Universitatea de Medicin i Farmacie Gr.T.

Popa, Ia i
Facultatea de Medicin Dentar
DISCIPLINA PARODONTOLOGIE

CURS NR 1

SEF LUCRARI Dr. LILIANA PSRIN

INTRODUCERE IN PARODONTOLOGIE

DEFINITIE,ISTORIC SI TERMINOLOGIE
CONCEPTE ACTUALE IN
PARODONTOLOGIE

PREVALENTA BOLILOR PARODONTALE

Parodontologia este ramura tiinelor medicinii dentare

care se preocup de starea de sntate i de
mbolnvire a parodoniului marginal.n acest scop
studiaz i promoveaz metode moderne de diagnostic i
clasificare a mbolnvirilor i tratamente complexe
medicale,chirurgicale i de restaurare dento-ocluzal

SANATATEA PARODONTALA=STARE DE STABILITATE IN TIMP A

COMPONENTELOR PARODONTIULUI
---GINGIA (PARODONTIUL DE INVELIS)
---CEMENTUL RADICULAR
---OSUL ALVEOLAR
---DESMODONTIUL
PARODONTIUL= TOTALITATEA TESUTURILOR CE MENTIN SI SUSTIN
DINTELE IN OSUL MAXILAR

STRUCTURA ESUTURILOR PARODONTALE

Parodoniul marginal
superficial (de
nveli):gingia :
- Gingia marginala libera:
- marginea gingival
- papila interdentar
- Gingia fix
b. Parodoniul profund (de
susinere):
- Cement radicular
- Desmodoniu ligamentul
parodontal
- Os alveolar
a.

ISTORICUL PARODONTOLOGIEI
BOLILE PARODONTALE,CONTRAR LEZIUNILOR CARIOASE,
NU SANT REZULTATUL CIVILIZATIEI MODERNE.
SEMNE DE RESORBTIE ALE OSULUI ALVEOLAR____AU FOST
DESCOPERITE PE O MANDIBULA MAUER cu o vechime de 640735000 ani,in Germania.

ISTORIC
---anul 4000 i.H.-mumiile egiptene aveau semne de parodontopatii
---papirusul lui EBERS-scriere egipteana cu referiri la gingivopatii
si ingrijirile acestora
---anul 3000i.H.sumerienii erau preocupati de igiena orala(scobitori
decorate cu aur)
---babilonienii si asirienii,urmasi ai civilizatiei sumeriene,sufereau de boli
parodontale(masajul gingival cu ierburi medicinale)

Egiptenii se pot lauda cu faptul ca au inventat cosmetica

dentara, atunci cand au folosit fire din aur pentru a lega dintii si a
crea o punte dentara.

Acestea erau purtate de catre femei, care astfel faceau dovada

statutului lor social.

---anul 2500.i.H. cea mai veche lucrare medicala chineza clasifica bolile
cavitatii orale in:-FONG-YA (boli inflamatorii)
-YA-KON(boli parodontale)
-KHONG-YA(caria dentara)
---chinezii sunt primii care au utilizat betisoare de mestecat
HIPOCRATE(460-375 i.H.)descrie tartrul drept cauza a inflamatiilor gingivale
-la romani,CORNELIUS CELSIUS ,sec.I d.H.recomanda periuta de dinti
-in evul mediu,arabii RHAZES,si ALBUCAZE,descriu afectiunile parodontale
si dau indicatii terapeutice

In ceea ce priveste primele periute de dinti, meritul le apartine chinezilor

antici, care au creat stramosul periutei de dinti de astazi folosind
bambusul pentru a confectiona coada periutei si par de pe gatul
mistretilor siberieni pentru peri.
Chinezii sunt considerati a fi inventatorii periutei de dinti, care prin
intermediul calatorilor a ajuns foarte repede din China in Europa, unde
parul de mistret a fost inlocuit cu cel de cal, pentru ca cel dintai producea
rani gingiilor

In 1563 anatomistul si medicul ITALIEI renascentiste BARTOLOMEO

EUSTACHIO (1514-1574) a scris LIBELLUS de DENTIBUS,prima carte
dedicata exclusiv descrierii dintilor.
----a fost primul care a descris ligamentul parodontal,precum si dentitiile
temporare si permanente

Stiati ca?
Cea mai veche reteta pentru pasta de dinti dateaza din anul 400 i.e.n si a
fost descoperita in Egiptul antic, fiind scrisa de catre un scrib pe o foaie de
pergament. Documentul se afla astazi la un muzeu vienez. Conform
acestuia, pentru o dantura perfect curata, erau necesare: 1/100 uncie de
sare gema, 2/100 uncie de menta, 1/100 uncie de floare de iris uscata si
20 de boabe de piper.

