Diga dentara

Realizarea corecta a unei manopere de odontoterapie restauratoare (si nu numai) presupune o pregatire
corespunzatoare a campului operator prin izolarea acestuia de partile moi invecinate, precum si prin controlul eficient al
umiditatii si sangerarii gingivale.

Principalele metode de izolare si control a umiditatii campului operator sunt:

1) Metoda de control a umiditatii cu ajutorul digii dentare (izolanta);

2) Metoda absorbanta.

Utilizarea digii dentare are urmatoarele avantaje:

-Asigurarea unui control al umiditatii foarte eficient;

-Creste vizibilitatea si favorizeaza accesul la nivelul campului operator;
-previne aspirarea sau inghitirea de instrumentar sau debriuri;
-protejeaza mucoasa orala impotriva lichidelor sau substantelor iritante utilizate in cadrul manoperelor;
-pastreaza calitatile optime ale materialelor utilizate;
-asigura, in anumite cazuri, retractia partilor moi;
-protejeaza operatorul impotriva contaminarii cu posibile infectii prezente la nivelul cavitatii orale;
-eficientizeaza si reduce timpul de executare a manoperei;

Utilizarea digii dentare prezinta urmatoarele dezavantaje:

-consuma timp suplimentar in vederea aplicarii;

-aplicarea este dificil de realizat in prezenta unor factori locali defavorizanti precum: dinti cu coroane scurte,
molari de minte, dinti cu malpozitii, dinti insuficient erupti;
-aplicarea este contraindicata absolut in prezenta anumitor factori generali: pacienti cu astm, pacienti cu boli
neuropsihice;
-in cazul restaurarilor directe adaptarea functionala nu se poate realiza decat dupa indepartarea digii;
-utilizarea ei poate fi respinsa uneori de catre pacient din motive psihologice.

Pentru izolarea utilizand DIGA DENTARA sunt necesare:

1)Folia elastica;
2)Cadrul de sustinere a foliei;
3)Clemele dentare;
4)Pensa pentru aplicarea clemei;
5)Clestele perforator;
6)Instrumentar si materiale auxiliare.

1)Folia elastica. Caracteristici structurale:

Materialul de confectionare. Foliile pot fi fabricate din cauciuc natural sau elastomeri de sinteza care se
utilizeaza la pacienti cu alergie la latex. Acestea din urma prezinta elasticitate mai mare decat foliile de cauciuc
si, de aceeam sunt intarite cu fibre pentru a nu se sfasia. Din acest motiv, perforatiile se vor face cu diametre
mai mici pentru a se evita ruperea foliei.
Forma si dimensiuni
 -Patrate (cu latura de 12,7 cm sau 15,24 cm) si plane;
-Dreptunghiulare (Cu laturi de 12,7 cm si 15,24 cm) si plane;
-Ovalare si concave(folii preformate) cu caracteristici diferite in functie de producator;

1)Folia OptiDam(Kerr) are marginile cu design special pentru prinderea cadrului. Prezinta pe suprafata
proeminente cu diametre diferite care marcheaza pozitiile dintilor. Suprafata este concava, preformata,
adaptata regiunii anterioare sau posterioare a cavitatii bucale. Exista tensiune mai mica asupra partilor moi.
Folia pentru zona frontala este simetrica si este marcata cu + in dreptul arcadei superioare si cu – in
dreptul arcadei inferioare.
Folia pentru zona laterala este asimetrica si prezinta prenotatii pentru arcade. Prin sectionarea acestor
proeminente folia va putea fi introdusa pe dinti.
2)Folia QuickDam (Ivoclar Vivadent) prezinta doa cadre atasate (intraoral si extraoral) si doua marimi.
Considerata a fi mai comoda pentru pacient, se aplica si se indeparteaza foarte usor si , in marea majoritate a
cazurilor, se poate folosi fara cleme de diga. Fixarea foliei se realizeaza prin ligaturare cervical cu ata dentara sau
pene elastice.
3)Circulare(folia Insta-Dam)
4)Rulou din care se taie dimensiunea dorita;
5) trapezoidale- folia Handi-Dam (Aseptico) si folia Insta Dam.
In cazul ambelor produse tija de plastic este introdusa dupa perforarea in prealabil a foliei. Rolul acesteia este
de a curba folia pentru aplicarea mai simpla.
Culoare. Foliile pot fi transparente sau pot avea nuante deschise si inchise (verde, albastru, mov etc.).
Foliile care au culori inchise sunt in contrast cu zona de lucru, facilitand vizibilitatea dar sunt obositoare din
punct de vedere optic; Culoarea reprezinta si un sistem codificat de caracterizare a grosimii foliei de diga.
Grosime. Foliile prezinta grosimi variabile:
-Subtiri: 0,12-0,17 mm;
-Medii: 0,17-0,22 mm;
-Groase: 0,22-0,27 mm;
-Extra-Groase: 0,27-0,33 mm;
-Specia-groase: 0,33-0,38 mm;

