FISA DE LUCRU A ELEVULUI – PARTEA 1

Sinteza bioplasticului din coaja de banana

SUBIECTE
Bioplastice, polimeri naturali, amidon

OBIECTIVE
Conform Curriculum-ului sloven de chimie pentru școala primară (Curriculum de chimie pentru școala
primară, 2011).

Elevii definesc polizaharidele drept polimeri naturali.

Elevii înțeleg importanța și impactul compușilor organici ai oxigenului asupra vieții de zi cu zi
și asupra mediului.
 Studenții sunt încurajați să dezvolte abilități de cercetare experimentală.
 Elevii înțeleg interdependența structurii, proprietăților și utilizărilor compușilor chimici.
 Elevii dezvoltă o atitudine responsabilă față de utilizarea compușilor chimici și
responsabilitate pentru sănătate și mediu (securitate chimică).
 Elevii sunt încurajați să observe sistematic și să folosească observațiile ca sursă de date.
IINTRODUCERE
Materialele plastice (plasticul) conțin polimeri artificiali ca componentă principală, care se
caracterizează prin greutăți moleculare ridicate. Datorita usurintei de prelucrare si a numeroaselor
posibilitati de fabricare a produselor low-cost care cresc nivelul de trai, calitatea si confortul vietii,
materialele polimerice au patruns cu succes pe pietele mondiale. În funcție de originea lor, polimerii
pot fi împărțiți în naturali (de exemplu, proteine, polizaharide și molecule de ADN) și artificiali sau
sintetici.
Petrochimia este un domeniu al chimiei care include procese tehnice și sinteze chimice pentru
extracția industrială a produselor din petrol și gaze naturale. În prezent, aproape toate materialele
polimerice sunt produse de industria petrochimică, adică sunt produse din surse fosile
(neregenerabile). Datorită consumului în masă de produse din plastic de unică folosință destinate
utilizării pe termen foarte scurt (de exemplu, vase de plastic, pungi de plastic), cantitatea de deșeuri
din plastic este în creștere.
Unii văd bioplastica ca o opțiune alternativă. Definiția actuală se referă la bioplastice ca materiale
plastice biodegradabile și/sau materiale plastice fabricate din materii prime regenerabile. Conform
acestei definiții, bioplasticele includ și materialele plastice care nu sunt biodegradabile, dar sunt
fabricate dintr-o resursă regenerabilă (de exemplu, polietilenă din trestie de zahăr).
În funcție de materia primă, bioplasticele sunt împărțite în:
1. bioplastice din resurse regenerabile
2. bioplastice din resurse fosile
3. bioplastice dintr-un amestec de resurse regenerabile și fosile

Polimerii bazați pe resurse regenerabile pot fi împărțiți în trei categorii:

1. polimeri extrași/eliminați direct din biomasă: polizaharide, de exemplu amidon și celuloză; proteine,
de exemplu, cazeină și gluten
2. polimeri produși prin sinteze chimice clasice folosind monomeri din materii prime regenerabile (de
exemplu, polietilenă)
3. polimeri obţinuţi cu ajutorul microorganismelor sau bacteriilor modificate genetic

Datorită disponibilității sale largi, costurilor reduse, reînnoibilității și biodegradabilității, amidonul

este adesea folosit pentru a produce bioplastice. Multe studii anterioare au fost efectuate folosind
amidonul ca biopolimer natural. Amidonul constă dintr-un lanț lung de două unități de glucoză legate
între ele, și anume amilopectină polimerizată ramificată și amiloză, care îi conferă o structură
granulară. Amidonul se poate comporta ca un termoplastic în prezența plastifianților și cu aplicarea
unui tratament termic și mecanic.

Dacă nu este eliminată corespunzător, cantitatea de deșeuri alimentare din diverse surse poate
reprezenta o povară pentru mediu. Prin urmare, implementarea unei platforme de biorafinărie pentru
deșeurile alimentare este o opțiune ideală (de exemplu, producerea de produse cu valoare adăugată,
reducând în același timp cantitatea de deșeuri). Este de așteptat ca implementarea unui astfel de proces
să reducă costurile de producție ale materialelor plastice biodegradabile (de exemplu, în comparație cu
rutele tradiționale de producție care utilizează substraturi pure la prețuri excesive (de exemplu,
glucoză)).

Una dintre cele mai comune deșeuri de amidon sunt cojile de banană. În unele părți ale lumii,
eliminarea tonelor de coajă de banană este o problemă, în special în industriile care produc produse
din banane, cum ar fi prăjiturile cu banane, chipsurile cu banane, fritturile cu banane și multe altele.
Aceste industrii folosesc pulpa de banană ca materie primă și elimină cojile la sfârșitul procesului.