PIERRE FAUCHARD(1678-1761)---parintele stomatologiei moderne

---prima lucrare cu caracter stiintific
----in tratatul sau ,,LE CHIRURGIEN DENTISTE,,-descrie maladia parodontala
cronica si recomanda ablatia depozitelor tartrice cu instrumente concepute
de el,utilizarea pastelor de dinti,bai de gura si atele ptr imobilizarea dintilor
JOHN HUNTER (SEC XVIII-lea) ---publica doua carti de dentistica in care se
ocupa de supuratiile gingivo-alveolare
JOHN RIGGS 1856prin chiuretajul subgingival se inlatura inflamatia
-1913 se infiinteaza prima scoala de igienisti
-1920-1930-lucrari de pionierat in parodontologie(Gottlieb,Orban,Lang,reprezentanti ai scolii vieneze plecati din cauza nazismului in SUA)

John Greenwood impreuna cu

unul din dentistii lui George
Washington, a construit in 1790
primul motor dentar, folosind
drept model roata de tors.

Tot in 1790 a fost inventat si

primul scaun stomatologic,
dintr-un scaun Windsor din
lemn caruia i s-a adaugat o
tetiera.

--1931 PARIS,al VIII-lea CONGRES DENTAR INTERNATIONAL a permis

schimburi largi de opinii intre reprezentantii diferitelor scoli
--1932-infiintarea Asociatiei internationale ptr promovarea cercetarilor si schimburilor de opinie intre universitati A.R.P.A (clasificare a bolilor parodontale)
DISCUTII ---originea inflamatorie a bolii parodontale si alterari distrofice ale tesutului osos
---s-a adoptat termenul de ,,paradentium,,(limbile de origine latina)
,,parodontiu,,(lb franceza si romana)
,,periodontium,,(lb anglo-saxone si scandinave)
--1966reuniunea mondiala de la MICHIGANrol important in diferentierea gradelor
de afectare parodontala

Scoala Americana1988clasificare bazata pe observatii clinice si parametri imunologici :

--GINGIVITE
---PARODONTITA ADULTULUI (dupa 35 de ani)
--PARODONTITA RAPID PROGRESIVA TIP A(14-26 ani,>femei)
--PARODONTITA RAPID PROGRESIVA TIP B(26-35ani)
--PARODONTITA JUVENILA (12-26 ani)
--PARODONTITA POSTJUVENILA (26-35 ani)
--PARODONTITA PREPUBERTALA(5-8-12 ani)

1996CARRANZA si NEWMAN-clasificare :
GINGIVITE
1.Gingivita acuta ulcero-necrotica si gingivita HIV
2.Gingivo-stomatita acuta virala,bacteriana sau fungica
3.Gingivita alergica
4.Gingivita din afectiunile dermatologice-lichen plan,pemfigus,eritem polimorf
5.Gingivita initiata de placa bacteriana
6.Cresterea gingivala-modificari asociate administrarii de medicamente
7.Tumori benigne si maligne
PARODONTITE
1.Parodontita lent-progresiva
2.Parodontita rapid-progresiva
3.Parodontita ulcero-necrotica
4.Parodontita refractara
TRAUMA din OCLUZIE
ATROFIA PARODONTALA
MANIFESTARI ORALE ALE BOLILOR SISTEMICE

I. Boli gingivale
A. Boli gingivale induse de placa bacterian

VI. Abcese ale parodoniului

B. Leziuni gingivale ne-induse de placa bacterian

II. Parodontita cronic
A. Localizat

B. Abces parodontal

B. Generalizat (>30% din situsuri sunt afectate)

III. Parodontita agresiv
A. Localizat

A. Abces gingival
C. Abces pericoronar
VII. Parodontite asociate cu leziuni
endodontice
A. Leziuni endo-parodontale combinate

B. Generalizat (>30% din situsuri sunt afectate)

IV. Parodontita ca manifestare a bolilor sistemice

VIII. Deformri i afeciuni de dezvoltare

sau dobndite

A. Asociat cu maladii hematologice

A. Factori dentari localizai ce modific sau

predispun la boli gngivale/parodontite
induse de placa bacterian

B. Asociat cu maladii genetice

C. Ne-specificate
V. Boli parodontale necrozante
A. Gingivita ulcero-necrotic
B. Parodontita ulcero-necrotic

B. Deformri i afeciuni mucogingivale peridentare

C.