In odontoterapia restauratoare foliile elastice sunt alese in funtie de manoperele care sunt executate.
Astfel, foliile groase sunt utilizate in cazuri clinice care necesita evictiune gingivala mecanica sau in manoperele
care necesita protective crescuta(albirile dentare). Foliile subtiri pot fi utilizate in manopere in care este
necesara utilizarea de conformatoare coronare si pene dentare, iar cele de grosime medie pot fi utilizate in
cadrul majoritatii situatiilor clinice.

2)Cadrul de sustinere a foliei este extraoral, mentine in tensiune folia elastic prin diferite modalitati de prindere
si se clasifica astfel:

-Dupa materialul de confectionare:

-Metalic (cadrul Young);

-plastic radiotransparent: cadrul Starlite, cadrul Visiframe, cadrul Nygard Ostby;

-Dupa forma:
-In forma de U(Cadrul Young-din metal, cadrul Starlite, cadrul Visiframe-din plastic). Toate au baza curbata anatomic
pentru a se adapta reliefului etajului inferior al fetei/

-Inelar(cadrul Nygard Ostby din plastic);

-Eliptic(Cadrul trusei OptiDam Kerr Hawe-din plastic, interrupt in zona nazala si curbat anatomic)

-Ovalar rabatabil (cu balama) din plastic care permite efectuarea unei radiografii de lucru in timpul manoperei sau
completarea anesteziei;

-cadru Safe-T(Sigma Dental);

-cadrul Saveur;

-Dupa legatura cu folia elastica:

-Cadre nesolidarizate(cadrul Young, cadrul Nygard Ostby, cadrul Saveur);

-Cadre solidarizate cu folia elastica(trapezoidale,ovalare, circulare)

-Dupa numarul de cadre atasate la folie:

-Sisteme cu un cadru (marea majoritate);

-sisteme cu doua cadre(trusa OptraDam prezinta un cadru intraoral si altul extraoral)

-Dupa modalitatea de prindere a foliei:

-cu cleme de prindere;

-cu pinteni;

-presolidarizare cu folia.

3)Clemele dentare sunt intrumente metalice din inox sau din plastic care se fixeaza la coletul clinic al dintelui avand rol
de sustinere a foliei elastic, realizand concomitant, si o anumita retractile gingivala mecanica.

Clemele au design specific fiecarui dinte sau grup de dinti, existand si numeroase variante morfologice
corespunzatoare diferitelor cazuri clinice.

In general, o clema dentara de diga este alcatuita din brate si arc. Bratele (2sau 3) reprezinta portiunile orizontale care
se prind la coletul clinic al dintelui fiind alcatuite din:

-Platoul(plan convex sau concave) care prezinta orificii de prindere cu pensa aplicatoare de clema;

-perimetrul activ al clemei (poate fi si zimtat pentru mentinere si stabilitate superioara( de exemplu la dintii temporari) si
varfuri de contact;

-aripioarele(mici, mijlocii sau mari) sunt prelungiri orientate in plan diferit (spre gingival) fata de brate cu care se
realizeaza un unghi diedru obtuz. Rolul lor este de a mentine eficient folia elastica, crescand vizibilitatea si oferind sprijin
degetelor operatorului. Aripioarele contribuie, de asemenea, la realizarea retractiei gingivale. Unele cleme nu prezinta
aripioare. Aceste cleme se noteaza cu W(wingless). Clemele fara aripioare sunt mai mici (nu au nici pinteni) si marea
majoritate pot fi utilizate la dinti distali. Aceste cleme sunt utilizate in terapia restauratoare deoarece permit aplicarea
sistemelor de conformare a penelor.

