TP subiecte teorie

1. Algoritmul clinico-tehnologic de realizare a punţilor dentare

+tehnicile de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile
+modelul cu falsa gingie
+modelul duplicat

Se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte.

Etape:
1) Examenul clinic;
2) Diagnosticul protetic;
3) Solutia protetica;
4) Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii stalpi, creasta edentata) - elementele
componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile ocluzale)
ale unei punti dentare.
5) Amprentarea;
a. -Amprenta cu alginat menţinută în portamprentă pentru prevenirea deformaţiilor
b. -Amprentă de vinil polysiloxan care arată precizia reproducerii detaliilor fine
6) Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile;
7) Montarea in simulator
8) Montajul finalizat
9) Machetarea puntii din elemente unite;
10) Ambalarea si obtinerea tiparului;
11) Topirea si turnarea;
12) Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice; condiţionarea scheletului metalic
13) Realizarea componentei fizionomice
14) Examenul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala;

Tehnicile de realizare a modelelor cu bonturi mobilizabile

A. Realizarea modelelor cu bonturi mobilizabile:
Avantaje: redarea mai detaliata a marginii cervicale, verificarea punctului de contact
!! pinurile sa fie paralel pozitionate

1. Cu pinuri Dowel
Caracteristici: prezinta o zona retentiva si una teșită, radicular prezinta un varf ascuțit, fata
V este plană pentru a nu lăsa bontul sa se invarta in jurul axe si este un punt de reper
2. Procedeul Pindex: Tehnica se caracterizează prin utilizarea pinurilor dowel şi prin
introducerea acestora în model după priza gipsului:
Se toarna pasta de gips in amprenta, face priza, planam suprafata si apoi cu spotul
luminos fixam locul unde urma sa introducem viitoarele pinuri
Turnarea pastei de gips în amprentă
 amprenta este pregatită prin igienizare, verificare şi tratament specific;
 se prepară pasta de gips extradur la vacuum malaxor şi se introduce prin vibrare în
amprentă, până la marginile acesteia
• Proiectarea spotului luminos şi centrarea în mijlocul bontului pentru poziţionarea pinului
  soclul modelului se toarnă într-un conformator în care se introduce pasta de gips. Turnarea
soclului se face după un interval de 20 minute după turnarea modelului propriu-zis, ţinându-se
cont de faptul că gipsul dur face priză după maxim 20 de minute
 modelul se aşează deasupra paralel cu planul mesei şi se secţionează mezial şi distal fiecare
bont până la soclu cu ajutorul aparatului Model-Cut sau cu o pânză de fierăstrău
luxarea bonturilor mobilizabile se realizează cu ajutorul unui instrument ascuţit dinspre baza
soclului, evitându-se astfel apariţia fracturilor la nivelul bonturilor

3.Procedeul Zeiser
Pozitionarea pinurilor se face cu o placuta transparenta deasupra amprentei, vedeam centrul
preparatiei, faceam un orificiu in placuta, indepartam placuta, puneam pasta de gips iar asta ne
orienta in pozitionarea pinurilor
 Modelul propriu-zis se toarnă din gips dur sau extradur, sau răşini epoxidice. Modelul prezintă
trei elemente: soclul sau infrastructura, modelele unitare sau suprastructura şi pinurile dowel care
realizează legătura dintre primele două elemente.
Pinurile au în prelungirea lor o suprafaţă plană care formează o angulaţie. Ele pot fi inserate cu
precizie în baza de Plexiglas
 Sistemul permite o secţionare imediată a bonturilor mobilizabile şi o repoziţionare foarte exactă a
acestora. Păstrarea constantă a poziţiei este asigurat de prezenţa pinurilor care fac corp comun cu
baza preformată din Plexiglas. Utilizarea acestei baze preconformate are avantajul că reduce
timpul de lucru, modelul poate fi secţionat imediat, înainte ca expansiunea liniară să se
definitiveze
o Sistemul utilizează o bază din Plexiglas în care se realizează locaşuri pentru poziţionarea
pinurilor. Aceste orificii sunt realizate cu ajutorul unei maşini de găurit care este dirijată
de amprenta preparaţiilor După pregătire amprenta este fixată într-un suport portamprentă
al sistemului Zeiser II, Aero-Dental, perpendicular pe axul de preparare.
În acest fel se va putea obţine un model simetric .Amprenta trebuie să fie paralelă cu
planul orizontal al aparatului în momentul turnării pastei de gips.
Demularea modelului,planarea soclului, sectionarea modelelor unitare

4.Tehnici fără pinuri:Sistemul TRAY

Sistemul HIGH-TECH
Sistemul Accu-Trac
• Sistemul Accu-Trac se caracterizează prin utilizarea a trei elemente: un dispozitiv principal format
dintr-un suport sau conformator, o plăcuţă de bază şi un distanţier
• Conformator care are forma jgheabului in interiorul caruia erau prelungiri de la 1-59 pentru a
sti carui numar ii corespunde un anumit segment, turnam pasta de gips, face priza si demulăm,
folosim o panza de fierăstrău sau Model Cut pentru a obtine modelul cu bonturi mobilizabile
• Dispozitivul principal prezintă două braţe mobile ataşate printr-un sistem balama, fiind posibilă
numai mobilizarea în plan orizontal.
• Distanţierul este din cauciuc semirigid şi se adaptează la baza dispozitivului principal izolându-l
în timpul montării în simulator. Pentru turnarea modelului se va folosi numai gips dur sau
extradur
 Realizarea modelului duplicat

