situată oral la dinţii frontali
Timpii sunt similari situaţiei 1.
7. Carie circulară de colet
Procesul carios este mai profund doar pe una din suprafeţele coronare. În cursul tratamentului, se ajunge la
o cavitate circulară, care înconjoară în întregime zona de colet a dintelui, datorită necesităţilor de extensie
preventivă. Instrumentarul utilizat este cel indicat pentru fiecare grup de dinţi în parte, laterali sau frontali,
precum şi pentru cele două suprafeţe coronare de acces – vestibulară sau orală.
Pentru suprafeţele proximale ale dinţilor laterali apar unele particularităţi de tehnică:
- exereza dentinei alterate se face mai greu cu lingurile Black, dar mai uşor cu toporiştile de dentină, pentru
suprafeţele meziale şi distale.
- în lipsa instrumentarului de mână, se pot folosi frezele extradure sferice mici.