TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

ETAPELE CLINICO - TEHNICE

Proteza partiala acrilica este obtinuta dupa parcurgerea unui numar de etape de
laborator realizate de tehnicianul dentar.
Succesiunea etapelor clinico - tehnice necesare obtinerii protezelor partiale este
urmatoarea :
1. Examenul clinic al pacientului, diagnosticul de edentatie si solutia de
tratament (etapa clinica ).
2. Amprentarea campului protetic (etapa clinica).
A.

Amprentarea preliminara

B.

Amprenta functionala.

3. Turnarea modelului (etapa tehnica).

A.

Modelul preliminar

B.

Confectionarea portamprentei (lingurii ) individuale (etapa tehnica ).

C.

Turnarea modelului de lucru (etapa tehnica )

4. Confectionarea sabloanelor de ocluzie (etapa tehnica ).

5. Determinarea relatiilor intermaxilare si a reperelor pentru alegerea si montarea
dintilor artificiali ( etapa clinica ).
6. Fixarea modelelor in ocluzor sau articulator (etapa tehnica ).
7. Realizarea machetei protezei partiale (etapa tehnica).
8. Probe machetei in cavitatea bucala (etapa clinica ).
9. Confectionarea machetei preliminare a protezei partiale.
10. Confectionarea machetei definitive ( etapa tehnica ).
11. Confectionarea tiparului (etapa tehnica).

12. Confectionarea bazei acrilice a protezei. Introducerea acrilatului in tipar si

polimerizarea lui (etapa tehnica ).
13. Dezambalarea, prelucrarea si lustruirea protezei (etapa tehnica).
14. Aplicarea si adaptarea protezei pe campul protetic (etapa clinica ).
1.Examenul clinic

Examenul clinic culege datele subiective si obiective privitoare la starea de

edentatie. Examenul clinic obiectiv se axeaza pe examenul complet al aparatului dento maxilar si pe cel al campului protetic. Este completat cu examenul radiografiilor si studiul
modelelor documentare.
2.Amprenta campului protetic

Amprenta este reproducera in negativ a elementelor anatomice ale campului

protetic. Este efectuata de medic cu materiale in stare plastica depuse in linguri (portamprente
) speciale care se introduc in cavitatea bucala pentru amprentarea campului protetic.
Materialele de amprenta curent utilizate sunt cele elastice de tipul : alginatelor, siliconilor, si
thiocauciucurilor.
A. Amprenta preliminara
In prima sedinta clinica, dupa examenul clinic, se amprenteaza cu materiale
elastice (alginate) ambele maxilare. Este o reproducere numai a elementelor anatomice ale
campului protetic reprezentind zona sa de sprijin. Amprenta este sustinuta de o portamprenta
standard care are forma aproximativa a campului protetic. Amprenta preliminara este utilizata
pentru turnarea modele preliminare. Pe modelul preliminar tehnicianul va modela si adapta
portamprenta (lingura) individuala.
B. Amprenta functionala ( definitiva )
Reproduce cu mare exacticitate toate elementele campului protetic ( zona de
sprijin si cea periferica de extindere marginala ).
De calitatea amprentarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei
proteze. Anterior turnarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze. Anterior
turnarii modelului de lucru, amprenta definitiva este examinata si trebuie sa prezinte
urmatoarele carecteristici :

suprafata amprentei sa prezinte un aspect neted, fara depresiuni

amprenta sa reproduca toate elementele campului protetic (dinti restanti,

creste alveolare, bolta palatina, tuberozitati maxilare, tuberculi piriformi).

marginile sa prezinte impresiunile lasate de frenuri si bride.

grosimea marginilor amprentei sa fie proportionala cu cea a fundului de sac

vestibular, respectiv lingual.

materialul de amprenta sa fie uniform repartizat pe suprafata amprentei.

se verifica timpul trecut de la amprentare, amprentele din alginat dupa 15 - 30

minute se deformeaza pierzind apa din compozitie.

Fig. 1 AMPRENTA CAMPULUI PROTETIC

3.

TURNAREA MODELULUI
Turnarea modelului este precedata de igienizarea amprentei (spalarea sub jet de

apa) de urmele de saliva si de sange. Se reduc cu foarfeca marginile balante aleamprentei,

care depasesc limitele campului protetic.
Modelul este reproducerea pozitiva a campului protetic, obtinut prin turnarea
ghipsului fluid in impresiunile amprentei. Pentru obtinerea protezei partiale acrilice se
utilizeaza doua tipuri de modele :
-

preliminari - este turnat intr-o amprenta preliminara luata in portam-prenta

(lingura ) standard;
- de lucru sau functional - este turnat intr-o amprenta functionala luata in
portamprenta (lingura) individual.
A.