Coji de banană conțin un procent ridicat (aproximativ 18,5 %) de amidon. Pe măsură ce cojile de
banană se coace, conținutul de glucoză crește. Prin urmare, cojile de banană care nu sunt prea coapte
pot fi propuse ca o resursă potrivită pentru producerea de bioplastice.
ECHIPAMENTE DE LABORATOR
 pahar de 100 ml
 picurător
 tijă de sticlă
 vas Petri
 spatula
 plită electrică
 blender de mana
PRODUSE CHIMICE
• 3 coji de banane
• 60 ml apă
• Soluție 0,2 M de metabisulfit de sodiu (pirosulfat de sodiu), Na2S2O5
• 3 mL soluție 0,5 M de acid clorhidric, HCI
• 2 mL glicerol
• 3 mL soluție 0,5 M de hidroxid de sodiu, NaOH

INFORMAȚII DE SIGURANȚĂ
Echipament individual de protecție obligatoriu: ochelari de protecție, halat de laborator și mănuși.
Înainte de a începe, este necesar să citiți cu atenție instrucțiunile de lucru în siguranță. Deșeurile

This document (v. 20-02-2023), and the methodology behind, originates from the project ORCheSSE, co-funded by the ERASMUS+
Programme of the European Union. The original template is available at www.chesse.org. Neither the European Commission nor the project
can be held responsible for any use of the information contained therein.
trebuie manipulate corespunzător/conform descrierii din evaluarea riscurilor sau instrucțiunile
profesorului.

PROCEDURĂ
Prepararea cojilor de banana

1. Tăiați cojile de banană în bucăți mici și puneți-le în soluție 0,2 M de metabisulfit de sodiu timp de
45 de minute. Acest lucru va crește perioada de biodegradare a plasticului, deoarece metabisulfitul
de sodiu este un antioxidant și conservant.
2. Transferați cojile de banană în apă distilată clocotită și fierbeți aproximativ 30 de minute.
3. Scurgeți apa și puneți cojile de banană pe hârtie de filtru și lăsați să se usuce la aer timp de
aproximativ 30 de minute.
4. Faceti un piure fin din cojile uscate folosind un blender manual.

Prepararea bioplasticului din coji de banana

1. Cântăriți 25 g de pastă de banane într-un pahar.

2. Adăugați 3 ml de acid clorhidric 0,5 M și 2 ml de glicerol în pahar și amestecați.
3. Se adaugă 3 ml de hidroxid de sodiu 0,5 M și se agită.
4. Întindeți un strat subțire de amestec pe vasul Petri și lăsați-l să se usuce la aer la temperatura
camerei timp de cel puțin 24 de ore.
5. Când amestecul este uscat, scoateți-l din vasul Petri.

Întrebări pentru discuție

1. Ce este bioplasticul?
2. Enumerați alte resurse vegetale care ar putea fi utilizate în sinteza bioplasticului.
3. Care este rolul glicerolului în sinteza bioplasticului?
4. Enumerați cel puțin trei factori care ar putea afecta proprietățile (de exemplu, biodegradarea,
rezistența, elasticitatea) bioplasticului sintetizat.
REZULTATE ȘI DISCUȚII
ORGANIZAȚI, INTERPRETAȚI ȘI COMUNICAȚI REZULTATELE EXPERIMENTALE
FOLOSIND TABELE, GRAFICE ȘI/SAU DIAGRAME.
CONCLUZIE
REZUMAȚI CONSTATĂRILE PREZENTATE ÎN FAZA REZULTATE ȘI DISCUȚII

This document (v. 20-02-2023), and the methodology behind, originates from the project ORCheSSE, co-funded by the ERASMUS+
Programme of the European Union. The original template is available at www.chesse.org. Neither the European Commission nor the project
can be held responsible for any use of the information contained therein.
FISA DE LUCRU A ELEVULUI – PARTEA 2
Evaluarea lucrărilor experimentale cu metrica chimiei verzi
Evaluați experimentul Sinteza bioplasticului din coajă de banană folosind parametrii chimiei verzi. În
această activitate ; i
1. veți determina pericolele substanțelor utilizate în experiment, astfel veți învăța cum să obțineți și să
utilizați fișele cu date de securitate și să dezvoltați o înțelegere practică a afirmatiilor de pericol (H) și
de precauție (P).
2. veti determina valoarea verzii percepute a experimentului, astfel vi se va prezenta cele 12 principii
ale chimiei verzi
3. veti construi steaua verde a experimentului, astfel veți prezenta datele obținute folosind mijloace
grafice pentru a obține o imagine de ansamblu mai bună asupra verdețului experimentului.
Urmați instrucțiunile de mai jos și folosiți anexa 2–4 pentru a vă ajuta cu activitatea.

1. DETERMINAȚI PERICOLELE SUBSTANȚELOR UTILIZATE ÎN LUCRĂRI

EXPERIMENTALE

În tabelul 1, introduceți numele compușilor chimici incluși în experiment în prima coloană.

1. Pentru fiecare substanță chimică utilizată, consultați fișele cu date de securitate pe care le puteți
obține prin codul QR din evaluarea riscurilor și scrieți codurile de pericol ale fiecărei substanțe
chimice în a doua coloană.