La coroana turnata: macheta se realizeaza pe model din masa de ambalat pentru a ambala
macheta impreuna cu modelul duplicat pentru a evita riscul de deformare a machetei cand o
indepartam pentru procedura de ambalare
Aceeasi pasi ca la coroana turnata :
-aplicarea pe fetele laterale ale modelelor bonturilor a unui strat de ceara speciala din gutaperca la
1,5-2 mm de colet
-model amprentat cu masa siliconica
-In amprenta se toarna pasta din masa de amabalat si obtineam modelul duplicat
-Cresteam rezistemta in cuptor prin indepartarea urmelor de apa
-Baie de ceruri pentru suprafata neteda, acop golurilor + suprafata aderenta pentru ceara viitoarei
machete

PREGĂTIREA MODELULUI PENTRU REALIZAREA FALSEI GINGII

 Modelul cu falsă gingie constituie un ajutor considerabil în evaluarea contururilor axiale
ale aparatelor gnatoprotetice conjuncte, pentru definirea esteticii şi pentru respectarea
parodonţiului marginal
 Reproduce dintii, creasta alveloara si tesutul gingival
 Util in puntile fizionomice, daca realizez o punte pe suport implantar pentru a vedea daca
exista adaptare perfecta cervicala intre elem de agregare si corpul de punte
Agregarea coronara cervicala=in sens V-O contactul dintre fata interna a coroanei si preparatia noastra
trebuie sa fie maximal
REALIZAREA MĂŞTII GINGIVALE
Etapa de montare în simulator reprezintă o etapă obligatorie si indispensabilă în algoritmul
clinico-tehnologic de realizare a oricărui tip de reabilitare protetică.
*în acestă etapă se realizează transferul relaţiilor cranio – mandibulare şi se urmăreşte
obţinerea unui ansamblu simulator – modele identic cu situaţia aflată în cavitatea orală;
*montarea în simulatoare ale sistemului stomatognat ne ajută la realizarea protezei finale,
mobilă sau fixă, dar perfect integrată în echilibrul sistemului stomatognat;
*ocluzoarele simplex sunt simulatoare ale sistemului stomatognat care sunt  limitate doar la
mişcarea de închidere si deschidere a simulatorului şi ne permite transferul relatiei centrice
dintre maxilar şi mandibulă, însă, fără a avea posibilitatea de reglare a celorlalte repere care să
ne ajute la realizarea unei reabilitări orale complexe, limitînd în acest fel posibilitatea realizării
unei reabilitari ocluzale funcţionalizate;
*articulatorul simplu este superior ocluzorului şi ne permite efectuarea mişcării de lateralitate.
---Montarea în astfel de simulatoare este foarte facilă, axa bicondiliană fiind reprezentată de o
tijă orizontală, iar rotaţia făcîndu – se pe o pantă de 30˚.
*articulatorul parţial programabil sau mediu, unul din cele mai des utilizate simulatoare ale
sistemului stomatognat, datorită facilităţii de manevrare, comparativ cu cele total programabile;
permit reglarea pantei articulare, a unghiului Bennett şi a ghidajului anterior. Acest tip de
simulator se apropie mult de situaţia clinică reală şi astfel ne ajută la realizarea reabilitării
orale.
2. Tehnicile de modelare a machetelor si pregatirea pentru ambalare prin tehnica
clasica/heraeus+Realizarea tiparului cu topirea și turnarea
!! nu trebuie sa folosesc acelasi material pe ambii dinti stalpi, pot folosi si diferite piese protetice
pentru acestia in functie de necesitatile pacientului
TEHNICI
• Machete prefabricate-ceara albastra de inlay caracterizata de faptul ca poate fi eliminata total
din tipar prin incalizrea ei->eliminarea gazelor prin canalele de evacuare a gazelor, in locul
machetei intra aliajul dentar topit
Singurul dezavantaj: mai scump decat altele
• Adiţie de ceară
Avem nevoie de conditii clinice si specifice:
* clinic: rapoarte ocluzale dintre arcade trebuie să fie point-centric (tip cuspid-foseta)
*tehnologic: amprentele sa fie globale, să turnam modele care reproduc total arcadele si trebuie
montate in articulator+ avem nevoie de trusa speciala de ceruri si instrumente
-au culori diferite pentru fiecare element morfologic:
conuri galbene pentru cuspizi,
albatsru pentru fata ocluzala
rosie + verde pentru santuri si versanti
-avantaj:modelele sunt montate in articulator, deci putem reproduce miscarile mandibulare, se
vad rapoartele cu antagonistii si elimina contactele premature -> adaptarea în gura pacientului va
fi mai usoara
• Modelare morfostatică: 2 modele integrale integrate in simulator oculzor/articulator, parcurse
identic infierent de tipul de macheta de realizat
-pozitionam la nivelul spatiului edentat un bloc de ceara de inlay, planul de ocluzie e dictat de
relația cu arcada antagonista, daca fata ocluzală a corpului e integral metalica aceasta trebuie sa
realizeze rapoarte directe cu modelul antagonist / daca urmeaza ca pe elem metalic sa aplicam o
masa fizionomica va trebui ca intre nivelul blocului de ceara si modelul antagonist sa ramana un
spatiu care sa fie egal cu grosimea materialului pe care urmeaza sa il aplicam
-daca modificam zona anterioara aceasta va fi curba, daca pe cea laterala atunci directia este in
linie dreapta
-diametrul Vestibulo-Oral al viitorului corp protetic: diam v-o al crestei alveloare + al dintilor
stalpi
!!!!!! latimea corpului de punte sa nu fie mai mare decat latimea crestei alveolare-> ALTFEL
SCADE STABILITATEA
• Condensarea cerii la periferie

