Introducere; conţinutul noţiunii de hartie reciclata; date statistice;

situaţia din Romania

Ce este reciclarea? O definitie simpla si pe intelesul oricui a reciclarii este

procesul de descompunere si reutilizare a materialelor care altfel ar fi aruncate
la gunoi si pierdute definitiv.
Beneficiile reciclarii pentru economie
studiile demonstreaza ca reciclarea privita ca un obicei normal poate
genera locuri de munca atat in cadrul firmelor care se ocupa cu colectarea
deseurilor, a celor care se ocupa cu reciclarea lor sau, de ce nu, in cadrul celor
care se ocupa cu consultanta de mediu
reciclarea faciliteaza cresterea veniturilor unei categorii de membri ai
comunitatii, prin valorificarea materialelor colectate la diverse unitati de
colectare
pentru fiecare loc de munca creat in industria de gestionare a deseurilor,
reciclarea creeaza alte patru.
Beneficiile reciclarii pentru mediu
prin reciclare se poate stopa cresterea depozitelor de deseuri care nu
numai ca polueaza masiv mediu dar creeaza si o imagine dezolanta a oraselor,
distrugand sanatatea celor care locuiesc in preajma celebrelor “gropi de gunoi”.
recicland, poluantii eliberati in apa si aer se diminueaza considerabil,
contribuind la stoparea factorilor care deterioreaza sanatatea populatiei
prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de sera din admosfera
prin reciclare economisim pe termen lung cheltuielile comunitatii cu
energia: ca sa intelegeti mai bine, ganditi-va ca un singur bec poate fi
alimentat timp de patru ore cu energia economisita de la o singura sticla
reciclata!
prin reciclare se conserva resursele naturale ale Pamantului
cele mai comune materiale reciclabile
In zilele noastre exista o varietate larga de materiale pe care le putem
recicla, de la reciclarea deseurilor de ambalaje, la cele de sticla, carton sau
metal, insa astazi aducem in atentia dumneavoastra cele mai des intalnite
situatii.

1
 Reciclarea hartiei si cartonului
cartonul ondulat - reprezinta cea mai mare parte a cartonului pe care il
regasim in viata de zi cu zi a oamenilor. Peste 70% din cutiile de carton au fost
transformate in rumegus, aschii de lemn sau alte produse din hartie. Alte
produse de carton reciclate sunt folosite pentru a face cutii de cereale, hartie,
etc.
reviste și ziare – desi traim in era tehnologiei mai exista oameni care nu
ar renunta pentru nimic in lume la placerea de a rasfoi un ziar sau o revista. Va
imaginati ca acestea genereaza cantitati mari de deseuri. Studiile arata ca o
tona de hartie reciclata poate economisi suficientă energie pentru alimentarea
unei gospodarii timp de cinci luni!
Reciclare materiale plastice
Deseuri PET:
Reciclarea sticlelor din material plastic tip PET a devenit o aplicatie din
ce in ce mai importanta avand in vedere ca recipientele tip PET sunt introduse
in tot mai multe tari.,aplicatia produsului fiind foarte larga . In cadrul
procesului de reciclare este important ca sticlele sa ramana intregi si sa poata
fi separate (pe doua categorii ,PET COLORAT si PET INCOLOR).
Polietilena de mare (inalta) densitate HDPE:
Acest material se foloseste in special la inbutelierea de cosmetice,
sampon, detergent lichid pentru vesela si lenjerie, inalbitor, recipiente iaurt si
margarina, cutii cereale, carne, navete, pungi, saci si sacose.
4. Deseuri PVC - Policlorura de vinil
5. Deseuri LDPE - Polietilena de mica (joasa) densitate
- Pungi alimentare , pungi pentru lazi/cutii haine.
6. Deseuri PP –POLOPROPILENA
7. Deseuri PS - Polistiren
Reciclarea metalelor
Metalele sunt un material atat de versatil incat se recicleaza foarte usor;
prin reciclarea metalelor se reduce cu 70% consumul de energie fata de
producerea unui element complet nou.
folia de aluminiu poate fi reciclata foarte usor prin topire sau pur si
simplu prin imbogatirea foliei reciclate cu aluminiu metalic

