UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI INGINERIA MEDIULUI

Programul de studii/specializarea: Ingineria și protecția mediului în spațiul rural
Învățământ cu frecvenţă

PROIECT
Tehnologia recilarii si valorificarii deseurilor
rurale

Coordonator ştiinţific:
Şef lucrări dr. ing.
Masterand:
Ing.

BUCUREŞTI
2022
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE ŞI INGINERIA MEDIULUI

Programul de studii/specializarea: Ingineria și protecția mediului în spațiul rural
Învățământ cu frecvenţă

Reciclarea deseurilor textile

PETROM – Sector 2

Coordonator ştiinţific:
Şef lucrări dr. ing.
Masterand:
Ing.

BUCUREŞTI
2022
Cuprins
1. Ce sunt deseurile textile si ce se intampla cu ele?...............................................................................4

1.1. De unde apar deseurile textile?...................................................................................................4

1.2. Cand apar resturile textile?..........................................................................................................5

1.3. Ce se intampla cu resturile de material? Ce se intampla cu deseurile textile?.............................5

2. Reciclarea deseurilor textile.................................................................................................................7

2.1. Cum se recilceaza deseurile textile pre-productie?......................................................................7

2.2. Eliminarea deseurilor textile........................................................................................................8

Bibliografie................................................................................................................................................10

Lista figuri
Figure 1 - ...............................................................................................................................................4

Figure 2 - ...............................................................................................................................................6

1.
 2. Ce sunt deseurile textile si ce se intampla cu ele?
Ultima etapă din lanțul valoric al industriei textile este cea în care hainele nu mai sunt purtate
și se transformă în deșeuri. Principalii actori din industria de profil au început să-și manifeste
interesul și în această etapă, în vederea recuperării unor cantități semnificative de deșeuri și a
reutilizării sau reciclării acestora.
Industria textilă este una dintre cele mai poluante. Celebrele magazine de haine scot pe piață
aproape la fiecare două săptămâni câte o nouă colecție de obiecte vestimentare. Practic, este o
creștere continuă de articole care se produc și se aruncă, devin deșeuri, într-un timp foarte scurt.

Există modalități prin care facem posibilă acțiunea de reciclare a plasticului, a metalului, hârtiei
sau a sticlei, însă, cum putem reduce poluarea generată de materiale textile? Reciclarea
deșeurilor textile este răspunsul. În rândurile următoare vei afla cum influențează și ce impact au
acestea asupra mediului înconjurător, dar și cum se poate face reciclarea deșeurilor textile, astfel
încât să scăpăm de cantitatea covârșitoare de materiale poluante.

2.1. De unde apar deseurile textile?

Așa cum spune și numele, deșeurile textile apar din industria textilă. Acolo sunt tot mai multe
domenii în urma cărora multe materiale sunt aruncate. Atelierele de croitorie, fabricile de
îmbrăcăminte sau încălțăminte textilă, precum și cele de tricotaje, sunt principalele locuri din
care zilnic reies cantități îngrijorătoare de textile în plus.

Figure 1 - 1

1
Sursa foto: Unsplash.com
 2.2. Cand apar resturile textile?
Deșeurile textile apar în două momente ale vieții unui produs:

 În etapa de producție: la început, când obiectele vestimentare sunt croite, rămân resturi de
materiale, chiar și produse cu defecte ce nu mai pot fi trimise către vânzare.
 La finalul vieții produsului: articolele sunt uzate, pătate sau rupte și ajung într-o stare ce
nu le mai oferă posibilitatea de a mai fi purtate.
Chiar și așa, există anumite branduri, cu o politică sustenabilă, care aleg să nu facă risipă și
folosesc o bună parte din materialele rămase în urma etapei de producție pentru a crea noi
obiecte vestimentare. Acestea sunt evidențiate ca atare, tocmai pentru ca cei care le aleg să știe
din ce provine haina pe care o cumpără. 