MODELUL PRELIMINAR

Se toarna din ghips obisnuit si este utilizat pentru obtinerea portam - prentei
(lingurii) individuale.
Metoda de obtinere
Dupa igienizarea amprentei se prepara ghipsul de consistenta fluida intr - un
bol de cauciuc si se depune in amprenta sub vibrare. Amprenta se vibreaza manual sau
pe masa vibratorie, ghipsul fiind dirijat in toate detaliile, astfel evitandu - se formarea
bulelor de aer in masa ghipsulu. Dupa ce amprenta este umpluta cu ghips fluid, din
ghipsul ramas se depune pe masa de lucru o cantitate de 3 - 4 cm de ghips (mai vascos)
proportionala ca latime cu suprafata amprentei. In acest ghips se introduce amprenta
paralela cu planul mesei si cu linguri standard in sus si se modeleaza soclul modelului.

Fig.2 Modelul preliminar

B. CONFECTIONAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE
Portamprenta (lingura) individuala este suportul rigid in care se aplica
materialul pentru amprenta functionala sau definitiva a campului protetic. Este realizata
pe modelul preliminar in limitele campului protetic delimitat in prealabil prin trasare cu
creionul.
Materiale : se obtin din placa de baza, acrilat autopolimerizabil (materiale
frecvent utilizate) si foarte rar din acrilat termopolimerizabil si polistiren.
Metode de obtinere :
Operatiunile efectuate se desfasoara in urmatoarea ordine :

trasarea limitelor campului protetic cu creionul

linguri

pregatirea dintilor restanti si a campului protetic pentru distantarea

izolarea modelului 5 - 10 in apa

modelarea si adaptarea placii de baza - modelul este acoperit cu o placa

de baza, care este plastificata la flacara becului Bunsen.

aplicarea accesorilor - intariturile, manerul si butonii de presiune

prelucrarea lingurii : dupa indepartarea de pe model, lingura se

prelucreaza marginal cu freze de acrilat, pentru ca lingura sa ocoleasca frenurile si

bridele in momentul amprentarii.

Fig.3 Lingura individuala
C. COFECTIONAREA MODELULUI DE LUCRU
(FUNCTIONAL SAU DEFINITIV)
Modelul de lucru este reproducerea pozitiva, foarte exacta a tuturor
elementelor campului protetic (de sprijin si extindere marginala). Se obtine din ghipsuri
dure, rezistente, tip Moldano.
Etapele turnarii modelului de lucru

igenizarea amprentei functionare : se spala sub jet de apa rece pentru

indepartarea salivei si a urmelor de sange.

prepararea ghipsului Moldano : proportia ghips/apa se va respecta strict

pentru a nu diminua rezistenta mecanica a modelului,

amprenta se aplica pe masa vibratorie, iar sub vibrare, pasta de ghips

fluid este depusa in centrul amprentei.

priza ghipsului Moldano : are loc in 30 - 40 minute. Se depune pentru

priza amprenta umpluta cu ghips dur (primul timp) cind soclul modelului este realizat
din ghips obisnuit.

indepartarea amprentei,dupa priza definitiva acelor doua ghipsuri.

Operatia este denumita demulare.

Fig.4 MODELUL FUNCTIONAL (DEFINITIV)

4.CONFECTIONAREA SALONULUI DE
OCLUZIE
Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara ,necesara medicului pentru
determinarea rapoartelor intermaxilare.Este realizat in laborator pe modelul de
lucru.Reproduce aproximativ baza protezei si arcada dentara artificiala.
Partile componente ale sablonului de ocluzie sunt:
a) baza sablonului si b)bordura de ocluzie
a) Baza sablonului
Este obtinuta din placa de baza sau acrilat autopolimerizabil.
Metoda de obtinere
Operatiunile prin care se obtine sablonul de ocluzie se desfasoara in urmatoarele
succesiune:

