UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU “DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA

MEDIULUI
DOMENIUL DE STUDIU: INGINERIA PRODUSELOR ALMENTARE
PROGRAMUL DE STUDIU: PROTECȚIA CONSUMATORULUI ȘI A
MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

PRINCIPII ȘI METODE DE CONSERVARE A

PRODUSELOR ALIMENTARE
Semestrul I

COORDONATOR

Ș.L. DR. ING. MUREȘAN CLAUDIA

STUDENT

Capota Rebeca Narcisa

ARAD
2021 - 2022
 UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU “DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI
DOMENIUL DE STUDIU: INGINERIA PRODUSELOR ALMENTARE
PROGRAMUL DE STUDIU: PROTECȚIA CONSUMATORULUI ȘI A
MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

CONSERVAREA SUB PRESIUNE DE DIOXID DE

CARBON

COORDONATOR

Ș.L. DR. ING. MUREȘAN CLAUDIA

STUDENT

Capota Rebeca Narcisa

ARAD
2021 - 2022
Cuprins
Conservare la presiune înaltă de CO2
Informații generale
Avantajele folosirii CO2
Modelarea procesului de inactivare a microorganismelor cu tratament de CO2 presurizat
Inactivări microbiene sub presiune înaltă de CO2
Concluzii
Bibliografie

1
CONSERVARE LA PRESIUNE ÎNALTĂ DE CO2
INFORMAȚII GENERALE
Conservarea sub presiune de dioxid de carbon se bazează pe principiul anabiozei, respectiv
narcoanabioza, acest gaz având capacitatea de a împiedica dezvoltarea microorganismelor, fără a
le distruge. De asemenea reduce şi ectivitatea enzimelor oxidative, fiind folosit la conservarea
sucurilor de fructe care se saturează cu acest gaz.
Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz incolor, inodor, insipid și nu este inflamabil. Efectul
inhibitor al CO2 asupra microorganismelor dăunătoare și agenților patogeni a fost bine
documentat. La suprafața cărnii CO2 pătrunde în celule, inhibă enzimele bacteriene și, de
asemenea, perturbă membrana celulelor. Efectul inhibitor al CO2 crește în timp ce temperatura
scade, astfel încât gazul devine mai solubil, deasemenea și utilizarea presiunilor înalte va
îmbunătăți capacitatea de penetrare a CO2 în celule.
Ambalarea sub atmosferă modificată (MAP Moified atmosphere packaging) de CO2 a fost
dovedită a fi o tehnologie de conservare eficace, dar utilizarea CO2 ca mijloc de inactivare a
microorganismelor din produsele alimentare încă mai are nevoie de multe cercetări pentru a
înțelege mecanismele de inactivare și parametrii critici. Unii autori au remarcat că utilizarea unei
mici cantități de monoxid de carbon, CO, în amestec cu CO2, are un avantaj suplimentar pentru a
păstra colorația roșie a cărnii. Utilizarea CO2 este permisă în întreaga lume, dar a CO nu este
permisă în Australia și în UE.

AVANTAJELE FOLOSIRII CO2

Ca o strategie de intervenție, CO2 combinat cu alte tehnologii de prelucrare non-termică, cum ar
fi presiunile înalte și câmpuri electrice pulsante dă rezultate promițătoare pentru viitor. Dioxidul
de carbon sub presiune înaltă (până la 15 MPa) a fost evaluat și s-a constatat că are succese în
reducerea numărului de celule de Salmonella în lichide și semi-solide. Tratamentul a fost aplicat
timp de 2 ore, iar rezultatul a fost foarte variabil în diferite produse alimentare. CO2 de presiune
înaltă posedă o acțiune sinergică cu efect anti-microbian, împreună cu scăderea pH-ului.
Tratamentul UHT (ultra high temperature), este încă cea mai larg utilizată tehnologie în industria
alimentară pentru stabilizarea din punct de vedere microbilogic a produselor alimentare. Totuși
există unele dezavantaje legate de temperaturile înalte utilizate precum:
- denaturarea termică a substanțelor sensibile
- formarea compușilor toxici ca subproduși.