2
 cutiile de aluminiu - intr-o societate in care consumul de diverse bauturi
carbogazoase conservate in cutii de aluminiu a crescut, reciclarea este o
modalitatea prin care s-ar putea economisi cantitati mari de energie.
otelul si tabla rezultata de la conserve
Reciclarea sticlei
Sticlele si borcanele nu sunt la fel de versatile precum hartia sau
produsele metalice atunci când vine vorba de reciclare dar pot fi si ele excelent
valorificate si reciclate. Diferitele tipuri de reciclare a sticlei se refera de obicei
la culoarea sticlei sau a borcanului.
sticla clara - cea care constituie cea mai mare parte a pietei de sticla, putin
peste 60%
sticla colorata - unul dintre motivele pentru care sticla poate fi greu de reciclat
este din cauza faptului ca culorile nu pot fi îndepartate. De exemplu, sticla de
culoarea chihlimbarului reprezinta un procent de 31% din piata deoarece poate
fi refolosita numai in alte produse din sticla de culoarea chihlimbarului atunci
cand este reciclată. In general, articolele sensibile la lumina soarelui sunt
stocate in sticle si borcane din sticla de culoare bruna sau verde.
Paper recycling may be defined as a range of activities associated
with the recovery and processing of scrap paper so that it can be used
in the production of new paper products.
Maculatură- waste paper; Hartie recuperată - recovered paper; Hartie reciclată
Recicled paper
Deșeu Înseamnă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl
aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl arunce (Legea nr. 211/2011 privind
regimul deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Anexa nr. 1)
Termenul de maculatură defineşte deşeurile de produse papetare
generate fie în timpul producerii şi prelucrării hartiei, cartoanelor şi
mucavalelor fie ca urmare a utilizării acestora. În limba engleză pentru
maculatură se utilizează termenul de recovered paper în traducere hârtie
recuperată. Termenul recovered paper este totuşi mai exact deoarece el
defineşte acele produse papetare care prezintă potenţial pentru reciclare.
Hartie reciclată - produs papetar obţinut prin prelucrarea hartiei recuperate.

3
Termenul se utilizează ca echivalent pentru maculatura sortata utilizată ca
materie primă.
Rata de recuperare – raportul dintre cantitatea de cantitatea de maculatură
recuperată şi consumul de hârtie;
Rata de utilizare – raportul dintre cantitatea de pastă de maculatură şi
producţia de produse papetare.
Rata de reciclare - raportul dintre cantitatea reciclată şi cantitatea de deşeuri
de hârtie generată.

Domeniile de utilizare ale produselor papetare

Transmitere informatii: scris, tipar, desen
Transmitere valori – bancnote
Hartii si cartoane pentru ambalaj
Hartii igienico sanitare si pentru aplicatii gospodaresti
Hartii electrotehnice

4
 Ambalaj - Înseamnă orice obiect, indiferent de materialul din care este
confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării,
manipulării, distribuţiei şi prezentării produselor, de la materii prime la produse
procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul
nereturnabil destinat aceloraşi scopuri este, de asemenea, considerat
ambalaj (Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a
ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările
ulterioare, Anexa nr. 1)

Istoricul reciclării hârtiei

Hârtia însăşi a fost inventată pornind de la ideea reutilizării unor

materiale – cârpele de bumbac. Utilizarea maculaturii la fabricarea hârtiei este
determinată de considerente economice dar şi de protecţie a mediului. Prima
situatie de reciclare a hârtie atestată documentar este întâlnită în japonia în
1031 ca urmare a unei directive guvernamentale care preciza ca este
obligatorie reutilizarea tuturo deşeurilor de hârtiei pentru fabricarea de hârtiei.
În spaţiul SUA, Benjamin Franklin face primele încercări de reutilizare a
deşeurilor de hârtie pentru fabricarea de produse papetare noi.
Descernelizarea, patentată ca proces la începutul anilor 1800 de către Matthias
Koops, face posibilă fabricarea de sortimente papetare destinate activităţilor de
scris tipar. Hârtiile produse anterior nu puteau fi folosite decât ca materiale
pentru ambalare. În 1874, în Baltimore apare şi primul serviciu de colectare.
In perioada următoare eforturile cu privire la colectarea şi reciclarea
materialelor se intensifică, mai ales în anii de criza cât şi pe parcursul celor
două războaie mondiale. În anul 1968 rata de recuperare era de 19,5 %. Rata
de recuperare creşte treptat ajungând până în anul 1998 la nivel de 50% în
Uniunea Europeană. Ulterior creşte cu încă 17% ajungand la 72% în 2015.
Pentru anul 2020 se prefigurează o rata de reciclare de 74%.