trasarea limitelor bazei sablonului la nivelul crestelor edentate si a dintilor

izolarea modelului in apa 3 -5 minute

restanti

adaptarea si modelarea placii de baza - placa de baza se aplica pe model ,este

plastificata cu flacara becului Bunsen si apoi adaptata prin presiuni digitale pina la obtinerea
unui contact intim cu model.Surplusul de placa este sectionat cu foarfeca in limitele trasate pe
model.Se adapteaza intim baza sablonului prin incalziri repetate.
b)Bordurile de ocluzie
Se modeleaza frecvent din ceara roz , conformat paralelipipedic cu laturile de cca
15 mm.Sunt fixate cu ceara de lipit pe baza sablonului.
Caracterizarea sabloanelor de ocluzie

baza sabloanelor va acoperi in totalitate suprafata campului protetic, fara a

depasi zona de mucoasa pasiv-mobila

baza sabloanelor va fi perfect adaptata pe model, incit sa nu basculeze

indepartarea si reaplicarea pe model sa se realizeze fara dificultati

baza sabloanelor va avea o grosime de 1,5 - 2 mm.Pentru a rezista in timpul

determinarii rapoartelor intermaxilare

marginile sabloanelor vor fi prelucrate si vor prezenta incizuri in dreptul

bridelor si frenurilor pentru a nu leza aceste formatiuni.

Fig.5 SABLONUL DE OCLUZIE

5.DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE
Inregistrarea relatiilor mandibulo-maxilare este o etapa clinica,in care se
depisteaza pozitia fiziologica a mandibulei fata de maxilar (relatia centrica si dimensiunea
verticala de ocluzie).Cu ajutorul sabloanelor de ocluzie , medicul inregistreaza aceste pozitii
intraorale si le transfera pe ocluzor sau articulator prin fixare modelelor in aceste pozitii.
A.RELATIILE INTERMAXILARE SI OCLUZALE
Pe sabloanele de ocluzie , medicul traseaza reperele necesare alegerii si montarii
artificiali.

linia mediana- corespunde liniei mediane a fetei sau filtrulut buzei

liniile caninilor- corespund comisiunilor bucale

linia surasului - corespunde nivelului pana unde se ridica buza superioara

cand pacientul zambeste

Fig.6 SABLONUL DE OCLUZIE DUPA DETERMINAREA RELATIEI

INTERMAXILARE
6.FIXAREA MODELELOR IN OCLUZOR SAU ARTICULATOR
Sabloanele de ocluzie utilizate de medic pentru inregistrarea rapoartelor
intermaxilare sunt pozitionate impreuna cu modelele de lucru si solidarizate de medic. Acest
ansamblu este trimis in laborator si montat in ocluzor sau articulator.
Fixarea modelelor in ocluzoare sau articulatoare conserva pozitiile fundamentale
intermaxilare: relatia centrica, pozitia de intercuspidare maxima si dimensiunea verticala de
ocluzie a etajului inferior al fetei. Aceste repere sunt necesare pe toata durata etapelor pentru
realizare viitoarei proteze.
A.OCLUZOARELE
Sunt instrumente formate din doua brate unite printr-o articulatie in forma
balama. Articulatia permite efectuarea miscarii fundamentale de inchidere si deschidere a
mandibulei.
Descrierea ocluzorului
Ocluzorul este format din urmatoarele componente:

bratul superior

bratul inferior

axul balama

surubul de fixare
PREGATIREA MODELELOR PENTRU MONTAREA IN OCLUZOR
Pregatirea modelelor pentru fixarea lor in ocluzor este o etapa indispensabila:

modelele initiale au soclul voluminos, inalt sau lat tehnicianul va interveni

modelandu-le la dimensiuni ce vor usura plasarea lor intre bratele ocluzoarelor, aproximativ
15 mm

gravarea soclului cu santuri longitudinale si transversale pentru a favoriza

aderenta ghipsului utilizat la fixarea modelelor
TEHNICA FIXARII MODELELOR IN OCLUZOR
Fixarea modelelor se efectueaza in urmatoarele etape:

se izoleaza modelel in apa (2-3 min.)

modelel solidarizate cu bete chibrit se introduc intre cele doua ramuri ale
ocluzorului cu partea distala spre balama

ghipsarea modelului inferior - se prepara ghipsul si se aplica o cantitate mica

pe o coala de hartie in care se introduce bratul ocluzorului. O noua cantitate de ghips acopera
orificiile retentive ale bratului inferior peste care se aseaza modelul inferior

ghipsarea modelului superior - dupa priza ghipsului utilizat la fixarea bratului

inferior, se prepara ghips si se aplica pe soclul modelului superior. Bratul superior al
ocluzorului este coborat pana face contact cu modelul, apoi cu o noua cantitate de ghips se
fixeaza bratul de modelul superior si se fasoneaza in forma de calota.
Fixarea modelelor se va realiza rapid, pentru a evita priza ghipsului inaintea de
terminarea acestei etape. Dupa priza ghipsului, ocluzorul cu modelele fixate se ridica de pe
masa de lucru, surubul distantier este curatat de ghips si se definitiveaza fasonarea modelelor.