2
Printre procesele alternative non-termice, tratarea la presiune înaltă poate juca un rol
fundamental ca o nouă tehnică de pasteurizare a produselor alimentare. Deficiența principală a
acestei tehnologii o reprezintă prețul ridicat datorită presiunii extrem de ridicate utilizate. Smelt
și Rijke au demonstrat că efectul CO2 în condiții supracritice asupra inactivării microbiene
asigură siguranță microbiologică și stabilizează păstrarea alimentelor la presiuni mai joase decât
acelea utilizate prin metoda tradițională HPT. Mai mult activitatea microbiana la temperaturi
ambientale este redusă, astfel păstrându-se trăsăturile organoleptice ale materialelor tratate. CO2
sub presiune, folosit ca o metodă potenăială nontermică pentru reducerea încărcăturii microbiene
în alimente și produse alimentare, a câștigat un interes deosebit în ultimii 10 ani. Dioxidul de
carbon, ca adaos de procesare, are multe avantaje, inclusiv prețul scăzut , îndepărtarea facilă din
produs după utilizare și statut de substanță GRAS (Generally Recognized As Safe). Bioxidul de
carbon poate fi utilizat în asigurarea reducerii microbiene în alimente fără a folosi temperaturi
înalte; acesta posedă alternative de procesare atractive pe lângă procesele termice folosite în
prezent cum ar fi pasteurizarea, care dă schimbări nedorite ale texturii și aromei în laptele
procesat. Regimul de pasteurizare pentru laptele fluid a fost ales în primul rând pentru a obține
un produs sigur, iar în al doilea rând pentru a optimiza termenul de valabilitate și a minimiza
schimbările organoleptice și de degradare. Dacă procesarea nontermică cu CO2 poate da
rezultate de reducere microbiană egale cu sau, mai bune decât cele oferite de pasteurizare, astfel
un proces alternativ poate efectua obținerea unui produs mult mai bun în ce privește durata de
valabilitate, proprietățile organoleptice sau ambele. La și peste temperatura critică de 31 °C și
presiunea critică de 7,35 Mpa, CO2 se află în stare de gaz și lichid în echilibru; mărirea
temperaturii sau a presiunii peste aceste puncte critice nu dă schimbări în raportul dintre faze.
Sub punctul critic și mai sus de punctul triplu de -56,6 °C și 0,52 MPa, CO2 este în stare lichidă.

MODELAREA PROCESULUI DE INACTIVARE A

MICROORGANISMELOR CU TRATAMENT DE CO2 PRESURIZAT
Tehnologiile care folosesc presiunea au existat ca o alternativă potențială a conservării prin
tratament termic pentru anumite produse, în special suc de portocale și marmelade în Japonia și
produse cum sunt avocado și stridii în SUA. Efectul presiunii înalte asupra microorganismelor și
cu privire la proprietățile produselor alimentare a fost un subiect de cercetare intensivă în ultimii
ani și nu există un volum mare de literatura de specialitate pe această temă. Cinetica de
inactivare microbiană în conformitate cu presiunea ultraînaltă a primit, de asemenea, o atenție
considerabilă în cercetările alimentelor și parametrii de supraviețuire a varietăților de
microorganisme din produsele alimentare care produc probleme de siguranță și sunt enumerate
pe site-uri sau pot fi găsite în alte publicații. Abordarea tradițională la modelarea cinetica de
inactivare a microorganismelor expuse la o presiune ultraînaltă s-a bazat pe presupunerea că ea
urmează modelul cinetic de ordinul întâi și că există o analogie între efectul letal al presiunii
ridicate și cel al căldurii. Astfel, cea mai mare parte a parametrilor de supraviețuire microbiene
postate pe Web sunt sub forma valorilor Dp și zp și / sau sub formă de constante ale ratei la
temperaturi specifice și energiile corespunzătoare de activare. Acestea din urmă au fost calculate
folosind o ecuație modificată Arrhenius, în care presiunea absolută a înlocuit temperatura

3
absolută. Alternativ, pentru a ține cont de efectul combinat al presiunii și temperaturii, ecuația
Arrhenius inițială (K = A × e Ea/RT ) a fost modificată prin adăugarea unui termen de presiune
cu energie proprie de activare. Este suficient să se reia aici faptul că, la fel ca în inactivarea
termică, nu există nici o un motiv convingător pentru a presupune că mortalitatea de
microorganisme în conformitate cu presiunea înaltă este un proces care trebuie să urmeze
cinetica de ordinul întâi. Astfel, sensul oricărei valori Dp ar rămâne incert ca și în cazul de
inactivare termică și chimică. Odată ce valoarea Dp devine suspectă, utilitatea valorii zp este, de
asemenea subminată în mod grav. Același lucru se aplică pentru reciproca acesteia, constanta
ratei de inactivare, kp.

Pentru a complica lucrurile în continuare, aplicarea presiunii ultraînalte întotdeauna rezultă prin
încălzire adiabatică. Prin urmare, condițiile cu adevărat izotermice și izobarice nu sunt niciodată
reproduse în laborator sau în orice proces industrial real. În consecință, pentru ca parametrii de
presiune cinetică să fie corecți, ei trebuie să fie determinați din ecuațiile care iau în seamă
dinamica și natura nonizotermă a procesului. Acest lucru se datorează faptului că temperatura
ridicată și timpul de expunere pot afecta în mod semnificativ rata de inactivare, cel puțin teoretic.
În ceea ce privește inactivarea prin presiune a microorganismelor, în cauză, există cel puțin două
procese foarte distincte: y Efect decisiv letal sau inhibitor este doar presiunea gazului singur, și
toate celelalte aspecte fizice ale aplicării de presiune sunt neglijabile. Aplicarea de dioxid de
carbon, la fel ca în băuturi carbogazoase sau alte produse, la presiuni de până la aproximativ 5
MPa ar putea fie un exemplu tipic al unui astfel de caz. Desigur, proprietățile chimice ale gazului
pot juca un rol important în mecanismul de inactivare, ca și în cazul bioxidului de carbon și
posibila relație a lui cu pH-ul produsului. Principalul efect al temperaturii în acest caz este
solubilizarea gazului, care ar putea sau nu juca un rol major în eficiență inactivării. Oricum,
pentru că nivelurile de presiune a CO2 în băuturi carbogazoase sunt foarte mici în comparație cu
cele exercitate în timpul unui tratament de presiune hidrostatică ultraînaltă.