Deformri i afeciuni mucogingivale la

nivel de creste edentate

D. Trauma ocluzal

CLASIFICAREA IMBOLNAVIRILOR PARODONTALE (ARMITAGE,1999)

GINGIVITA (inflamatia gingiei)

-este forma cea mai comuna de boala parodontala
-placa bacteriana care produce inflamatia si factorii de iritatie care favorizeaza
acumularea de placa sunt regasiti frecvent in mediul gingival
PARODONTITAeste un termen general care cuprinde numeroase forme de boli
inflamatorii
--difera si in ceea ce priveste etiologia microbiana
--rolul pe care il joaca raspunsul gazdei este foarte variabil
Dupa RATEITSCHAK se folosesc in practica clinica termeni de:- USOARA
-MODERATA
-SEVERA

PARODONTOLOGIA MODERNA== rezultatul progreselor inregistrate in

ultimii 20 de ani ca urmare a evolutiei
conceptelor etiologice si terapeutice ale
bolii parodontale
Anul 2000 a adus un nou concept in etiologia bolii parodontale ,CONCEPTUL
De BIOFILM
BIOFILMUL= CAUZA INFECTIILOR PERSISTENTE,O COMUNITATE FOARTE
BINE STRUCTURATA DE BACTERII,ARANJATE IN MICROCOLONII
SI INCONJURATE DE O MATRICE INTERMICROBIANA POLIMERICA PROTECTOARE
MATRICEA INTERMICROBIANA---este penetrata de canale,care conduc
hrana,enzimele,metabolitii si oxigenul spre bacterii

INFECTIILE CAUZATE DE BIOFILME-prezinta aspecte clinice caracteristice:

--evolutie lenta,progresiva,dificil de tratat;
--frecvent,bacteriile biofilmului sunt rezistente fata de agentii antimicrobieni;
--recidiva dupa intreruperea terapiei medicamentoase
--raspuns imun ineficient sau agresiv pentru gazda
Evolutia conceptului etiologic de la placa la biofilm,a modificat atitudinea
terapeutica in boala parodontala cu urmatoarele repere:
--parodontita este o infectie data de biofilm
--prezenta patogenilor subgingivali indica o modificare a biofilmului saprofit
In biofilm patogenic
--modificarea microbiana este consecinta modificarii biofilmului patogenic
--scopul terapiei parodontale consta in modificarea mediului oral ptr a bloca
Multiplicarea bacteriilor parodonto-patogene
--abordarea simplista de folosire doar a antimicrobienelor ,duce la o terapie
ineficienta

EVOLUTIA SI DINAMICA COMPONENTEI PARODONTALE A SUPORTULUI

ODONTO-PARODONTAL
STAREA DE SANATATE PARODONTALA=REUSITA TRATAMENTULUI
PROTETIC
Elementele parodontiuluipermit dintilor stalpi mobilitatea fiziologica din timpul
Functiilor si contribuie la stabilirea valorii indicilor de competenta biomecanica
Fortele ocluzale afecteaza starea si structura parodontiului,efectul lor depinzand
de intensitatea,directia,frecventa si durata lor.
Forte ocluzale crescute==ingrosarea parodontiului si cresterea fibrelor
parodontale
Forte excesive si continue==resorbtie osoasa

TRAUMA DIN OCLUZIE =fortele ocluzale depasesc capacitatea de adaptare a

parodontiului
TRAUMA PRIMARA DIN OCLUZIEapare cand trauma din ocluzie este factorul
etiologic primar al distructiei parodontale
----modificarile produse de trauma primara nu
schimba nivelul de atasament al tesutului
conjunctiv si nu initiaza formarea de pungi
TRAUMA SECUNDARA DIN OCLUZIE-----apare cand capacitatea de adaptare
a tesuturilor este alterata de pierdere de
os
----se reduce aria de atasament parodontal
si modifica efectul de parghie la nivelul
tesuturilor restante

Trauma secundara din ocluzie==modificari adaptative ale parodontiului margi

nal(cresterea mobilitatii dentare,largirea spatiu
-lui parodontal,ingrosarea laminei dura)
IN ABSENTA INFLAMATIEI==raspunsul la trauma din ocluzie este limitat la
adaptarea la fortele crescute
IN PREZENTA INFLAMATIEI==modificarile osului alveolar pot conduce la
pierdere angulara de os,astfel incat pungile
preexistente pot deveni infraosoase