2. Folosiți „Criterii pentru clasificarea pericolelor substanțelor” (anexa 2) pentru a obține scoruri* (1–
3) atribuite pericolelor pentru sănătate, mediu și fizice pentru fiecare substanță chimică utilizată în
experiment. Introduceți scorurile obținute în ( a treia/a patra/a cincea coloană. Dacă nu este atribuit
niciun cod de pericol pentru o substanță chimică, atribuiți un punctaj de 1.

Tabelul 1: Pericole ale substanțelor utilizate în lucrările experimentale. În acest exemplu:

Sinteza bioplasticului din coaja de banană.
Scoruri (S) atribuite pericolelor *
Cod de pericol Mediu
Sanatate Fizic
inconjurator
Reactivi stoichiometrici

Solvenți și substanțe auxiliare

Produs

Deşeuri

This document (v. 20-02-2023), and the methodology behind, originates from the project ORCheSSE, co-funded by the ERASMUS+
Programme of the European Union. The original template is available at www.chesse.org. Neither the European Commission nor the project
can be held responsible for any use of the information contained therein.
* Scoruri (S) atribuite pericolelor pe o scară de la 1 (pericol scăzut) la 3 (pericol ridicat)

2. DETERMINAȚI VALOAREA VERDEȚII PERCEPUTĂ

1. Pentru a completa tabelul 2, vezi anexa 2 „Principii de chimie verde și criterii de evaluare a valorii
verziții percepute (V)”.

2. Decideți numărul de principii (de exemplu, 6 sau 10 principii) care oferă cea mai semnificativă
evaluare a verziului perceput al experimentului.

3. Valoarea (V) a verziului perceput poate fi derivată din apendicele 2. V variază de la 1 (minim) la 3
(maxim). Scrieți NA când nu este cazul.

Tabelul 2: Principiile chimiei verzi și valoarea verzității percepute pentru a construi steaua
verde a lucrării experimentale. În acest exemplu: Sinteza bioplasticului din coaja de banană
Principiul Chimiei Valoarea Explicație (opțional)
verziului
perceput
(V)
P1 – prevenire
P2 – economie atomică*
P3 – sinteza chimică mai puțin
periculoasă*
P4 – proiectarea unor substanțe chimice
mai sigure**
P5 – solvenți și substanțe auxiliare mai
sigure
P6 – creșterea eficienței energetice
P7 – folosiți materii prime regenerabile
P8 – reduce derivatele*
P9 – catalizatori*
P10 – proiectare pentru degradare
P11 – analiză în timp real pentru
prevenirea poluării**
P12 – chimie mai sigură pentru prevenirea
accidentelor

* Se aplică atunci când se utilizează 10 sau 12 principii. ** Se aplică numai atunci când se utilizează
toate cele 12 principii
3. CONSTRUCȚIA STELEI VERZI
Cu o construcție de stea verde sunt prezentate rezultatele evaluării verzii a protocolului experimental.
1. Dacă construiți steaua verde pe hârtie, colorați diagrama radar prezentată în figura 1. Colorați zona
corespunzătoare unui principiu specific (de exemplu, P1, P2 etc.) pe baza valorii determinate V în
tabelul 2.
2. Dacă aveți un computer, puteți construi steaua verde în Excel și puteți introduce o copie a stelei
verde în foaia de lucru.
o Deschideți anexa 1 (fișier Excel) și selectați „Steaua verde (10 principii)”.
o Utilizați rezultatele din tabelul 2 pentru a completa datele din celulele verzi.
This document (v. 20-02-2023), and the methodology behind, originates from the project ORCheSSE, co-funded by the ERASMUS+
Programme of the European Union. The original template is available at www.chesse.org. Neither the European Commission nor the project
can be held responsible for any use of the information contained therein.
o Copiați imaginea stelelor verzi și înlocuiți imaginile de mai jos.

Figure 2: Greenness assessment of the experimental work.

4. REFLECTAȚI LA REZULTATELE EVALUĂRII PROTOCOLOR EXPERIMENTALE CU

METRICA CHIMIE VERDE
REFERINȚE
Ribeiro, M. G. T., Costa, D. A., & Machado, A. A. (2010). “Green Star”: a holistic Green Chemistry
metric for evaluation of teaching laboratory experiments. Green Chemistry Letters and Reviews,
3(2), 149-159. https://doi.org/10.1080/17518251003623376
Ribeiro, M. G. T., & Machado, A. A. (2014). Green star construction.
http://educa.fc.up.pt/documentosQV/EV/Construction%20of%20Green
%20Star_6_points_GSAI.xlsx

This document (v. 20-02-2023), and the methodology behind, originates from the project ORCheSSE, co-funded by the ERASMUS+
Programme of the European Union. The original template is available at www.chesse.org. Neither the European Commission nor the project
can be held responsible for any use of the information contained therein.