DESEURILE

TEXTILE
 CE SUNT DEȘEURILE TEXTILE ȘI CE SE ÎNTÂMPLĂ CU ELE?

• Ultima etapă din lanțul valoric al industriei

textile este cea în care hainele nu mai
sunt purtate și se transformă în deșeuri.
Principalii actori din industria de profil au
început să-și manifeste interesul și în
această etapă, în vederea recuperării unor
cantități semnificative de deșeuri și a
reutilizării sau reciclării acestora.
 TIPURI DE DEȘEURI TEXTILE

• De-a lungul lanțului valoric din industria textilă sunt generate deșeuri, în
principal în etapa de croire a hainelor și în cea de sfârșit de viață.
Deșeurile din etapa de producție a hainelor, inclusiv resturi de material, haine
cu defecte sau cele nevândute se numesc deșeuri post-industriale sau pre-
consum și sunt deseori reciclate, având un conținut de fibre cunoscut și
necesitând mai puțină logistică de colectare și sortare.
• A doua categorie de deșeuri sunt cele post-consum, ce rezultă în ultima etapă
a lanțului valoric și este reprezentată de acele textile, haine sau alte articole
ce nu mai sunt purtate sau utilizate. Deși la nivel global există reglementări
referitoare la colectarea deșeurilor, nu există o abordare comună cu privire la
responsabilitatea producătorilor pentru această ultimă etapă.
• Majoritatea textilelor de uz casnic și articolelor de îmbrăcăminte pot fi reciclate, indiferent de
calitate și gradul de uzură.

• Hainele sunt de obicei reciclate prin donarea lor direct persoanelor care au nevoie de ele sau
asociațiilor de caritate, care va pot oferi, în unele cazuri, formulare fiscale pentru deduceri.
Există, de asemenea, programe prin care le puteți da înapoi magazinelor de unde au fost
cumărate, în schimbul unui voucher de cumpărături.

• Clienții care cumpară haine la mâna a doua beneficiază, de asemenea, de reduceri substanțiale
de prețuri, în comparație cu prețul hainelor noi. Îmbrăcămintea reciclată creează locuri de
muncă la organizatiile de caritate, magazine de îmbrăcăminte la mâna a doua și în
întreprinderile care reutilizează materialul pentru a face produse noi.

• Textilele, chiar și fibrele naturale biodegradabile, nu se degradeaza ușor în gropiile de gunoi din
cauza lipsei de luminii soarelui și oxigenului, iar incinerarea contribuie la poluarea aerului.

• Reciclarea hainelor reduce nevoia de spațiu de depozitare a deșeurilor la gropile de gunoi.

Textile ridică probleme deosebite gropilor de gunoi deoarece fibrele sintetice nu se descompun,
în timp ce hainele din lână se descompun și produc metan, care este un gaz cu puternic efect de
seră.

• Prin reutilizarea fibrelor și textilelor nu mai sunt consumate materii prime noi (cum ar fi
bumbacul, lâna, fibre sintetice) În acest fel, se evită consumul de energie și poluarea provocată
pe durata proceselor de fabricare, cum af fi vopsirea, spălarea și curațarea.
•70 % din populația lumii folosește haine la mâna a doua. Reciclarea hainelor nedorite oferă altor persoanelor defavorizate social
îmbrăcăminte la prețuri accesibile.
•Din ce în ce mai mulți producători de haine aleg să ofere haine realizate din fibre reciclate în oferta lor.
•Puteți contribui, de asemenea, la reducerea deșeurilor textile prin restilizarea hainelor prin  diverse modificări, prin schimbarea hainelor cu
prietenii sau învestind mai mult în calitate decât în cantitate atunci când cumpărați haine noi.
•Reciclarea hainelor reduce cantitatea de pesticide utilizată în cultivarea bumbacului, reduce cantitatea de petrol în cazul textilelor realizate din
fibre sintetice, reduce cantitatea de apă necesară pentru vopsirea țesăturilor, se folosesc mai puține substanțe poluante în procesul de
producție, mai puține gaze cu efect de seră și compuși organici volatili eliberați în apă și aer în timpul procesului de fabricație.
• hainele din bumbac, atunci când nu mai pot fi donate pentru a fi reutiliate, ajung să fie mărunțite și reduse la nivelul de fibre, ca și hârtia, din
care se fac produse noi, cum ar fi covoare, izolații sau umplutură pentru scaunele de la mașină.
•Poliesterul reciclat este un material deosebit de interesant, deoarece, spre deosebire de bumbac, fibrele lui anorganice nu se degradeaza
repede. Acest lucru înseamnă că, în timp ce hainele uzate din bumbac nu mai pot fi transformate în alte haine noi, hainele din poliester pot fi
reciclate pentru a produse noi piese de îmbrăcăminte.
 Este nevoie de 800 de litri de apă pentru a produce un singur tricou.
•Producția unei tone de haine consumă de 10 ori mai multă energie decât producerea unei tone de oțel sau de sticlă.
•24 % din pesticidele utilizate în lume sunt folosite în producția de bumbac.
•Pentru fiecare tonă de haine refolosite, în loc să fie aruncate la gunoi, emisiile nocive de dioxid de carbon sunt reduse cu 3,6 tone.

Industria textilă este una din cele mai mari

consumatoare de resurse la nivel mondial. Numai
pentru producerea unui tricou de bumbac sau a unei
perechi de blugi se irosesc nu mai puţin de 2.700 litri
de apă