Fig.7.FIXAREA MODELELOR IN OCLUZOR

7.CONFECTIONAREA MACHETEI PRELIMINARE A PROTEZEI
PARTIALE
Dupa montarea modelelor in ocluzor sau articulator tehnicianul dentar trebuie:

sa analizeze indicatiile primite din cabinet privitoare la alegerea si montarea

dintilor artificiali

sa confectioneze macheta preliminara a protezei partiale

A.ANALIZA INDICATIILOR MEDICULUI
a. Alegerea dintilor artificiali
In fisa de laborator sunt consemnate date privind:

culoarea dintilor artificiali

forma si volumul dintilor arificiali sunt consemnate in fisa dar reies si din
analiza modelului

gradul de cuspidare a dintilor laterali

artificii de montare: diastema, treme, incalecari, rotiri, anomalii de culoare,

forme de uzura, microproteze etc.

materialul dintilor artificiali: acrilat sau ceramica

b. Pozitionarea dintilor artificaiali

In edentatia partiala, pozitionarea dintilor artificiali este usurata sau ingreunata de

prezenta dintilor restanti pe arcada.
Pentru edentatiile reduse sau de grup din regiunea frontala, chiar daca tehnicianul
nu primeste nici o indicatie in fisa, dintii restanti si cei antagonisti sunt criteriile cele mai
obiective pentru pozitionarea dintilor artificiali.
Cand lipseste intregul grup frontal, mai ales la maxilar, ca si in edentatii extinse
sau subtotale, tehnicianul primeste prin intermediul sabloanelor urmatoare:

curbura vestibulare a bordurii superioare de ocluzie

linia mediana unde se vor intalniia fetele meziale ale incisiviilor centrali

superiori

liniile caninilor(comisurale) la nivelul carora se monteaza cuspidul caninului

in privinta artificiilor de montare, poate primi indicatii sau spatiul de pe

model impune montarea cu spatieri, diastema si treme sau cu inghesuiri
c. Elemente de stabilizare
Protezele partiale acrilice sunt stabilizate si mentinute pe campul protetic cu
ajutorul crosetelor din sarma.
Alegerea si proiectarea crosetelor este efectuata de medic in colaborare cu
tehnicianul dentar , asociind datele clinice cu cele observate direct pe model. Crosetele sunt
proiectate pentru fiecare dinte stalpi in functie de:

valoarea parodontala a dintilor limitanti

pozitia dintelui stalpi, in zona frontala sau laterala

tipul de edentatie si marimea ei

Fig.8.CONFECTIONAREA MACHETEI PRELIMINARE A PROTEZEI

PARTIALE

B.MACHETA
PRELIMINARA
PROBA
MACHETEI IN CAVITATEA
BUCALA
Este o etapa clinica
in care medicul verifica daca
datele si reperele transmise
laboratorului au contribuit la
alegerea si montarea corecta a
dintilor artificiali.
macheta
model:

In
este

primul timp,
examinata pe

se controleaza
contactele dento-dentare care
trebuie sa corespunda cu cele
existente in cavitatea bucala

montarea
dintilor frontali refac curba
vestibulara si nivelul planul de
ocluzie

montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei alveolare

refacerea corecta a unitatilor de masticatie

forma si volumul dintilor artificiali sa fie in concordanta cu a dintilor restanti

In timpul doi, macheta este inserata in cavitatea bucala si se examineaza:

ocluzia, contactele dento-dentare in relatie centrica si miscarile functionale

ale mandibulei

restaurarea fizionomiei in edentatia frontala, coincidenta liniei mediane si

nivelul planului de ocluzie

culoarea, forma, marimea dintilor artificiale in relatiile cu dintii restanti

Fig.9.MACHETA DIN CEARA LA PROBA EI IN CAVITATEA
BUCALA

CONFECTIONAREA MACHETEI DEFINITIVE

Aceasta etapa tehnica cuprinde definitivarea machetei preliminiare care in urma
manoperelor executate de tehnicianul dentar, devine macheta definitiva ce urmeaza a fi
ambalat.
MODELAREA FINALA A MACHETEI
Modelarea finala a machetei urmareste cateva obiective: fizionomic, igienic,
fonetic, rezistenta mecanica si stabilizator.
CONFECTIONAREA TIPARULUI
Tiparul este o cavitate situata in interiorul materialului de ambalat, care reproduce
volumul si forma machetei protezei partiale. Confectionarea tiparului este o etapa de
laborator care cuprinde urmatoarele operationali:
A.Pregatirea machetei pentru ambalare