TRANSFORMAREA MACHETEI ÎN INFRASTRUCTURĂ METALICĂ

AMBALAREA
 DEFINITIE - ambalarea este operaţia de învelire a machetei într-un material refractar
(masă de ambalat specifică aliajului din care se toarnă componenta metalică) şi se
realizează în scopul obţinerii tiparului.
 ETAPE
 pregătirea machetei pentru ambalare;
 ambalarea propriu-zisă.
 Pregătirea machetei pentru ambalare
1. realizarea machetei canalelor de turnare a aliajului
2. realizarea machetei rezervorului de aliaj topit;
3. realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor;
4. detensionarea machetei;
*macheta canalelor de evacuare se real din fire de par de cal/nylon care se pozitioneaza la
extremitatea cervicala a machetei elementelor de agregare
*detensionarea se realizeaza prin introducerea in baie de apa timp de 30 min la 35-37 grade
5. degresarea machetei.
-Stergerea suprafetei cu solventi ai substantelor grase
A. PREGĂTIREA PENTRU AMBALARE:
a) Metoda clasică b) Metoda modernă (Heraeus)

Tehnica modernă
HERAEUS (face parte din realizarea machetei canalelor de turnare a aliajului)
 Se aplică câte o tijă cu lungimea de 2-4 mm şi diametrul de 3 mm pe fiecare element al machetei,
reprezentând machetele canalelor secundare;
 Tijele secundare se unesc intre ele cu o tija orizontala care are rol de rezervor de aliaj topit peste
care se aplica 2 tije care se unesc prin extremitatea libera si se numesc principale
 La capetele canalelor secundare se aplică o altă tijă mai groasă
(5 mm), paralel cu macheta, reprezentând macheta canalului intermediar (a rezervorului de metal
topit);
 De la tija intermediară pleacă două tije mai groase care reprezintă macheta canalelor principale de
turnare a aliajului (diametrul 7-10 mm);
 Tijele se aplică pe feţele ocluzale sau pe cuspizii de ghidaj, sunt covergente, iar capetele sunt
aplicate în conul de turnare.

Tehnica clasică
 Folosirea de tije din metal sau ceară cu diametrul 1,5 – 3mm şi lungimea 4-5cm pentru fiecare
element al machetei. Acestea se aplică la suprafaţa machetei astfel încât să realizeze un unghi de
aproximativ 90° cu macheta şi să se unească la extremitatea liberă.
 Una din tije e mai groasă şi reprezintă canalul principal, iar celelalte sunt mai subţiri şi reprezintă
canalele secundare de turnare.
 Când tijele sunt din metal se acoperă cu ceară, iar la 2 mm de machetă se aplică sfere de ceară de
3 mm diam ce reprezintă machetele viitoarelor rezervoare de metal topit.
 Ambalarea propriu-zisă a machetei
 se realizează cu masă de ambalat specifică aliajului(specificitatea masei de ambalat:se dilata cu
acelasi coeficient cu care se contracta aliajul ), ce se caracterizează prin faptul că se dilată cu
acelaşi coeficient cu care se va contracta aliajul după turnare, în scopul obţinerii unei piese
protetice exacte.
 Dilatarea se poate obţine în mai multe etape:
Mecanisme:
 Etapa I de dilatare are loc în timpul prizei masei de ambalat şi este numită dilatare de priză.
Această expansiune are o valoare de 0,5% din volum şi este caracteristică maselor de ambalat pe
bază de fosfaţi;
 Etapa a II-a de dilatare are loc prin încălzirea tiparului in timpul prizei, poartă numele de dilatare
termică şi reprezintă principala formă de dilatare. În urma tratamentului termic a maselor de
ambalat pe bază de sulfaţi (700-750˚C), a celor pe bază de fosfaţi (900-1000˚C) şi a maselor de
ambalat pe bază de silicaţi (peste 1000˚C), se produce dilatarea termică (1,2 - 2,6% din volum).
 Unele materiale pot avea o dilatare produsă prin amestecarea pulberii de ambalat cu
apa/absorbţia apei, numită şi dilatare higroscopică. Dilatarea higroscopică variază între 0,1 şi
0,2%.

Variante moderne de căptuşire a muflei de turnare

Macheta se poziţionează în chiuvetă astfel încât să ocupe o poziţie periferică, iar rezervorul de
aliaj fluid să ocupe o poziţie centrală. În felul acesta, rezervorul se va răci mai greu şi va asigura o
curgere continuă a aliajului topit în tipar. Conul de turnare se taie la 45º, cu vîrful la nivelul tijei
de turnare (pentru a dirija aliajul topit către canalul de turnare).

