Preîncă lzirea compozitelor de

ră șină
(O revizuire a literaturii de
specialitate a laboratorului)

Student: Neagu Andreea

Gr 12, MD, an 6, seria B
Optional cariologie
https://clinmedjournals.org/articles/ijodh/international-journal-of-oral-and-dental-health-ijodh-4-074.php?
jid=ijodh

Introducere:
 Preîncă lzirea compozitului cu ră șină este o metodă inovatoare recentă care ar putea fi benefică din
punct de vedere clinic prin îmbună tă țirea manipulă rii și adaptarea marginală a pastei de material neîntă rit .
Polimerii pot prezenta vâscozitate mai mică atunci când sunt încă lziți. Acest lucru se bazează pe
teoria conform că reia energia termică forțează monomerii sau oligomerii mai departe, permițându-le să
alunece unul lângă altul mai ușor .
Informațiile selectate din fiecare obiect se refereau la efectul preîncă lzirii compozitului de ră șină
înainte de polimerizarea acestuia asupra urmă toarelor variabile: gradul de conversie a monomerului (DC),
adaptarea marginală (MA), rezistența la încovoiere (FS), vâscozitatea, microduritatea (KHN),
microscurgeri și contracție prin polimerizare (PS).
Scop:
Scopul acestui studiu a fost de a aduna toate testele de laborator privind preîncă lzirea compozitelor
de ră șină și de a investiga modul în care această tehnică afectează materialul.
Materiale și metode:
S-a efectuat o că utare electronică în bazele de date PubMed și Google scholar, acoperind perioada
ianuarie 2003- mai 2018. Au fost stabilite criterii specifice pentru a defini relevanța fiecă rui studiu. articol
de cercetare Rezultate: Au fost incluse optsprezece articole. Cea mai frecvent studiată variabilă a fost
gradul de conversie. Cinci studii au constatat că a crescut și două nu sunt semnificative statistic diferite.
Adaptarea marginală , vâscozitatea și contracția de polimerizare au fost mai mari.
Rezultate:
Variabila cel mai frecvent studiată , din șapte echipe de cercetare, a fost DC. Cinci dintre ei au
concluzionat că preîncă lzirea compozitului de ră șină a condus la o creștere a DC, în timp ce doi au
susținut că nu a fost gă sită nicio diferență semnificativă statistic în ră șinile preîncă lzite. În ceea ce privește
adaptarea marginală , rezistența la încovoiere și vâscozitatea, diferitele grupuri de cercetare au gă sit
rezultate unanime pentru fiecare variabilă respectiv. Cu preîncă lzire înainte de polimerizare, MA a fost
crescută , FS a fost neafectată și vâscozitatea a fost crescută . În schimb, pentru microduritate și
microscurgere, rezultatele testelor de laborator variază . Mai ales, dintre cele cinci teste de laborator care s-
au ocupat de microduritate, trei au susținut că variabila a crescut cu preîncă lzire și două că nu a fost
afectată .
Dintre cei studiati microscurgerea, doi au aratat ca aceasta a fost scazuta dar numai in anumite
conditii (polimerizare imediata si respectiv polimerizare cu lampa QTH), unul a aratat ca nu a fost afectat si
unul ca a fost redus. În cele din urmă , pentru contracția prin polimerizare, două studii au concluzionat că
aceasta a crescut, în timp ce unul nu a fost diferit semnificativ statistic după 24 de ore.
Concluzia:
În limitele acestui studiu, se ajunge la concluzia că preîncă lzirea ră șinilor compozite afectează
pozitiv gradul de conversie, vâscozitatea, adaptarea marginală și microduritatea. Rezistența la încovoiere
ră mâne neafectată , contracția prin polimerizare este afectată negativ, în timp ce rezultatele pentru
microscurgeri sunt neclare. Cu toate acestea, pentru a evalua semnificația clinică a preîncă lzirii, sunt
necesare studii suplimentare cu o dimensiune mai mare a eșantionului și condiții experimentale analoge.