Macheta protezei partiale acrilice se ambaleaza in ghips depus in conformatoare

speciale
. Inainte de ambalare modelul si macheta sunt pregatite astfel:

modelul cu macheta se indeparteaza din ocluzor sau articulator

modelul este introdus in conformator, iar daca este prea voluminos, se reduce
din soclu, pentru a patrunde in cuveta

macheta este solidarizata de model prin lipire cu ceara

B.Ambalarea machetei
Consta in introducerea modelului si a machetei in materialul de ambalat
a) Ambalarea directa (cu val)
Indicatiile metodei:

in edentatiile frontale cand montarea dintilor artificiali se realizeaza cu

coletul pe creasta alveolara si saua nu prezinta versant vestibular

in edentatiile intercalate, reduse ca marime dar cu brese multiple

Caracteristica metodei - modelul cu dintii restanti, crosetele si dintii artificiali

sunt situati in aceeasi parte a cuvetei.
Avantajele metodei - pozitia dintilor in raport de dintii vecini si model nu se
modifica.

nu se produc inaltari de ocluzie

Dezavantajele metodei:

realizarea practica a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda

indepartarea cerii, izolarea tiparului si introducerea acrilatului se executa cu

pozitia dintilor in valul de ghips se poate modifica

valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti ale

indirecta)

dificultate

cuvetei
Tehnica de ambalare


reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul modelului
pentru a patrunde cu macheta in prima jumatate a cuvetei

se alege o cuveta metalica

modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.

se prepara ghips de consistenta fluida

se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara prelungire de ghidaj)

se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi versantul

vestibular al machetei, fetele vestibulare cu marginile incizale ale dintilor frontali si fetele
vestibulare cu suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, precum si segmentele dentare ale
crosetelor.

se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in prima

parte a cuvetei

asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare

mecanica sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa mecanica
sau hidraulica.
b) Ambalarea indirecta (fara val)
Indicatiile metodei: - metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si
avantajelor ce le prezinta fata de metoda directa. Se indica in toate formele de edentatie
partiala.
Caracteristica metodei - dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa
ca:

modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali

sunt fixati in partea a doua a tiparului
Avantajele metodei

tehnica este relativ usor de realizat

dintii artificiali isi pastreaza pozitia initial in tipar, iar daca se desprind pot fi
repusi cu usurinta la locul lor

indepartarea cerii si izolarea tiparului se realizeaza fara dificultati

introducerea acrilatului in tipar este usoara si se poate examina repartizarea

pastei acrilice in tipar
Dezavantajele metodei

Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta a partilor
componente ale cuvetei sau strangerea insuficienta a cuvetei in presa.
Tehnica de ambalare

modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)

prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei

introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la marginea

vestibulara a machetei. Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale crosetelor nu se
acopera cu ghips

modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel incat

sa nu prezinta zone retentive

in continuare se procedeaza identic cu cele doua ultime aliniate din metoda

precedenta
c) Ambalare mixta
Este o combinare a procedeelor tehnice utilizate pentru metodele descrise
Indicatii
Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale
(proalveolie)
Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si crosetele sunt
situati dupa deschiderea tiparului intr-o parte a cuvetei. Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in
partea a doua a tiparului
Avantajele metodei

dintii isi mentin pozitia initiala (in zona frontala) datorita Valului de ghips

acrilatul roz nu patrunde pe versantul vestibular al crestei alveolare

Dezavantajul metodei

dezambalata

executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand este

Tehnica de ambalare

dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta

modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)

se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei

se introduc modelul si macheta in pasta de ghips

se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea incizala si pe o

treime din fata orala a dintilor frontali

se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)

se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in partea

a doua a cuvetei. Capacul cuvetei se aplica si se introduce in presa
C. INDEPARTAREA CERII DIN MATERIALUL DE AMBALAT
In urma indepartarii cerii din materialul de ambalat se obtine tiparul protezei
partiale. Procedeul tehnic de indepartare a cerii este in functie de metoda de ambalare:

Metoda directa sau cu val - cuveta este depusa pe un suport metalic si

introdusa in apa incalzita la 100C pentru 5-6 min. Cuveta se scoate din apa, ceara machetei
se plastifieaza si se deschid cele doua jumatati cu o spatula mare. Resturile de ceara sunt
indepartate prin spalare cu apa fiarta, proiectata sub forma de jet pe suprafata ghipsului.