Tehnica Thermofix 2000

 Setul Thermofix 2000 cuprinde:
 Cilindrul conformator format din:
- folia de fixare prevăzută cu indicator de temperatură
- capacul cilindrului.
 Un spray izolator Koni-Sep pe bază de aerosoli cu densitate crescută, cu excelentă capacitate de
fluaj;
 Machetele tijelor de turnare din ceară preconformate.
 Dimensiunea machetelor canalelor de turnare şi cea a conului de turnare sunt alese în concordanţă
cu parametrii fizico-mecanici ai aliajului utilizat la turnare.
 Prepararea masei de ambalat este realizată prin amestecul pulberii cu lichidul, la vacuum
malaxor, conform indicaţiilor firmei producătoare.
 Prin vibrare continuă se realizează introducerea pastei de masă de ambalat în conformatorul de
ambalare.
După aproximativ 2 minute se produce creşterea temperaturii, fapt indicat de cifra 1 de la nivelul
grilei indicatoare, după care începe procesul de dilatare termică
Atunci când cifra 3 a grilei indicatoare se colorează în albastru, se îndepărtează cilindrul
conformator, mufla fiind liberă pentru expansiune.

Realizarea tiparului
b) Etapa de încălzire propriu-zisă se realizează în cuptoare speciale electrice prevăzute cu
temperatură reglabilă. Temperatura se ridică lent, timp de 45 minute de la 400˚C la 760-800˚C.
 Operaţia de încălzire - obiective:
 arderea urmelor de ceară, fără reziduuri;
 uscarea totală a pereţilor tiparului;
 dilatarea termică a tiparului;
 aducerea tiparului la o temperatură apropiată de cea a aliajului topit asigurându-se astfel o
umplere completă a tiparului cu aliaj topit

Turnarea
Turnarea este operaţia de introducere a aliajului topit în tiparul pregătit în prealabil.
Turnarea se realizează în două etape:
1. topirea aliajului
2. turnarea propriu-zisă.
Topirea aliajului poate fi realizată cu:
surse electrice
 arcul Voltaic (o scânteie electrică ce se formează între doi electrozi de cărbune puşi sub
tensiune);
 cuptoare electrice cu rezistenţă de platină prevăzute cu un creuzet în care se topeşte aliajul;
 curenţi de înaltă frecvenţă (de inducţie), utilizaţi în cadrul unor laboratoare dotate, în care
turnarea se face automat prin program.
surse gazoase:
 flacăra oxiacetilenică (acetilenă +O2) generează temperaturi de 3000˚C;
 flacăra oxihidrică (H2+O2) generează temperaturi până la 2400˚C;
 flacăra oxigaz (O2+ gaze naturale: butan, propan) generează temperaturi de 1100-1300˚C.
● alte surse: surse chimice, laserul, plasma.
Turnarea se efctueaza sub actiunea unei presiuni negative -vacuum si a unei presiuni pozitive

Turnarea utilizează forţe generate de diverse dispozitive:

 Dispozitivele Rotax generează o forţa centrifugă, numită şi forţă de rotaţie. Aceste dispozitive se
prezintă ca o balanţă, pe un taler aplicându-se mufla, iar pe celălalt o contragreutate. Aliajul se
topeşte în conul muflei şi este introdus în tipar sub acţiunea forţei centrifuge dezvoltate prin
desfăşurarea continuă a unei benzi inextensibile înfăşurate în jurul axului vertical al
dispozitivului.

- În centrifuga semiautomată mişcarea de rotaţie este determinată de un resort. Conformatorul de

turnare este aşezat cu conul de turnare spre centrul aparatului având în faţă creuzetul pentru
topirea aliajului. Comunicarea dintre creuzet şi muflă se face prin fanta de descărcare a
creuzetului. După topire se deblochează resortul şi se toarnă aliajul.
- Centrifuga automată este acţionată electric, topirea şi turnarea desfăşurându-se automatizat.
Prelucrarea finală
• Dezambalarea
-scoatem piesa metalica din tipar, din masa de ambalat
• Prelucrarea mecanică:
 Sablarea
 Secţionarea tijelor de turnare
 Netezirea şi lustruirea
Daca folosim o componenta fizionomica gen metalo-ceramica, metalo-compozita->
CONDITIONARE
 !!! prelucrare mecanica i se adreseaza fetei externe
!! la punte mixta sau metalica unde fata mucazala nu e acop de elem fizionomic aceasta trebuie
realizata neteda pentru a nu retentiona alimente
!!! niciodata nu lustruim fata interna a elementelor de agregare-reducem forta de frictiune dintre d
stalp si elem de agregare

Ultima etapa: verificam adaptarea cervicala la niv elem de agregare, prez unui spatiu uniform
pentru elem fizionomic, refacerea rap cu antag si vecinii, verificam directia corpului

3. Puntile metalo-acrilice: realiz comp metalice cu elem de agregare,

retentie si realizarea elem din acrilat cu ambalarea Oriz si
verticala+prep rasinilor
Punţile metalo-acrilice Macheta scheletului metalic
• Acoperirea scheletului metalic al punţilor metalo acrilice se face numai în dreptul zonelor
vestibulare;
• Apare necesitatea protecţiei metalice a acrilului pentru că se abrazează,realizându-se o protecţie
metalică incizală la dinţii frontali şi protecţie cuspidiană la dinţii laterali;
• Corpul de punte se realizează din ceară,după care se realizează o cheie – tipar din ghips prin
amprentarea elementelor de agregare şi a machetei preliminare,dar numai a marginilor incizale,feţelor
orale şi a versantului oral al crestei alveolare;â
• Se îndepărtează de pe model macheta preliminară,se repune pe model cheia de ghips izolată cu
vaselină;
• Macheta casetelor se obţine prin turnarea de ceară în cheia din tipar,în cantitate uniformă.