5
Aspecte legislative
Legislația europeană privind deșeurile
Principalele acte de reglementare la nivelul Uniuniii Europ ene, în sectorul
gestionării deşeurilor sunt:
 Legislația cadru a deșeurilor:
- Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor
directive (Directiva cadru privind deșeurile)
- Regulamentul 1013/2006 privind transferurile de deșeuri
- Decizia 2000/532/CE privind lista europeană a deșeurilor
 Legislaţia europeană privind operaţiile de tratare a deşeurilor:
Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea de deşeurilor
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale
Legislaţia europeană privind fluxurile de deşeuri:
- Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de
baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE
- Directiva 2011/65/CE privind restricțiile de utilizare a anumitor
substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice
- Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și
electronice
- Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz
6
 - Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje
- Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor și trifenililor
policlorurați
- Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi, în special, a solului,
atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură
- Directiva 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului
cauzate de azbest.
Pachetul economiei circulare
Comisia Europeană a adoptat în decembrie 2015, un pachet de măsuri ce
au ca scop stimularea tranziţiei Europei către o economie circulară. Acest
pachet de măsuri include propuneri de revizuire a legislaţiei privind deșeurile,
precum şi un plan de acţiune aferent. Propunerile privind deşeurile stabilesc o
viziune pe termen lung pentru intesificarea reciclării şi reducerea depozitării.
Directivele care vor fi revizuite ca urmare a adoptării pachetul economiei
circulare sunt:
 Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor
directive
 Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deşeurilor
 Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de
baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE
 Directiva 2011/65/CE privind restricțiile de utilizare a anumitor
substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice
 Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și
electronice
 Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz
 Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje

Planul de acţiune privind economia circulară completează aceste

propuneri stabilind măsuri ce au ca scop închiderea buclei economiei circulare
şi care vizează toate etapele ciclului de viaţă al unui produs: de la producţie şi
consum, până la gestionarea deșeurilor și la piaţa materiilor prime secundare.

Principalele propuneri de revizuire a cadrului legislativ includ:

7
  Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea a 65% din masa deșeurilor
municipale până în 2030 (cu o ţintă intermediară de 60% în anul 2025). Pentru
realizarea acestui obiectiv, România poate beneficia de o perioadă
suplimentară de cinci ani, cu condiția să se ia măsurile necesare pentru ca,
până în 2025 și, respectiv, 2030, rata de pregătire pentru reutilizare și
reciclarea deșeurilor municipale să crească la minimum 50% și 60% din
greutate;
 Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea a 65% din greutatea tuturor
deșeurilor de ambalaje până în 2025 și minimum 75% până în 2030, (cu o ţintă
intermediară de 65% în anul 2025). De asemenea, sunt stabilite obiective
minime privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea materialelor specifice
conținute în deșeurile de ambalaje atât pentru anul 2025, cât și pentru anul
2030;
 Depozitarea a maxim 10% din deșeurile municipale până în anul 2030.
Romania poate beneficia de o perioada suplimentara de cinci ani cu condiția să
se ia măsurile necesare pentru a reduce până în 2030 cantitatea de deșeuri
municipale depozitata la 20% din cantitatea totala de deșeuri generate;
 Interzicerea depozitării deșeurilor colectate separat;
 Promovarea instrumentelor economice pentru descurajarea
depozitării;
 Definiţii simplificate şi îmbunătăţite şi metode pentru calculul ţintelor
de reciclare armonizate la nivelul UE;
 Promovarea reutilizării și stimularea simbiozei industriale;
 Stimulente economice pentru ca producătorii să pună pe piata produse
mai ecologice și sprijinirea schemelor de reciclare și valorificare (de exemplu,
pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice și electronice, vehicule);
 Reducerea generării deșeurilor alimentare în producția primară, în
prelucrare și procesare, în comerţul cu ridicata şi amănuntul, în restaurante și
servicii alimentare precum și în gospodării.

Legislația națională privind deșeurile

8
 La nivel naţional, principalele acte de reglementare în sectorul gestionării
deşeurilor sunt următoarele:
 Legislația cadru privind deşeurile:
- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată 2014, cu
modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia Basel privind
controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării
acestora
- HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestionării deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu
modificările și completările ulterioare

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea

Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deşeuri, cu
modificările și completările ulterioare
- HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi
nepericuloase pe teritoriul României
 Legislația privind tratarea deșeurilor:
- HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările și
completările ulterioare
- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale
 Legislaţia privind serviciile de salubrizare:
- Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utililități publice,
republicată, cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților,
republicată, cu modificările și completările ulterioare

 Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri:

- Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi
a deşeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr. 212/ 2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi
a vehiculelor scoase din uz
- Legea nr. 217/2017 privind diminuarea risipei alimentare

9
 - OUG nr. 5/02.04.2015 privind deşeurile de echipamente electrice și
electronice
- HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al
deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările și completările ulterioare
- HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate
- HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
- HG nr. 173/2000 pentru reglementare regimului special privind
gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari, cu
modificările și completările ulterioare
- HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării cu
azbest, cu modificările și completările ulterioare
- Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de
epurare în agricultură

Legislația privind deșeurile medicale

Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din
activităţi medicale.
Legislaţia naţională transpune prevederile legislaţiei comunitare în sectorul
gestionării deşeurilor.
Lista completă a legislației privind deșeurile, inclusiv legislaţia secundară, este
prezentată în preambulul PNGD.