Metoda indirecta fara val - procedeul tehnic este asemanator

Fig.10.AMBALAREA DIRECTA (CU VAL) - CELE 2 JUMATATI ALE TIPARULUI

D. IZOLAREA TIPARULUI
Izolarea tiparului consta din aplicarea unei pelicule izolatoare de substante algine
pe peretii tiparului. Scopul este acela ca pasta acrilica introdusa in tipar sa nu adere de
ghipsul tiparului.

Obiectivele izolarii tiparului :

tiparul va avea o suprafata neteda

pelicula izolatoare va fi aplicata in mai multe straturi pentru a inhiba unirea

fizica dintre ghipsul tiparului si rasina acrilica

dezambalarea protezei din tipar se realizeaza fara dificultati prin izolarea de

ghipsul tiparului.
Metoda de izolare cu substante alginice
Substanta izolatoare (Izodent Pecticol ) se aplica cu pensula in straturi succesive.
Aplicarea intereseaza toata suprafata tiparului, inclusiv zonele invecinate. Se evita aplicarea
substantei izolatoare pe dintii artificiali, pentru a se favoriza fixarea chimica a acestora de
baza protezei. Pentru o izolare corespunzatoare se aplica 2 - 3 straturi de solutie alginica la
intervale de 5 min. si numai dupa ce stratul anterior a devenit pelicula aderanta.
Metoda de izolare cu materiale siliconate. Se utilizeaza siliconi fluizi speciali tip
Dentaflex Lac.
CONFECTIONAREA BAZEI ACRILICE A PROTEZEI
Forma si dimensiunile bazei acrilice a protezei proiectata de medic pe modelul de
lucru sunt reproduse fidel, in negativ, de forma si dimensiunile tiparului. Baza protezei
(sei+placa protetica) se obtine din rasini acrilice special cu denumiri comerciale diferite :
Romacryl (Romania) , Superacryl , Caloryl (Cehia) , Palaterm - Kulzer ( Germania ).
Cel mai frecvent utilizat in practica este Superacrylul ( Cehia ) , care prezinta mai
multe nuante coloristice notate cu 0 (zero) pentru transparent si cu A, B, C pentru nuante roz.
Aceste nuante se asociaza pentu obtinerea unei culori a bazei asemanatoare cu cea mucoasei
bucale stabilita cu ajutorul unei chei de culori.
A. Prepararea acrilatului
Se realizeaza in recipiente speciale : godeuri din portelan sau polistiren. Pentru o
proteza maxilara cantitatea medie de polimer (pulbere) este cca 18 g. Protezele mandibulare
au dimensiuni mai mici si cantitatea de polimer va fi mai mica.
Prepararea propriu-zisa. In goden, peste polimer se picura lichidul (monomerul)
cca 7 ml., avindu-se in vedere ca proportia polimer - monomer pentru Romacryl si Superacryl
este 2/1 (doua parti pulbere si o parte lichid), Cu spatula sau o bagheta din sticla se amesteca
pulberele roz cu lichidul, pana se obtine o pasta acrilica fluida cu aspect de zahar umed.
Godeul se acopera cu un capac pentru 7 - 10 minute. Dupa cateva minute, pasta fluida devine
viscoasa, curge, este lipicioasa si tras in fire.
In faza urmatoare, pasta devine plastica, neaderanta, iar in ultima faza, devine
modelabila si poate fi introdusa in tipar.