Fazele de realizare a punţilor dentare Detalierea etapelor tehnice

Punţile metalo-acrilice Macheta scheletului metalic

• Macheta intermediarilor poate fi realizată şi cu ajutorul elementelor prefabricate,care pot fi din
ceară sau din materiale sintetice ce ard fără reziduri;
• Dacă faţetarea se realizează cu elemente prefabricate ,viitorul schelet metalic în faza de machetă
se modelează cu lăcaşuri retentive prevăzute pentru faţetele prefabricate;
• Corpul de punte trebuie să fie poziţionat paralel cu axul dinţilor.

Fazele de realizare a punţilor dentare Detalierea etapelor tehnice

Punţile metalo-acrilice

Tiparul,topirea,turnarea aliajului metalic,dezambalarea

• Macheta se pregăteşte pentru ambalare,fixarea tijelor de turnare;
• Ambalarea şi formareaa tiparului;

• Topirea şi turnarea aliajului metalic se realizează după aceaşi tehnică ca la punţile metalice.
Proba în cavitatea bucală a scheletului metalic se realizează înainte de lustruire,verificându-se
inserţia,adaptarea,stabilitea şi rapoartele ocluzale.

Fazele de realizare a punţilor dentare Detalierea etapelor tehnice

Punţile metalo-acrilic
Tehnologia realizării faţetelor din acrilat termopolimerizabil
• Macheta faţetelor se obţine prin picurare în interiorul casetelor de ceară roz sau albă,urmată de
modelare,redându-se forma faţetelor,mărimea şi convexitatea feţelor vestibulare.
• Tiparul pentru realizarea faţetelor se obţine prin ambalarea scheletului punţii cu faţetele modelate
în ceară;
• Tiparul se formează cu ajutorul a două inele,care prin ansamblare formează cofrajul tiparului
(chiuveta);
• Într-o jumătate a chiuvetei se introduce pastă moale din ghips dur,puntea este aţezată orizontal cu
faţa linguală în masa de de ghips, astfel încât să rămână neacoperită faţa vestibulară;
• Al doilea inel se plică peste primul,după aceea turnându-se pastă de ghips prin vibrare pentru a nu
se include bule de aer;
• Chiuveta se acoperă cu capacul şi se menţine sub presă până când masa de ghips face priză;

Fazele de realizare a punţilor dentare Detalierea etapelor tehnice

Punţile metalo-acrilic
Tehnologia realizării faţetelor din acrilat termopolimerizabil
• Tiparul se introduce în apă fierbinte,se separă cele două segmente ale chiuvetei,se îndepărtează
ceara machetei cu apă fierbinte,se izolează pereţii de ghips ai tiparului cu soluţie de izolat prin pensulare;
• După uscarea soluţiei de izolare se aplică pasta de acrilat preparată în culori diferite pentru
dentină,smalţ sau colet,conform culorilor dorite,folosind cgeia de culori;
• Aplicarea pastei acrilice la nivelul lăcaşurilor pentru faţete se face în uşor exces,pentru a
compensa contracţia şi obţine o masă omogenă compactă a faţetelor acrilice.

Fazele de realizare a punţilor dentare Detalierea etapelor tehnice

Punţile metalo-acrilic

Tehnologia realizării faţetelor din acrilat termopolimerizabil

• Chiuveta asamblată este presată sub presiune mecanică sau hidraulică;
• Regimul termic de polimerizare este de 2 ore;

• Prin prelucrare cu freze metalice se îndepărtează surplusul de acrilat ,inclusiv de la nivelul feţei
mucozale a corpului de punte;
• Lustruirea se face cu freze cu granulaţie fină,freze cu partea activă simplă cauciucată sau
îmbibate cu paste abrazive,perii rotative,instrumente rotative din piele,pânză sau bumbac.

4. Puntile mixte metalo-compozite: tehnici de conditionare si sisteme de

realizare a comp fizionomice cu diferitele sisteme
Punţile metalo-plastice Ceromerii
Conţin grupări polifuncţionale ce le asigură estetica ceramicii şi avantajele RDC clasice (rezistenţa la
flexie,reproducerea nunaţelor,manipulare uşoară).
• Targis /Vectris (Ivoclar) este utilizat pentru placarea scheletelor nemetalice din Vectris,placarea
csheletelor metalice,inlay,onlay,coroane jaket,faţete.

Fazele de realizare a punţilor dentare Detalierea etapelor tehnice

Punţile metalo-plastice Tehnica

• Macheta necesită macroretenţii deşi în fixarea compozitului intervin sisteme de legătură chimice
sau o serie de procedee ca sablarea,gravarea electrolitică şi silanizarea;
• Macroretenţiile sunt un adaos la suprafaţa de retenţii prefabricate
( perle,butoni,anse,plase);acestea pot fi din ceară,polimeri sau chiar metal;
• Se mai pot realiza şi retenţii în minus care se obţin prin sculptarea în structura metalică sau prin
înfundarea în machetă a unor cristale microsolubile ce lasă microcavităţi după introducerea machetei în
apă.