I.5 Politica națională privind deșeurile

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD), revizuită în anul 2013
şi aprobată prin HG 870/2013, stabileşte politica şi obiectivele strategice ale
României în domeniul gestionării deşeurilor pentru perioada 2014-2020.
Prioritățile României în ceea ce privește gestionarea și prevenirea deșeurilor,
stabilite prin SNGD sunt:

10
  prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deşeurilor în linie cu
ierarhia deşeurilor
 dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de
deşeuri şi reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor;
 creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor
reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile
care valorifică deşeurile;
 promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje, precum şi a celorlalte
categorii de deşeuri;
 reducerea impactului produs de carbonul generat de deşeuri;
 încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu
pot fi reciclate;
 organizarea bazei de date la nivel naţional şi eficientizarea procesului
de monitorizare;
 implementarea conceptului de "analiză a ciclului de viaţă" în
politica de gestionare a deşeurilor.
Legea nr. 249/2016 definește prevenirea ca reducerea cantității și
nocivității pentru mediu a materialelor și a substanțelor conținute în ambalaje și
deșeurile de ambalaje în cadrul proceselor de producție, comercializare,
distribuție, utilizare și eliminare, mai ales prin dezvoltarea de produse și
tehnologii curate. Se poate observa că definiția este mult mai largă decât în
cazul prevenirii deșeurilor în general (definiție inclusă în legea cadru a
deșeurilor). Astfel, prevenirea include deșeurile de ambalaje, ambalajele si
materialele utilizate la fabricarea ambalajelor. De asemenea, definiția include o
referire explicită la întregul ciclu de viață al produsului.

11
 Conform cifrelor centralizate de EUROSTAT, în 2015, din 272 de
kilograme de deşeuri menajere generate intr-un an de un roman doar 3% se
reciclează. Acest procent ne plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană .
Îngrijorător este faptul că până în 2020 ar trebui să reciclăm 50% din deşeurile
municipale (care să includă cel puțin hârtia, metalul, plasticul și sticla),
conform obiectivelor stabilite de Directiva Europeană Cadru privind
Deșeurile (Directiva 2008/98/EC ). Neatingerea țintelor asumate prin aderarea
la UE, va atrage sancțiuni prin procedura de Infrigement aplicata de Curtea
Europeana de Justitie, amenzi care se vor plati din banii noști, din banii publici.
The Waste Directive (2008/98/EC) stipulates that with the
view of facilitating or improving recovery - which will have to
respect the Waste Hierarchy and environmental protection
principles - and in order to “promote high quality recycling,
waste shall be collected separately if technically,

În România, depozitarea deșeurilor la groapa de gunoi nu este

corespunzător taxată, de aceea nu este stimulat procesul de reciclare, firmele
de salubritate preferând să depoziteze la groapa deșeurile colectate din motive
economice. Taxa pe depozitare la groapă este de doar 10-15 euro/tonă în timp
ce în alte țări europene depășește 100 de euro/tonă. Taxarea corespunzătoare
ar fi trebuit aplicată deșeurilor depozitate încă din 2014, dar în decembrie 2013
autoritățile au amânat taxa până în 2017. Începand cu 1 ianuarie 2017, taxa
va fi de 80 lei/tona (17,7 euro) și va crește la 120 RON (26,6 euro) pe tonă în
2018.

12
 Legea nr. 211 / 25.11.2011 transpune în legislația națională Directiva
Europeana Cadru privind Deșeurile. Conform acesteia toți operatorii economici
deținători / producători de deșeuri sunt obligați să colecteze selectiv deșeurile,
cel puțin 4 categorii: hârtie, metal, plastic, sticlă. Persoanele juridice care nu
respectă aceste reglementări pot primi amenzi cuprinse între 20.000 lei și
40.000 lei, aplicate de către Garda Națională de Mediu și de Administrația
publică locală