B.Introducerea acrilatului in tipar

Tiparul este deschis in cele doua parti componente si cu peretii izolati cu solutii
alginice (Izodent, Pectizol). Acrilatul este modelat in forma de rulou si se introduce in tipar
deasupra dintilor artificiali, fiind predat, cu degetele pe baza acestora. Din restul de acrilat se
modeleaza o placuta, care se va aplica pe bolta palatina sau pe versantul lingual al crestei
aveolara inferioare in functie de proteza aflata in executie : maxilara sau mandibulara.
Peste acrilatul introdus in tipar se aplica o folie de celofan, apoi se ambaleaza cele
doua parti ale tiparului. Tiparul este introdus in presa mecanica sau hidraulica, iar surplusul
de acrilat sa fie eliminat. Cele doua parti ale tiparului sunt deschise din nou, se controleaza
dispunerea acrilatului in tipar, pasta acrilica in excess este sectionata, indepartata iar in zonele
unde se lipeste pasta, se pune cantitatea necesara.
Partile componente ale tiparului sunt din nou asamblate si introduse in presa
pentru 5 minute. Dupa 5 minute tiparul se scoate din presa si se fixeaza intr-un inel metalic,
prevazut cu un surub.
C.Polimerizarea
Polimerizarea este procesul chimic prin care polimetacrilatul de metil (pasta
acrilica) trece din forma plastica in forma solida, dura si nedeformabila.
Tiparul fixat in inelul metalic se introduce intr-un vas cu apa la 23C

in 30 minute, temperatura apei se ridica la 60-65C. Aceasta temperatura se

mentine constant 60 minute.

se ridica progresiv temperatura apei la 100C, tot in 30 minute. Tiparul se

mentine la aceasta temperatura in apa , timp de 30 minute.
Caracteristicile polimerizarii

mentinerea timp de 60 minute la temperatura de 60C este necesara pentru ca

in acest interval initiatorul polimerizarii declanseaza cuplarea radicalilor liberi cu monomerul

este o reactie chimica ce se produce cu degajarea de caldura (exoterma) de

30-40 C

incalzirea brusca a tiparului (la temp. de 70-80C) cumulata cu reactia

exoterma (30-40C) conduce la volatizarea monomerului la 100,3C. Rezultatul final al
polimerizarilor rapide este obtinerea unor proteze poroase la nivelul zonelor mai groase ale
bazei acrilice. Aceste proteze vor avea o rezistenta mecanica redusa la nivelul zonelor
proiectate a fi rezistente (placile protetice, seile protezelor)
DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PROTEZEI

Aceasta etapa tehnica cuprinde dezambalarea protezei, curatirea urmelor de ghips

indepartarea excesului de rasina acrilica redarea morfologiei externe a bazei protetice,
lustruirea finala.
A.Dezambalarea
Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin care se
elibereaza proteza din materialul din ambalaj.
Dezambalarea protezei din tiparul cu val
Proteza se indeparteaza relativ usor cu crosetele si modelul pe care s-a
polimerizat, deoarece se afla impreuna cu aceeasi patre a tiparului. Partea a doua a tiparului
in momentul deschiderii cuvetei, nu va exercita tractiuni asupra protezei. Indepartarea
protezei din tipar se realizeaza prin sectionarea ghipsului cu spatule speciale, ocolindu-se
dintii, crosetele si marginile protezei.
Dezambalarea protezei din tiparul fara val
Indepartarea protezei se insoteste de anumite riscuri: la deschiderea cuvetei,
proteza poate fi fixata intr-o parte a tiparului sau in a doua parte. Deschiderea cuvetei se va
realiza lent. Indepartarea protezei din masa de ghips este obtinuta ca si la tiparul cu val, prin
sectionarea ghipsului cu spatula.
Dezambalarea protezei din tiparul mixt
Este operatiunea cea mai dificila pentru ca la deschiderea cuvete, proteza se poate
fractura deoarece dintii sunt fixati in ambele parti ale tiparului. Pentru evitarea fracturarii
protezei nu se deschide cuveta, se va detasa capacul cuvetei si ghipsul tiparului este sectionat
intr-o extremitate.
Degajarea protezei din ghips se realizeaza mai usor, prin sectionarea ghipsului cu
ferastraul special.
B.Curatarea protezei
In urma dezambalarii, proteza prezinta pe fetele externe si mucozala zone de
ghips aderent. Ghipsul intim aplicat este indepartat mecanic sau chimic.
Curatirea mecanica - ghipsul se indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de apa se
curata cu peria aspra toate zonele de care mai adera ghips restant.
Curatirea chimica - curatirea protezelor de ghipsul aderent se realizeaza prin
introducerea protezelor curatate mecanic intr-o solutie de nitrat de sodiu 30% pentru 24 ore.
C.Examinarea protezei polimerizate
Se verifica:


daca baza protezei este completa sau incompleta datorita cantitatii
insuficiente a acrilatului introdus in tipar

daca pozitia dintilor artificiali este corecta sau au aparut modificari de pozitie