Pintenii (mici, mijlocii sau mari) sunt situati in prelungirea bratelor, putand fi orientati sagital sau oblic. Rolul lor este de
a impinge folia la distant si de a adapta folia la fata inferioara a bratului. Clemele fara aripioare, cele utilizate la retractii
gingivale sau cele care au doua arcuri nu prezinta pinteni;

Arcul( 1 sau 2 sau 3) uneste bratele mentinand bratele in tensiune pe colet. Marea majoritate a clemelor
prezinta un arc, insa exista si cleme cu doua arcuri(214 H&W).

Clemele pentru zona anterioara si zona cervical au de obicei 2 arcuri. Cleme cu doua arcuri (cleme future) prezinta
arcuri care pornesc din platoul bratului si sunt curbate asimetric in sens vestibulo-oral pentru a asigura o buna
vizibilitate.

Clemele pentru zona posterioara prezinta in mare parte designul classic (cu anumite particularitati) putand avea
diferite dimensiuni si prezenta aripioare sau nu, cu conturul activ cu aspect variat.

Principalele tipuri de cleme si designul acestora

A. Cleme din otel inoxidabil

1)Clema clasica cu aripioare si pinteni, cu un singur arc care poate avea dimensiuni diferite pentru manopere la
nivelul molarilor si premolarilor.
2)Clema clasica fara aripioare si pinteni, cu un singur arc care poate avea dimensiuni diferite pentru manopere la
nivelul premolarilor si molarilor;
3)Clema 212(clema future)(clema cu 2 arcuri) care nu au aripioare, pinteni si care prezinta doua arcuri. Se
utilizeaza pentru manevre la dinti frontali si in zona cervical;
4) Clema 241 H&W(clema cu trei brate si trei arcuri) se utilizeaza pentru manopere la nivelul coletului.

B. Cleme din material plastic

C. Cleme din cauciuc

Clemele universal de cauciuc (pentru molari) autoclavabile se adapteaza intim la suprafata dentara, avand, conform
producatorului, mentinere si stabilitate foarte buna.

Pentru o mai buna sigilare intre clema si zona de contact cu dintele, se comercializeaza si o alta variant
reprezentata de permute elastice din cauciuc care, adaptate la perimetrul active al clemei, realizeaza o izolare mai
eficienta.

Clasificarea clemelor se poate realizeaza in mai multe moduri in funtie de criteriul de baza. O clasificare cu
sinteza principalelor caracteristici cuprinde:

1)Dupa grupurile de dinti permanenti pe care se aplica:

-Cleme pentru frontali superiori(clema fluture);
-cleme pentru frontali inferiori (clema fluture);
-cleme pentru premolari inferiori;
-cleme pentru premolari superiori;
-cleme pentru molari inferiori (1 si 2);
-cleme pentru molari superiori (1 si 2);
-cleme pentru molari de molari de minte.
 2) Dupa tipul dentitiei:
-cleme pentru dentitia de lapte;
-cleme pentru dentitia definitiva.
3)Dupa alcatuire:
-dupa caracteristicile bratelor;
-dupa caracteristicile arcului(Arcurilor).
4)Dupa zona de pe dinte la nivelul caruia se executa manopera:
-cleme pentru manopere la nivel coronar(fara colet) si endodontic;
-principalele cleme pentru manopere la nivel cervical sunt: clema cervical 214(cu trei arcuri, trei brate si surub
de reglaj pe colet) si 212(cu doua arcuri egale sib rate, fara orificii pentru pensa port clema);
-clema 210(cu doua arcuri inegale, cu pinteni si orificii pentru pensa portclema)
Pe cleme sunt inscriptionate diferite cifre si litere care descriu caracteristicile acestora. Principalele
inscriptionari sunt:R-Regular, W-fara aripioare(wingless); D-clema cu arc distalizat pentru leziunile situate distal;
T sau fara S-cu margini zimtate; A-clema cu varfurile de contact orientate apical; Numarul- cleme de un anumit
tip, corespunzator producatorului (numarul clemei nu corespunde totdeauna aceluiasi tip la toti producatorii).
Principalele seturi de cleme:
1)Seturi complexe(Exemple): Ivory, S.D.I., Hygenic, Hu Friedy, Roeko.
2)Seturi de baza reduse : Hu Friedy cu 8 cleme, Hygenic, Ivory cu 5 cleme, setul de cleme recomandat de dr. N.
Cazacu si C. Cazacu, setul Insta Dam, Kentzler Kaschner Dental cu 8 cleme, Hager&Werken cu 7 cleme, Roeko.