2.3. Ce se intampla cu resturile de material? Ce se intampla cu deseurile

textile?
Textilele care nu mai sunt utilizate trebuie colectate, nu aruncate în același loc cu plasticul
sau cartonul. Ele trebuie selectate cu grijă de către toate societățile care produc astfel de deșeuri.
De asemenea, există metode prin care orice societate comercială poate face o bună reciclare a
textilelor, astfel încât să reducă efectul nociv al deșeurilor asupra sănătății și a mediului
înconjurător:

 Reciclarea textilelor în scop umanitar: pentru că orice mică fabrică sau atelier de creație
textilă are, din când în când, un stoc de produse cu mici defecte, acestea pot organiza o
reciclare a deșeurilor textile în scop umanitar. Sunt numeroase familii și persoane din
medii defavorizate care au nevoie de haine, iar orice obiect vestimentar le poate fi de
ajutor. Așadar, orice produs care nu poate fi pus către vânzare, merită trimis către o astfel
de cauză.
 Reutilizarea materialelor: cum spuneam și mai sus, în etapa de producție pot apărea foarte
multe resturi de materiale. Pentru a le recicla, este important ca acestea să fie atent
selectate și să se contacteze o organizație din domeniul reciclării sau protecției mediului.
 Figure 2 - 2

De asemenea, prin intermediul reciclării unor materiale textile, se evită și amestecarea

tuturor categoriilor de deșeuri, implicit, și orice formă de poluare care poate rezulta din acel
amestec. În cel mai rău caz, deșeurile textile pot fi depozitate sau incinerate. Ai spune că fiind
depozitate undeva, așteptând să se degradeze, totul este în regulă. Însă, trebuie să știi că acestea
emit diverse gaze care, inevitabil, poluează. De asemenea, și procesul de incinerare duce la
eliminarea unor substanțe periculoase în atmosferă, fapt care conclude că aceste două variante nu
sunt benefice pentru mediul înconjurător.

Cea mai bună soluție este ca orice rest de material textil să fie reciclat. De asemenea, prin
refolosirea fiecărei tone de haine, emisiile nocive de dioxid de carbon se reduc cu 3.6 tone, iar
pentru reciclarea hainelor vechi sau uzate din bumbac se pot economisi în jur de 20.000 de litri
de apă, necesari pentru a cultiva și crește planta de bumbac.  

Fie că urmează a fi reciclate sau eliminate, textile care nu mai sunt utilizate trebuie
colectate de la consumatori. Principalele canale de colectare a textilelor de la populație
sunt colectare directă de către ONG-uri, colectarea în containere stradale și colectarea în
magazine de îmbrăcăminte prin programe de tip „take back”. Exisă diferite avantaje și
dezavantaje ale acestor canale, însă principala diferențiere constă în faptul că metodele de
colectare stradale pot afecta calitatea hainelor și, ulterior, limita posibilitățile de reutilizare și
reciclare.

Odată colectate aceste deșeuri, ele necesită a fi sortate pe categorii, în funcție de gradul
de degradare și de posibilitățile de reciclare disponibile pentru respectivele materiale
textile. Etapa de sortare este esențială în procesul de reutilizare și reciclare a textilelor, însă
necesită multă forță de muncă, fiind o activitate în principal manuală. În funcție de dimensiunea
2
Sursa foto: Unsplash.com
și scopul organizației colectoare, articolele pot fi sortate în până la 300 de categorii diferite, după
mărime, culoare, tip de îmbrăcăminte etc. Principala separare se face, însă, între hainele care mai
pot fi purtate și cele care nu mai sunt potrivite pentru utilizare ca atare și care vor fi reciclate sau
eliminate ca și deșeuri.

3. Reciclarea deseurilor textile

3.1. Cum se recilceaza deseurile textile pre-productie?

În privința fibrelor sintetice, opțiunile sunt limitate, puține companii reciclând țesăturile din
poliester. Pentru fibrele naturale, există mai multe posibilități, atât pentru bumbac cât și pentru
lână, fibrele reciclate și firele fabricate din surse post-consumatoare fiind disponibile pe piață.

 Procesul de reciclare presupune:

 Extragerea poliesterului şi celulozei din deșeurile care au în componenţă mai multe
materiale
 Separarea celor 2 materiale refolosibile de vopsele şi alte particule care, în mod normal, fac
din reciclare un proces dificil
 Materia primă astfel obţinută este transformată la final în noi fire textile.[1]
Din punct de vedere tehnologic, valorificarea textilelor se realizează prin:

 dizolvare chimică (prin care materiile prime care compun textilele – de regulă bumbacul și
poliesterul – pot fi recuperate separat printr-un proces chimic și transformate în materii
prime noi)
 incinerare (valorificare energetică).[2]
În procesele tehnologice de fabricație aferente sub-sectoarelor industriei textile rezultă deșeuri
clasificate în două categorii

Nu se pot recicla:

 Resturile textile din fibre sintetice contaminate cu uleiuri și substanțe periculoase