INACTIVĂRI MICROBIENE SUB PRESIUNE ÎNALTĂ DE CO2

Ca un sistem model, se consider rezultatele experimentale ale Ballestra et al. (1996), care a
studiat efectul CO2 asupra E. coli într-un mediu de cultură, în care s-a demonstrat că pH-ul ușor
alcalin rămâne practic neschimbat de presiunea gazului. Datele de supraviețuire a celulelor de E.
Coli expuse în conformitate cu diverse presiuni la aceeași temperatură sunt prezentate în Figura
2. Cu toate că ratele de supraviețuire raportate sunt puține și împrăștiate, în special la cel mai
scăzut nivel depresiune a CO2, acestea indica destul de clar faptul că inactivarea organismului de
gaz nu a urmat modelul cinetic de ordinul întâi.

4
CONCLUZII
Utilizarea de CO2 supercritic pare a fi un mediu eficient pentru a inactiva microorganisme de
natură diferită. Rata de inactivare ar putea fi ameliorată prin trecerea de CO2 în mod continuu și
utilizând un mod mai bun de dispersie de CO2, deoarece eficiența metodei este foarte mult
dependentă de contactul în de aproape între CO2 și membrana celulară. Efectul mortal al CO2
supercritic ar putea fi atribuit deteriorării membranei celulelor prin solubilizarea componentelor
din membrană de către CO2. Acest motiv ar putea explica de ce alte gaze aplicate în aceleași
condiții de funcționare într-un mediu redus al pH-ului nu pot cauza moartea microorganismelor.
Unii autori au emis ipoteza că un alt motiv pentru moartea celulei ar putea fi scăderea pH-ului
intracelular. În special, CO2 ar putea difuza prin membrană și se acumulează în interiorul celulei,
care depășește capacitatea de tamponare de la nivelul rezervorului citoplasmatic și reduce pH-ul
intern, ceea ce provoca și mai mult moartea microorganismelor. În orice caz, procesul ar fi
beneficiat la presiuni ridicate, deoarece coeficientul de difuzie a CO2 în mediu lichid și
solubilitatea sa sunt mai mari. Presiunea înaltă poate ajuta, de asemenea, penetrarea CO2 în
membrana celulelor și solubilizarea componentelor celulare vitale. În mod similar, temperatura
ridicată diminuează coeficientul de difuzie și promovează fluiditatea membranei care pare a fi
favorizată de pH-ul extern scăzut.

combinat al presiunii i
temperaturii, ecuaia
Arrhenius iniial (
K=A×e
Ea/RT
) a fost
5
modificat prin
adugarea unui termen
de presiune cu energie
proprie de activare.
Este suficient s se reia
aici faptul c, la fel ca în
inactivarea termic, nu
exist
nici o un motiv
convingtor pentru a
presupune c

6
mortalitatea de
microorganisme în
conformitate cu presiunea
înalt este un proces care
trebuie s urmeze
cinetica de
ordinul întâi. Astfel,
sensul oricrei valori
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
7
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de

8
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile

9
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
10
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p

11
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
12
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene

13
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.

14
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
15
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
16
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
17
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
18
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor

19
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de

20
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile

21
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
22
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p

23
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
24
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene

25
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.

26
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
27
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
28
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
29
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
30
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor

31
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de

32
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile

33
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
34
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p

35
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
36
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene

37
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.

38
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
39
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
40
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
41
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
42
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor

43
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de

44
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile

45
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
46
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p

47
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
48
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene

49
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.

50
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
51
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
52
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
53
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
54
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor

55
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de

56
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile

57
corespunztoare de
activare.
Abordarea tradiional
la modelarea cinetica de
inactivare a
microorganismelor
expuse la o presiune
ultraînalt s-a bazat pe
presupunerea c ea
urmeaz modelul
cinetic de ordinul întâi i
c exist o analogie
58
între efectul letal al
presiunii ridicate i
cel al cldurii. Astfel,
cea mai mare parte a
parametrilor de
supravieuire
microbiene
postate pe Web sunt sub
forma valorilorD
p
i
z
p

59
i / sau sub form de
constante ale
ratei la temperaturi
specifice i energiile
corespunztoare de
activare.

60
BIBLIOGRAFIE

Mureșan Claudia – 2021 – ” Principii şi metode de conservare a produselor alimentare” – suport

curs – format pdf, platforma S.U.M.S.
Claudia Mureşan, C. Ursachi, 2011 – Principii şi metode de conservare a alimentelor – aplicaţii
practice, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad
Claudia Mureşan, C. Ursachi, 2021 – Principii şi metode de conservare a produselor alimentare –
lucrări de laborator, format pdf, platforma S.U.M.S.

61