4)Pensa pentru aplicarea clemei prezinta doua brate pentru prize, un inel pentru blocarea acestora intr-o anumita
pozitie, o articulatie si un cap active cu forma specifica pentru prinderea clemei. Capul active este orientat perpendicular
pe planul clestelui si prezinta terminal portiuni sferice sau cilindrice, cu incizuri pe fetele externe cu caracter
antiderapant. Pentru apucarea clemei, portiunile terminale ale capului activ se introduce in orificiile de pe corpul
acesteia, se tensioneaza arcul clemei prin departarea bratelor clestelui si se fixeaza inelul de blocaj la nivelul dorit pentru
o manipulare mai usoara. Dupa aplicarea pe dinte, portiunile active sunt scoase din orificiile clemei, bratele clestelui se
apropie, iar inelul de blocaj este mobilizat. Principale forme constructive de pense aplicatoare sunt: Brewer, Stoke, Ivory,
Palmer, White.

5)Clestele-perforator realizeaza orificiile( cu ajutorul sablonului de ghidaj) in foliile care nu prezinta proeminente care
marcheaza pozitia dintilor. Structural, instrumental se prezinta ca un cleste pe ale carui falci exista doua structuri
complementare(o tija cu varf conic si un platou cu orificii de diferite diametre). Prezinta doua variante constructive
principale: modelul Ainsworth si modelul Ivory.

6)Instrumentar si materiale auxiliare: servetele absorbante, pene elastice, ata dentara pentru ligature, sablon de ghidaj,
forfecuta, pensa bifida, discuri, catene ortodontice, separatoare, inele, aspirator salivar de planseu canula, banda
occipital, materiale pentru sigilari suplimentare, materiale termoplastice, material compozite, etc.

O alta varianta de diga dentara este Mini diga care cuprinde mici sisteme de diga cu care se realizeaza o izolare
rapida si satisfacatoare din punct de vedere al controlului umiditatii pe maxim o hemiarcada.

Etapele principale ale aplicarii digii pe campul operator:

1)Explicarea succinta de catre operator a manoperei;

2)Igienizarea zonei(periaj professional,detartraj);

3)Verificarea si permeabilizarea ariilor de contact(aceasta etapa se realizeaza cu discuri, ata dentara, benzi metalice,
matrice fixate la pensa bifida);

4)Anestezia (Acolo unde este cazul);

5)Alegerea, ligature si proba clemei;

6)Alegerea foliei si sectionarea sau perforarea acesteia (cu ajutorul clestelui perforator) in dreptul dintilor de interes;

7)Lubrifierea buzelor, comisurilor, a perforatiilor foliei;

8)Aplicarea propriu-zisa utilizand una dintre cele trei metode (diferenta consta in succesiunea aplicarii diferitelor
compomente) (aplicarea clemei se realizeaza cu ajutorul unei pense aplicatoare): aplicarea foliei,clemei; aplicarea
clemei,foliei; aplicarea simultana a clemei si a foliei;

9)Verificarea stabilitatii clemei;

10)Adaptarea interdentara a foliei;

11)Aplicarea celorlalte component auxiliare;

12)Aplicarea aspiratorului de saliva.