1.Sept alveolar normal

2.Punga supraosoasa
3.Punga infraosoasa

TRAUMA DIN OCLUZIE==ingrosarea cementului ca efect al solicitarilor mecanice

la care este supus dintele
==procesul de apozitie in exces a cementului radicular in
vecinatatea apexului-hipercementoza-poate exercita presiune
directa pe vasele aferente si eferente-ca ecou asupra circulatiei pulpare

HIPERCEMENTOZ

---In stadii de decompensare,in cazul unui mecanism local de aparare defici

tar,in cazul pacientilor cu stare generala tarata,in cazul protezarilor nereusite,
se instaleaza decompensarea+inflamatia +traumatism ocluzal=
----pungi infraosoase ,cu leziuni angulare si mobilitate dentara
crescuta

DEFECT ANGULAR

-defectele angulare apar in directie oblica si produc pierdere de substanta

Osoasa de-a lungul radacinii dintelui,baza defectului fiind localizata apical
fata de osul inconjurator-pungi infraosoase

PERSPECTIVELE PARODONTOLOGIEI DIN PRISMA TRATAMENTULUI

PROTETIC
Principii de tratament protetic:
1.Principiul profilactic
2.Principiul curativ
3.Principiul biologic
4.Principiul biomecanic
5.Principiul homeostazic
6.Principiul ergonomic

1.PRINCIPIUL PROFILACTIC=nici un act terapeutic sa nu agraveze leziunile

deja existente si sa nu determine aparitia de leziuni noi
CONCEPTIA SISTEMICA =conservarea starii de sanatate a tuturor elementelor
sistemului stomatognat in viziune bio-psiho-sociala
TERAPIA PARODONTALA-poate preintampina aparitia unei disfunctii a sistemului stomatognat prin:
---refacerea starii de sanatate parodontala
---micsorarea sau disparitia mobilitatii
---limitarea fenomenelor de migrare dentara
---indepartarea planurilor inclinate traumatizante

2. PRINCIPIUL CURATIV
-conceperea si realizarea restaurarilor fixe trebuie sa restabileasca integritatea
morfologica si functionala corecta a arcadelor dentare in conditiile unui echilibru
perfect al sistemului stomatognat
RECUPERAREA MORFOLOGICA
-se obtine printr-un modelaj anatomic individualizat ce respecta forma naturala
a unitatilor odonto-parodontale
-supraconturarea coroanelor duce la afectarea parodontiului marginal prin retentia de alimente si placa bacteriana
-subconturarea coroanelor favorizeaza traumatismul direct al parodontiului
Marginal
-lipsa refacerii punctului de contact duce la scaderea insertiei parodontale prin
Impact direct asupra papilei interdentare si prin suprasolicitarea dintelui

ADAPTRI MARGINALE
DEFECTUOASE

3 PRINCIPIUL BIOLOGIC
PROTECTIA PARODONTALA
-trebuie mentinuta integritatea parodontiului marginal si profund
-realizarea unor preparatii care sa se opreasca la 0,7-1,0 mm de fundul santului
gingival
-plasarea marginilor restaurarilor fixe,pe cat posibil,supragingival sau juxtagingival
!!! MARGINILE ELEMENTELOR DE AGREGARE PLASATE SUBGINGIVAL
FAVORIZEAZA RETENTIA PLACII BACTERIENE SI INFLAMATIA PARODONTIULUI MARGINAL

POZITIA MARGINILOR COROANEI METALO

CERAMICE
1.Supragingival
2.juxtagingival(marginal)
3.subgingival

ELEMENT INTERMEDIAR PREA LUNG CE NU PERMITE REALIZAREA

IGIENEI DENTARE

4 .PRINCIPIUL BIOMECANIC
FACTORI CE INFLUENTEAZA VALOAREA BIOMECANICA A DINTILOR:
a)Morfologia dento-parodontala
b)Pozitia dintilor pe arcada
c)Leziunile odontale coronare
d)Vitalitatea dintilor
e)Leziunile parodontale
f)Dintii fara antagonisti
g)Distributia elementelor odonto-parodontale reziduale pe arcada
h)Ocluzia
i)Indicii biomecanici