Procedee de condiţionare a suprafeţei metalice ( după bratu): • Sablarea cu coridon sau cuarţ;
• Gravare electrolitică urmată de oxidare; • Silanizare;
• Ceramizarea(arderea unui strat de ceramică de 0,1 mm care formează microretenţii şi care poate
fi considerată ca şi opac);
• Metalizare-pulverizarea de particule metalice topite pe metalul coroanei:

Aplicarea compozitelor
• Scheletele metalice ale intermediarilor placate cu polimeri şi materiale compozite trebuie să
retenţioneze materiale de placaj;
• interfaţa metal-polimer nu trebuie să vină în contact direct cu mocuasa crestei;
• Materialele compozite sunt livrate în flacoane cu pulberi,flacoane cu lichid şi accesorii,sub formă
de tuburi sau seringi;
• Pasta este depusă progresiv pe scheletul metalic şi modelată;
• Depunerea în straturi urmăreşte obţinerea nunaţelor coloristice;
• În conformitate cu instrucţiunile firmei producătoare se foloseşte fotopolimerizarea variabilă din
punct de vedere al tipului de lumină şi timpul de expunere;
• Unele produse se baropolimerizează în miniautoclave cu vapori de apă sau glicerină la 6
atmosfere şi 120º timp de 30 minute;
• Unele compozite se pot prelucra şi lustrui iar altele se glazurează.

• Punţile din RDC şi sau FRC ( răşini armate cu fibre de sticlă) sunt indicate bpentru restaurări
provizorii de durată (max.2-5 ani) ,la care corpul de punte nu depăşeste o lungime de 12 mm şi o lăţime
de 4 mm;
• Sistemul Targis-Vectris prezintă o serie de avantaje precum erori minime de manipulareşi
prelucrare,adaptare marginală optimă,biocompatibil cu ţesutul gingival,estetică deosebită;

5.Puntea metalo-ceramica: realiz machetei, caracteristici conditionare, tehn

clasice si moderne de realiz a componentei metalice si realiz comp ceramice
Realiz machetei
Tranformarea machetei in schelet metalic:
-pregatirea pentru ambalare
-ambalarea propriu-zisa
-topirea si turnarea aliajului dentar in tipar
-dezambalarea si prelucrarea mecanica(se face intr-un singur sens)

Conditionarea scheletului metalic

-Sablarea: proiectarea unui jet de granușe de trioxid de aluminiu cu granulatie de 50-110-250 microm
-Spalarea componentei metalice: sub jet de aburi (dispozitiv Aqua Clean) sau prin decapare in solutie HCl
20%, 10 min
-prin oxidare termica: tratament termic prin introducerea in cuptor, in tamosfera de aer, la temperaturi
variabile, in functie de aliaj (960-980 grade C, 8-10 min pentru aliajele nobile si 1035 grade C, 30 sec
pentru cele nenobile)
Se obtine un strat de oxizi care favorizeaza legatura dintre cele 2 elemente componente ale
CMMC.Oxidarea termica favorizeaza cresterea umectabilitatii suprafetei metalice.Stratul de oxizi
metalici realizeaza cu primul strat de opaquer o zona de difuziune (contine oxizi etalici din aliaj si oxizi
de Si din ceramica)

Alta metoda:

Ceramic Bonding Agents-agenti speciali de legatura (agenti de cuplare): elimina etapa de oxidare a
aliajului
Depunerea, modelarea si Arderea straturilor de mase ceramice:
-Alegerea culorii la lumina naturala cu ajutorul cheilor de culori
-Aplicarea straturilor:
*opaquer (grund)
*strat de dentina+masa de smalt(straturi de baza)
*strat superficial de msa transparenta (glazurare)
Prelucrarea maselor ceramice
Arderea maselor ceramice pe componenta metalica se face in cuptoare speciale (ofera in camerele lor de
ardere o stabilitate termica deosebita si posibilitati sporite de control al regimului termic)
*etapa de preincalzire (de uscare la gura cuptorului)
*etapa de ardere la 900-980 grade C (topirea superficiala a particulelor si unirea lor intr-o masa
compacta=SINTETIZARE)
*depunerea si arderea opaquer-ului: aplicarea primului strat de opaquer (wash layer)
*aplicarea celui de-al doilea strat de opaquer
Tehnica Spray-on: pulverizarea pe suprafata metalica a unei solutii de opaquer
-depunerea si arderea pastei pentru dentina si smalt
GLAZURAREA
-arderea la 930 grade C, 3 min, fara vid
-verificarea adaptarii si fixarea aparatului gnato-protetic metalo-ceramic pe campul protetic(cimentare
provizorie si definitiva)
-depunerea si arderea opacului
-depunerea si arderea pastei ceramice pentru dentina si smalt
-realizarea corectiilor urmate de arderea de corectura
Tehn Clasica si moderna
-comp metalica
-comp ceramica
6. Realizarea puntilor fara infrastructura metalica
-Puntea de acrilat cu realiz machetei , amb oriz, vert, prepararea rasinilor, polimeriz rasinilor
PUNTEA ACRILICA
-solutie de protezare tranzitorie
-reface morfologia
-reface functionalitatea arcadei
-are rezistenta mecanica redusa
-rezistemta redusa la abrazie
-sufera modificari cromatice si volumetrice