Colectarea hartiei în vederea reclarii: importanta economica,

sociala şi ecologică .Surse de hartie reciclata, metode de colectare

Colectare - Înseamnă strângerea deșeurilor, inclusiv sortarea și

stocareapreliminară a deșeurilor în vederea transportării la o instalație de
tratare (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată,cu
modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1)
Colectare separată -Înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de
deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de
a facilita tratarea specifică a acestora (Legea nr.211/2011 privind regimul
deșeurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 1)
Importanta economică şi socială a utilizării maculaturii la fabricarea a
diferite sortimente papetare este generată de:
 aspecte de cost in sensul ca pretul fibrelor recilcate poate fi mai redus cu
20-30% faţă de cel al fibrelor virgine
 prelucrare maculaturii consuma mai putina energie decât dezincrustarea.
In cazul hartiei de ziar spre exemplu, daca se inclocuieste 50% din
necesarur de fibra (pasta termomecanica) cu maculatura descernelizată,
consumurile energetice pot fi reduse chiar cu pana la 60%. In cazul
ambalajelor deseori se utilizeaza maculatura nedescerneliza, proportia de
fibra reciclata mergand pana la 100%;

13
 generarea de locuri de muncă în cadrul societatilor cu activitate in
domeniul colectarii, sortării şi prelucrării;
 stimularea cercetării în domeniul tehnologiilor de prelucrare a maculaturii
 reducerea consumului de lemn şi conservarea resurselor forestiere
concomitent cu păstrea echilibrului ecologic 1 tona de maculatură salvează
~6 m3 lemn;
 reducerea emisiilor, a evacuărilor şi a cantităţilor de deşeuri generate la
obţinere a celulozei şi hârtiei.
Dificultăţile care apar în condiţiile utilizării maculaturii la fabricarea hârtiei
sunt:
Valori mai reduse ale proprietăţilor de rezistenţă mecanică –fibrele
recuperate nu reusesc sa dezvolte legături interfibrilare la acelaşi nivel ca
fibrele virgine. La aceste aspecte se asociază şi fenomenele de degradare a
celulozei insotite de reducerea gradului de polimerizare a acesteia.
Valori mai reduse ale gradului de alb fie cauzate de degradarea fibrelor fie
de prezenţa impurităţilor;
Compozitie fibroasă variată generata de prezenţa atat a pastelor mecanice
cat şi a celor chimice sau semichimice;

VRANCART SA Adjud recicleaza in prezent peste 30% din totalul de

maculatura colectat la nivel national, fiind cel mai important reciclator de
deseuri pe baza de fibre celulozice si nu numai, fiind un important depoluator
al Romaniei, fapt dovedit si de cantitatea mare de maculatura reciclata zilnic,
aproximativ 300 to de deseuri de hartie si carton.
Maculatura reciclata de VRANCART SA Adjud este colectata in proportie
de peste 50% de la generatorii primari de maculatura prin centrele proprii de
colectare situate in: Bucuresti - trei centre, unul in Pantelimon, unul in Chiajna
si unul in Popesti-Leordeni, Arad, Arges, Bacau, Botosani, Brasov, Cluj,
Constanta, Dolj, Iasi, Mures, Maramures, Prahova, Sibiu, Timis, Vrancea -
Focsani.

14
VRANCART SA colecteaza maculatura si de la colectorii de maculatura
autorizati, avand relatii de colaborare cu importanti furnizori de maculatura
reciclabila din Romania si din strainatate.

In prezent, societatea noastra prin structura produselor sale finite este singura
fabrica de profil care utilizeaza ca materie prima sortimentele de hartie si
carton recuperate, cuprinse in toate cele cinci grupe prevazute in standardul
SR EN 643:2003, dupa cum urmeaza:

1. grupa 1 - sortimente obisnuite

2. grupa 2 - sortimente medii
3. grupa 3 - sortimente superioare
4. grupa 4 - sortimente kraft
5. grupa 5 - sortimente speciale

Maculatura reciclata de VRANCART SA Adjud ca materie prima in procesul de

fabricatie, trebuie sa respecte normele de calitate prevazute de standardul SR
EN ISO 643:2003, respectiv:

- maculatura trebuie sa fie lipsita de corpuri straine (corpuri metalice, lemn,

sticla, cauciuc, celuloid, celofan, piele, sfori din material textil, materiale
plastice si sintetice, parafina, polietilena si alte rasini sintetice, hartie
hidrorezistenta, etc);
- maculatura nu trebuie sa contina: praf, pamant, negru de fum, ambalaje de
la produse toxice;
- maculatura nu trebuie sa prezinte degradari datorita putrezirii sau sa fie
mucegaita;
- umiditatea maculaturii trebuie sa fie de maxim 10%.

15
Sortarea hartiei reciclate pe clase si sortimente

Tehnologii de prelucrarea a hartiei reciclate si proprietatile hartiilor fabricate

din fibre reciclate

16