daca pozitia crosetelor este nemodificata sau au aparut eventuale deformari

ale segmentelor elastice

daca exista zone de fisuri in baza protezei

daca fata mucozala a protezei prezinta sau nu zone cu exces de acrilat datorate
deteriorarii modelului in timpul presarii
D.Netezirea protezei
Proteza dupa dezambalare si curatirea ghipsului, prezinta pe fata externa in zonele
marginale exces de acrilat. Acest surplus de acrilat este indepartat prin frezare cu frezele de
acrilat, netezirea realizandu-se cu pietre montate sau montate pe un mandrin.
Prelucrarea in zona coletelor dentare si a spatiilor interdentare se realizeaza cu
freze cilindrice, sferice sau tronconice de dimensiuni mici.
Netezirea finala a protezei se realizeaza cu gume polipanto si cu benzi de
glaspapir.
E.Lustruirea protezei
Protezele sunt lustruite la motorul orizontal sub actiunea instrumentarului de
lustruit si a materialelor abrazive.
Instrumentarul de lustruit se compune: filtzul conic, peria circulara si puful de
bumbac.
Materialele abrazive utilizate sunt: piatra ponce, feldspatul sau cuartul.
Lustruirea se incepe cu filtzul conic pe care se aplica pasta abraziva. Filtzul conic
se actioneaza numai pe suprafata externa a bazei protezei.
Lustruirea se continua cu peria circulara pe care se aplica pasta abraziva.
Lustruirea cu peria intereseaza atat suprafata externa a protezei cat si dintii artificiali. Pentru
lustruirea finala se utilizeaza puful de bumbac. Puful actioneaza asupra protezei fara pasta
abraziva.
In timpul lustruirii motorul este actionat cu viteza de 3000 rotatii pe minut.
INSERTIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

Insertia protezei partiale acrilice pe campul protetic reprezinta ultima faza si este
o faza clinica.
Fig.11.PROTEZA FINALA

CONCLUZIE
Proteza partiala mobilizabila confectionata din acrilat este o lucrare protetica de
mare raspindire, datorita faptului ca poate rezolva orice forma de edentatie partiala, poate fi
executata de catre un medic incepator si de un technician dentar mai putin experimentat,
necesita un laborator cu dotari minime si are un cost scazut . Pentru aceste motive, proteza
partiala confectionata din acrilat a fost numita "proteza sociala".
Conceptul simplist, fara o gindire medicala si confectionata fara respectarea cu
rigurozitate a etapelor clinico - tehnice, proteza partiala confectionata din acrilat aduce mari
daune cimpului protetic, accelerind pierderea dintilor restanti.
Trebuie mentionat ca inbunatatirea protezei partiale acrilice vizeaza sprijinul
acesteia pe cimpul protetic, insertia si dezinsertia lucrarii, protectia tesuturilor cu care vine in
contact, toate acestea contribuind in mod hotaritor la integrarea biologica a lucrarii.
BIBLIOGRAFIE
Costa E., Ene L., Dumitrescu St. - Protetica dentara
Ed. Medicala, Bucuresti 1982
Dumitrescu St. - Edentatia partiala si proteza mobilizabila
Ed. Medicala, Bucuresti 1973
Dumitrescu St., Rindasu I., Donciu V., Anca Grigoriu, Toader B. - Proteza partiala
mobilizabila
I.M.F. Bucuresti 1977
Dumitrescu St., Rindasu I., Donciu V. - Aparate, instrumente si organizarea
laboratorului de tehnica dentara
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978
Ene L., Ionescu A. - Proteza scheletata
Ed. Medicala, Bucuresti 1982
Ene L., Ionescu A., Hutu E. - Edentatia partiala tratata cu ajutorul protezelor
mobilizabile
I.M.F. Bucuresti 1989
Rindasu I., Donciu V. - Tehnica executarii protezelor mobilizabile si mobile
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981

Rindasu I., Donciu V., Brezoescu Al., Aura Marinescu., Mucher C. - Erori clinicotehnice in confecsionarea protezei scheletate
Al II-lea Simpozion de tehnica dentara, Bucuresti 1981
Rindasu I., Donciu V., Serb H., Brezoescu Al. - Proteza partiala mobilizabila
I.M.F. Bucuresti 1983
Rindasu I., Donciu V., Serb H., David D., Blanaru D. - Materiale folosite in tehnologia
protezelor dentare
I.M.F. Bucuresti 1985