Izolarea tiparului
=operatia prin care se depune o pelicula fina pe peretii tiparului in scopul impiedicarii contactului fizic si
chimic dintre rasina acrilica si gipsul tiparului
*substante izolatoare-conditii
-sa adere pe peretii tiparului
-sa fie inerte dpdv chimic
-sa fie insolubile in apa si monomer
-sa favorizeze dezambalarea protezei fara riscul de fracturare a acesteia
-sa fie usor de manipulat

Prepararea pastei acrilice

*pasta acrilica se obtine prin amestecul pulberii cu lichidul
LICHIDUL/monomerul :
Metacrilat d emetil
Incolor
Volatil
Inflamabil
Miros intepator, caracteristic
Fierbe la t=100,8 grade C
Se depoziteaza in flacoane de culoare bruna pentru ca poate polimeriza spontan sub influenta luminii

PULBEREA/polimerul:
Forma polimerizata a metacrilatului de metil
Diferite nuante de roz+incolor
Etapele clinico-tehnologice:
1. Examenul clinic, stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament
2. Prepararea structurii organice:
- preparare uniformă, neretentivă, mai accentuată a tuturor feţelor dintelui pentru a asigura o
grosime sufiecientă (1,5-2mm)
- forma tronconică = o miniatură a coroanei dintelui natural, cu unghiuri rotunjite
- pragul gingival: circular, coroana de acoperire trebuie să se înfunde subgingival pentru o bună
adaptare cervicală
3. Inregistrarea amprentei
 4. Realizarea modelelor: modelul de lucru – din ghips dur, cu bont mobilizabil
5. Realizarea machetei
Tehnici de realizare a machetei:
o Răcirea progresivă a cerii + picurare

o Picurare

o Plastifierea cerii

6. Ambalarea machetei = operaţia de învelire a machetei în masă de ambalat, cu scopul de a obţine

tiparul.
Tiparul = cavitate reprodusă după forma şi volumul machetei, în care se va introduce pasta de
răşină acrilică pentru polimerizare.
7. Izolarea tiparului: se face cu substanţe izolatoare (Pectizol, Izodent), prin pensulare când
temperatura tiparului a ajuns la 450C, sau cu soluţii CaCl2 33% + silicat de Na 86%, când tiparul a
ajuns la 80-900C
Scopul izolării tiparului: favorizarea dezambalării, împieidcă unirea fizică proteză unidentară/tipar, şi
împiedică pătrunderea apei în acrilicat şi a monomerului în ghips
8. Prepararea pastei din răşină acrilică:
Dozarea: metode:
-volumetrica (cu un cilindru gradat)
-ponderata (prin cantarire)
-empirica (intr-un recipient de sticla se pun 7-10ml de monomer si se adauga pulbere pana la saturatie
Amestecul trece printr-o succesiune de 3 faze
-o faza de zahar tos umezit
-o faza vascoasa
-o faza nelipicioasa=>introd in tipar
Nerespectarea proportiei=> efecte
*exces monomer
Creste coeficientul de contractie al acrilatului
Actiune toxica (iritanta) pentru tesuturi
Aparitia porilor
*exces polimer
Scade plasticitatea pastei
Scade rezistenta mecanica
Culoare neuniforma
9. Introducerea pastei răşinii acrilice în tipar
a) La ambalarea orizontală: se aplică pasta din nuanţa de bază mai întâi pe faţa orală şi apoi pe faţa
vestibulară, se aplică o folie de celofan şi se presează cele două jumătăţi ale chiuvetei pentru a
îndepărta surplusul de pastă

b) La ambalarea verticală: pasta de acrilat din nuanţa respectivă se introduce în tipar, şi chiuveta este
apoi presată. Repartiţia culorilor:
 o Incizal: alb-gri transparent

o Colet: gălbui

o Mijloc: nuanţa de trecere

10. Polimerizarea răşinii acrilice: regimul termic de polimerizare: căldură uscată (12 ore) sau
căldură umedă (2 ore şi jumătate)
11. Dezambalarea: desfacerea chiuvetei în cele 2 jumătăţi
12. Prelucrarea mecanică: lustruire, finisare
13. Verificarea şi adaptarea în cavitatea orala

Polimerizarea pastei acrilice

= unirea polimerului cu monomerul cu formare de lanturi macromoleculare
Prin polimerizare, pasta acrilica trece in faza solida din faza plastica
Polimerizare in 3 etape:
1) Initierea – catalizatorul desface monomerul in radicali liberi
2) Dezvoltarea- radicalii liberi se unesc si formeaza lanturi macromoleculare
3) Stoparea – inceteaza reactia de crestere a lantului macromolecular prin epuizarea radicalilor liberi

-PUNTEA TARGIS-VECTRIS(CEROMER)

Ambele materiale sunt estetice cu structura asemanatoare, risc fracturare mult redus, structural: vectris e
compozit cu rezistenta optimizata cu fibre- reprezinta infrastructura
Targis e polimer cu includere de partciule ceramica-estetica foarte buna si se apropie de refacerea
transluciditatii ca la ceramica-materialul de placare cu care refacem morfo, estetica, cromatica
Indicat atat pentru coroanele unidentare sub forma de coroana de invelis/incrustatii, sau punti dentare pe
dinti naturali, elementul targis care placheaza o substruct metalica sa fara infrastruct metalica pe suport
implantar
Vectris se prez sub forma a 3 modele :
 single-cor unidentare
 pontic-pentru punti aspect d ebara aplicat pe modelul de lucru la niv bresei edentate
 frame-forma de placuta, infrastruct elem de agregare
Targis-rasina fotopolim, seringi culoare inchisa, culori gama larga pentru dentina, are cheie specifica de
culori,