LEZIUNILE PARODONTALE MARGINALE

-maresc bratul parghiei extra-alveolare al dintelui prin micsorarea implantarii
Intraosoase,influentand stabilitatea biomecanica a dintelui
-se produce si largirea spatiului periodontal,micsorarea numarului si degenerescenta ligamentelor parodontale
-afectarea evolutiva a suportului gingival,osos si cementar antreneaza un dezechilibru al metabolismului local,astfel suportul odontal nu va mai prezenta
elasticitatea fiziologica

Restaurare protetica necorespunzatoare

PARTICULARITATI ALE RAPORTULUI PROTEZA UNITARA-PARODONTIU

MARGINAL LA DINTII CU SUPORT PARODONTAL REDUS
-marginea gingiei libere este deplasata in directie apicala,ceea ce conduce la
alungirea coroanei clinice si la largirea spatiilor interdentare
-contururile protezei unitare trebuie sa permita mascarea ambrazurilor cervicale
exagerate,fara aparitia unei supraconturari cervicale
DINTII CU SUPORT PARODONTAL REDUS-prezinta o serie de particularitati
care implica adaptarea conturului protezei unitare la modificarea arhitecturii
parodontale:
-alungirea coroanei clinice
-diminuarea diametrului radicular,largirea spatiilor interdentare,scaderea rezistentei viitorului bont
-modificarea anatomiei gingivale si a morfologiei dentare cervicale

PREVALENTA BOLII PARODONTALE

Studiile epidemiologice efectuate n ultimii ani

arat o cretere alarmant a prevalenei bolilor
parodontale la nivelul populaiei mondiale i chiar
n rndul populaiei tinere, determinnd inten sifi carea cercetrilor privind etiopatogenia acestora.
Interesul lumii medicale pentru parodontite a crescut
din momentul n care s-a demonstrat ti inifi c
c acestea sunt implicate n apariia bolilor
cardiovasculare
i a naterilor premature.

ncercri de obinere a unui instrument de evaluare a bolilor

parodontale au existat nc din anul 1977, cnd
Departamentul Sntii Dentare al OMS-ului a
cerut unor specialiti parodontologi punerea la
punct a unor metode internaionale de evaluare a
necesitilor de tratament parodontal. Propunerea
n 1982 a indicelui cerinelor de tratament parodontal
al colectivitii CPITN (Community Periodontal
Index of Treatment Needs) i acceptarea rapid a
acestui instrument a oferit comunitii tiinifice o
cantitate enorm de date epidemiologice. Examenul
i nregistrarea parodontal cu ajutorul indicelui
CPITN sunt aprobate de Organizaia Mondial aSntii i
Federaia Dentar Internaional. Asociaia
Stomatologic American, Academia American de
Parodontologie i cea European recomand ca
examenul i nregistrarea parodontal s fi efectuate
de medicul de medicin dentar i parodontologi la toi
pacienii, ca o parte integrat n examinarea oral.

La vrsta colar peste 30% dintre copii

prezint gingivite.
n comparaie cu caria dentar, care
afecteaz mai mult vrstele tinere cuprinse
ntre 12-35 ani (avnd un maxim ntre 1825 ani), parodontopatia se manifest mai
mult dup vrsta de 35 de ani, pierderea
dinilor crescnd odat cu vrsta datorit
acestei cauze (Lindhe).

Paralel cu cercetrile epidemiologice pe plan mondial au fost

fcute studii asemntoare i n ara noastr, n vederea
evalurii incidenei i prevalenei afeciunilor parodontale, pe
baza crora s se poat aciona n mod corespunztor att n
sensul prevenirii ct i n cel al tratamentului acestora.
Menionm n acest sens studiul efectuat de Severineanu i
col., (pe un lot de 2.000 persoane dintre care 55,5% de sex
feminin i 44,5% de sex masculin cu vrste cuprinse ntre 10 i
75 ani din zona Timioara), care a reuit o estimare mai
apropiat de realitate a prevalenei bolilor parodontale.
Astfel, prevalena medie a acestei grupe de afeciuni
stomatologice la lotul investigat a fost de 51,2%, crescnd
paralel cu naintarea n vrst de la 43% la grupa de vrst 2029 ani, la 71,1% la grupa de vrst 30-39 ani i la 76% ntre 4049 ani pentru a ajunge la 86% la grupa de vrst 50-59 de ani.

Datele epidemiologice oficiale OMS au relevat c

din aproximativ 90 milioane aduli examinai ce
mai aveau dini, doi din patru dini prezentau
semne de afectare parodontal uoar sau
moderat, iar la unul din patru distrucie avansat
a osului alveolar i a celorlalte esuturi de
susinere care au determinat mobilizarea i
extracia dinilor.