 Resturile textile din piele sintetică

Deșeuri recuperabile:
 Deșeuri rezultate din fazele de filare, care sunt reintroduse în procesul de fabricație –
amestecuri fibroase de la bataje, carde, mașini de pieptănat, laminoare etc.;
 Deșeuri de la fazele de croit din tricotaje, ce se pot folosi pentru piese mici;
 Deșeuri de fire din filaturi, țesătorii, tricotaje, capete și fășii de țesături din țesătorii, finisaje
și secții de tricotare și peticele din fazele de croire, care se valorifică în cadrul ramurii textile
prin realizarea de fire de vigonie, textile nețesute, vată de tapițerie pentru mobilă și auto,
 materiale izolatoare, geotextile – materiale textile permeabile realizate din polipropilenă,
polietilenă sau poliester, utilizate la lucrări de construcții, fiind în contact cu pământul sau
cu alte materiale – (cca 60% din deșeurile recuperate)

Deșeuri nerecuperabile – care se incinerează sau se aruncă la gropile de gunoi.[3]

Prin prelucrarea fibrelor recuperate se pot obține:

 articole de îmbrăcăminte de protecție;

 textile tehnice;
 materiale fono- si termoizolante/materiale de construcții;
 compozite cu ranfort textil (industria de automobile, navală, construcții);
 produse pentru protecția mediului.[4]

Știați că…
Deșeurile textile din bumbac, atunci când nu pot fi reutilizate, ajung să fie mărunțite și reduse la
nivelul de fibre, ca și hârtia, din care se fac produse noi, cum ar fi covoare, izolații sau umplutură
pentru scaunele de la mașină?

Produse realizate din textile reciclate:

 Lavete
 Termoizolație
 Umplutură pentru scaune tapițate (inclusiv banchetele autovehiculelor)
 Covoare
 Pături industriale

3.2. Eliminarea deseurilor textile

La nivel global, doar aproximativ 20% din textile sunt colectate separat de restul deșeurilor.
Din păcate, marea majoritate a oamenilor aleg să arunce textilele în coșul de gunoi, alături de
celelalte deșeuri, făcând astfel imposibilă salvarea și reciclarea acestora.

Principalele modalități de eliminare sunt prin depozitare sau prin incinerare. În afară de
durata îndelungată de timp necesară pentru degradarea majorității textilelor, atunci când sunt
eliminate prin depozitare, acestea emit gaze cu efect de seră și poluează solul și apa prin
contaminare cu chimicale și coloranți.

Incinerarea în scopul recuperării de energie este o metodă de a elimina deșeurile municipale,

inclusiv cele textile, în instalații industriale de ardere. Conform legislației europene, incinerarea
nu reprezintă o formă de reciclare, ci doar o formă de recuperare a energiei sau de eliminare
controlată a deșeurilor. Deși este preferabilă metodei de eliminare a deșeurilor prin depozitare,
conform studiilor, cantitatea de energie utilizată pentru producția fibrelor este net superioară
celei recuperate. În plus, procesele de ardere în instalații cu performanțe slabe pot duce la
eliminarea în atmosferă a unor substanțe chimice periculoase. Astfel, după ce în procesul de
producție au fost eliminate în atmosferă gaze cu efect de seră, acest lucru are loc încă o dată, de
data aceasta prin ardere.

Tocmai din aceste motive, incinerarea și eliminarea prin depozitare ar trebui să fie ultimele
metode utilizate pentru managementul deșeurilor textile, după reutilizare și reciclare. În acest
sens, există chiar inițiative de interzicere a incinerării și depozitării pentru stocurile de textile
neutilizate.

În concluzie, este important să se ia măsuri pentru prevenirea poluării mediului

înconjurător prin reciclarea corectă a textilelor. Pentru a fi sigur că iei deciziile corespunzătoare,
poți apela cu încredere la servicii de mediu specializate de tipul OIREP (Organizații de
Îndeplinire a Răspunderii Extinse a Producătorilor). Este vital de reținut faptul că orice societate
comercială care generează deșeuri, în acest caz unele textile, este obligată și responsabilă să
deruleze gestiunea lor.
Bibliografie
https://recoverfiber.com/process
https://hartareciclarii.ro/material/deseuri-textile-pre-productie/
https://bineboutique.ro/ce-sunt-deseurile-textile/
https://www.youtube.com/watch?v=7i0QMnz4ExY
https://www.youtube.com/watch?v=BiSYoeqb_VY
https://ecosynergy.ro/reciclare-textile-cum-se-poate-face-si-cum-influenteaza-mediul-inconjurator/
https://www.greenglobal.ro/reciclare-deseuri/reciclare-textile/