Coroana Targis Vectris

Vectris: este o rasina armata cu fibre de sticla cu diametrul de 5-11 micrometri si este utilizat ca material
pentru infrastructuri.
Are 3 variante Vectris Single pentru infrastructura coroanelor unidentare, Vectris Pontic pentru
infrastructura corpului de punte si Vectris Frame pentru infrastructura elementelor de agregare
-Asigura o preparare redusa a substructurii organice (conform principiului biologic)
-Vectris prezinta modulul de elasticitate foarte apropiat de cel al dentinei si mai mic decat al aliajelor
dentare
-Are o distributie interna a tensiunii interne la solicitari intense
-Tranluciditate optima
-rezistenta mecanica mare
Biocompatibilitate
Legatura perfecta cu targis, de tip covalenta

Targis este rasina de placare, un ceromer cu un procent de umplutura anorganica de 75-80%

Ceromerii sunt polimeri cu procent crescut de umplutura anorganica
Variabilitatea nuantelor si procetul mare de umplutura anorganica confera restaurarii un aspect fizionomic
foarte bun si o rezistenta mare la abrazie.
Targis are mai multe nuante.
ETAPE:
Conformarea infrastructurii din vectris single pe model
Polimerizarea infrastructurii in cuptorul vectris
Aplicarea straturilor de targis, prepolimerizate, fiecare strat fiind polimerizat cu lampa targis quick, iar
ultimul strat cu targis power timp de 25 min
Incinta de polimerizare targis power asociaza lumina cu caldura si are loc o termo si o fotopolimerizare ce
amelioreaza proprietatile mecanice, deci creste rezistenta si integritatea marginala.

-Puntile integral ceramice-tehnici substractive, aditive

*Pregatirea modelului de lucru prin aplicarea de spacer Magidur (Benzer Dental, Zurich) cu grosime 9-11
microm
*Modelarea machetei cu realizarea corecta a jonctiunilor dintre elementele de agregare si corpului de
punte
*Imaginea vestibulara a machetei evidentiaza:
-reproducerea individualizata a elementelor de morfologie
-refacerea ambrazurilor
-refacerea curburii frontale
-pregatirea machetei in vederea ambalarii (tije axiale cu profil rotund, diam 2-3 mm, lungime 3-8 mm,
unghi 45-60)
-preincalzirea conformatorului (700 grade C, 30 min si prestarea)
-dezambalarea infrastructurii dupa injectare (presare)
-infrastructura (nucleu ceramic cu grosime 0,8 mm) pe modelul cu falsa gingie
-placarea cu stratul de dentina (grosime 0,6 mm cervical si 0,4 mm incizal)

Sistemele integral ceramice

Prim restaurari integral ceramice se intelege acel tip de restaurare
protetica care se confectioneaza integral din ceramica, fara o infrastructura metalica.
Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje: estetica optima,ocompatibilitate excelenta,
conductivitate termica redusa, stabilitate chimica.
Cea mai la indemana clasificare este aceea in functie de tehnologia folosita: n Proteze obtinute prin
depunerea de straturi succesive de ceramica;
n Proteze obtinute prin turnare ;
n Proteze obtinute prin infiltrare si sinterizare;
n Proteze obtinute prin injectare (presare) la temperatura scazuta sau inalta; n Proteze obtinute prin
strunjure (frezare sau sonoeroziune) .

tehnica substractiva (CAD CAM)

-indicat pt realizarea restaurarilor fara schelet metallic
-scanarea si frezarea sunt coordinate computerizat
-softul 3D permite realizarea designului scheletului virtual
-eliminarea etapei de machetare, ambalare, dezambalare, topire si turnare
-substructurile sunt frezate dintr un loc solid de ceramica(CAM)
-intregul process dureaza 30 min usor de realizat
-restaurarile pot fi cimentate pe preparatii cu prag
-permit o refacere foarte buna a cromaticii si transluciditatii
-rezistenta foarte buna a lucrarilor
-biocompatibilitate
-se scaneaza si dintii antagonisti pt ocluzie
-se tasteaza dintele, iar calculatorul realizeaza morfologia respective
Pentru frezaj se allege un bloc de masa ceramica de diferite culori, rezulta coroana integral ceramica, apoi
se aplica un strat de smalt.

Tehnici aditive
Sistemul In-Ceram-tehnica arderii prin infiltare constă în realizarea unei cape ceramice cu conţinut
crescut de oxizi care se infiltrează cu o sticlă aluminosilicat de lantan.
• Tehnologia este complicată dar asigură o rezistenţă bună a restaurării protetice.
Tehnica IPS Empress-tehnica prin injectarea ceramicii la temperatură înaltă – se confecţionează macheta
din ceară a viitoarei punţicare apoi se ambalează,obţinând un tipar în care se introduce masa ceramică
specială plastifiată(injectarea ei în tipar se face la o temperatură înaltă 1100º) iar după răcire se
prelucrează şi se perfecţionează coloristic.