FORME DE IMBOLNAVIRE PARODONTALA --PARODONTITA JUVENILA

- forma generalizat: alveoliz generalizat la nivelul
tuturor dinilor, survine n general dup 18 19 ani i
este adeseori rezultatul progresrii formei localizate.

-pierderea osoasa apare initial la nivelul primilor molari si a incisivilor max

Si mb,de obicei bilateral
-duce la tipare distructive verticale in forma de semicerc

-Parodontit rapid progresiv

ABCESUL PARODONTAL
Radiografia,singura,nu este suficienta pentru diagnosticul abcesului
parodontal . ( Carranza )

RADIOLOGIC,ABCESUL PARODONTAL APARE CA O

RADIOTRANSPARENTA DE-A LUNGUL PERETELUI LATERAL
AL RADACINII DINTELUI AFECTAT

Aspect RX n abcesul
parodontal acut

Traumatismul ocluzal si mobilitatea clinicarxlargirea spatiului

Desmodontal.
Traumatismul ocluzalrx---resorbtie radiculara
---hipercementoza
---ingrosarea laminei dura
---fractura radiculara

Obinerea de fotografii de fa, profil, palatinal i lingual permite

nregistrarea de date obiectiv i rapid; sunt un mijloc de documentare a
cazului (situaie iniial, situaie la evaluare), precum i o metod
eficient de contientizare i motivare a pacientului.

Gingivite

Gingivit localizat
Gingivit marginal

Gingivit generalizat

Gingivit ulceronecrotic

Gingivit papilar

12/06/16

Gingivit difuz

IMUNOSUPRESII: parodontit ulcero

necrotic la un pacient HIV

PARODONTIT
LENT
PROGRESIV

MANIFESTRI PARODONTALE
ALE UNOR AFECIUNI
SISTEMICE

PARODONTIT
RAPID
PROGRESIV

DISFUNCII HEMATOLOGICE:
leucemie acut

Corelare simptomatologie clinic-aspect

radiografic
Metode radiografice:
Cliee retro-dento-alveolare, OPT,CT

Pacient E.V., 39 ani, parodontit

agresiv. Sondajul parodontal la nivelul
15,16 pune n eviden pungi
parodontale de 3, respectiv 6mm, a
cror pierdere de ataament este
confirmat de inaginile Rx, cliee retrodento-alveolare i panoramice

Pacient A.M. 38 ani, parodontit agresiv Estomparea i

ntreruperea continuitii laminei dura, arie radiotransparent
angular 15,16,27,36,37,46,47.
Reducere a nlimii crestei septului interdentar Afectarea
furcaiei la 36

MODELUL DE STUDIU
Este

foarte util n special n situaii de malocluzii, unde trauma

ocluzal se poate instala la nivel parodontal.

Studiul

modelului n gips ofer informaii importante asupra

rapoartelor inter-dentare, fiind indispensabil n astfel de cazuri i pentru

stabilirea planului de tratament.

EXAMENUL MODELELOR DE STUDIU

Modele de studiu se obin n urma amprentrii arcadelor
dentare i se realizeaz din materiale dure pentru a reda
ct mai exact situaia clinic i pentru a rezista n timp.
Modelele de studiu ofer date privind :
Aspectele morfologice normale i patologice ale parodoniului marginal
de nveli
Dinii i arcadele dentare integritate, poziie, rapoarte interdentare,
faete de uzur,
Relaiile ocluzale (cnd modelele sunt montate n simulator) i
necesitatea reechilibrrii ocluzale
Stabilirea planului de tratament,
Evaluarea intermediar sau final a aspectelor evolutive n cursul
terapiei parodontale.

Bibliografie
1.Dumitriu HT. Parodontologie. Ediia a
v-a. Editura Viaa Medical Romneasc, Bucureti, 2009.
2.Lindhe J, Lang NP, Karring T. Clinical Periodontology
and Implant Dentistry. 5th Edition, Willey-Blackwell, 2008.
3.Mru S, Mocanu C. Parodontologie Clinic, Editura
Apollonia, Iai, 2000.
4.Mru S. Ghid Practic de Propedeutic Parodontal.
Editura Pim, Iai, 2010.
5.Martu S.,Pasarin L.,Ursarescu I.
Propedeutique parodontale.Guide pratique
Maison d,edition,,Gr T Popa,, UMF Iasi,2014

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!