FAST FASHION PRODUCES MORE CARBON EMISSIONS PER MINUTE THAN DRIVING A CAR AROUND

THE WORLD SIX TIMES – OXFAM

• Buying one new white cotton shirt produces the same emissions as
driving a car for 35 miles

Fast fashion pollution creates not only long-term and potentially

irreversible environmental damage, but exacerbate the effects of
climate change. Fast fashion is fast in more ways than one. The rise
of fast fashion is intertwined with the rise of social media and
influencer culture
Fiecare etapă de producție are un impact asupra mediului datorită consumului de apă, material, chimic
și energie.

Multe substanțe chimice utilizate în producția textilă sunt dăunătoare pentru mediu, lucrătorii din
fabrică și consumatori.

Majoritatea impactului asupra mediului apar în țările producătoare de textile și confecționare a

articolelor de îmbrăcăminte, dar deșeurile textile se găsesc la nivel global.

Moda rapidă a crescut randamentul materialului în sistem. Brandurile de modă produc acum aproape de
două ori cantitatea de îmbrăcăminte astăzi, comparativ cu anul 2000.

Practicile actuale de consum de modă au ca rezultat cantități mari de deșeuri textile, majoritatea fiind
incinerate, depozitate în depozit sau exportate în țările în curs de dezvoltare.

Industria modei se confruntă cu o examinare globală din ce în ce mai mare a operațiunilor sale de
aprovizionare poluante ecologic. În ciuda impactului asupra mediului larg mediatizat, industria continuă
să crească, în parte datorită creșterii modei rapide, care se bazează pe producția ieftină, consum
frecvent și utilizare a articolelor de îmbrăcăminte de scurtă durată. În această revizuire, identificăm
impactul asupra mediului în punctele critice din lanțul valoric textil și vestimentar, de la producție la
consum, concentrându-ne pe utilizarea apei, poluarea chimică, Emisiile de CO2 și deșeurile textile.
Impacturile industriei modei includ peste 92 de milioane de tone de deșeuri produse pe an și 79 de
trilioane de litri de apă consumată. Pe baza acestor impacturi asupra mediului, subliniem necesitatea
unor schimbări fundamentale ale modelului de afaceri de modă, inclusiv o decelerare a producției și
introducerea de practici durabile pe întregul lanț de aprovizionare, precum și o schimbare a
comportamentului consumatorului — și anume, scăderea cumpărăturilor de îmbrăcăminte și creșterea
duratei de viață a îmbrăcămintei. Aceste schimbări subliniază necesitatea unei tranziții urgente înapoi la
moda ‘ lent ’, minimizând și atenuând impactul dăunător asupra mediului, astfel încât să îmbunătățească
durabilitatea pe termen lung a lanțului de aprovizionare vestimentară.

“ Când cumpărați în mod rapid, indiferent de câte ori vă spălați hainele, acestea nu vor fi niciodată
curate. Sunt pătate de transpirația celor care le-au făcut și de amprenta pe care o lasă pe această
planetă. ”

Supraconsumul de resurse naturale

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care
se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel
mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015 – în timp ce nevoile întregii economii a UE
s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se
estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce – necesarul de apă potabilă al unei persoane timp
de 2,5 ani.

Sectorul textil a fost a treia cea mai mare sursă de degradare a apei și de exploatare a terenurilor în
2020. În acel an, a fost nevoie în medie de nouă metri cubi de apă, 400 de metri pătrați de teren și 391
de kilograme de materii prime pentru a produce haine și încălțăminte pentru fiecare cetățean al UE.

Poluarea apei

Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din
cauza produselor de vopsire și finisare.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35 % din microplasticele primare care ajung în
mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700
000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

Majoritatea microplasticelor provenind din textile este eliberată în timpul primelor spălări. Moda de
consum se bazează pe producția de masă, prețuri foarte mici și volume mari de haine vândute, ceea ce
înseamnă foarte multe prime spălări.

Spălarea produselor sintetice a cauzat acumularea a peste 14 milioane de tone de microplastice pe

fundul oceanelor. În plus, poluarea generată de producerea hainelor are un impact devastator
asupra sănătății oamenilor, animalelor și ecosistemelor din zonele unde sunt amplasate fabricile.

Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10% din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial
– mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2020 au generat circa 270
kg de emisii de CO2 pe persoană. Asta înseamnă că produsele textile consumate în UE au generat 121
milioane de tone de gaze cu efect de seră.

Deșeurile textile ajung la groapa de gunoi

S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt
donate, ci aruncate la gunoi. Mai puțin de jumătate din hainele folosite sunt colectate pentru refolosire
sau reciclare, și numai 1% sunt reciclate în haine noi, deoarece tehnologiile care permit transformarea
hainelor în fibre virgine doar acum încep să apară.

Între 2000 și 2015 producția de haine s-a dublat, iar durata medie de folosire a unei piese vestimentare
a scăzut.

Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele
uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în
depozitele de deșeuri.

Proliferarea modei de consum a fost determinată în parte de rețelele sociale și de industria modei care a
împins tendințele modei către mai mulți consumatori într-un ritm mai rapid decât în trecut.

Noile strategii de abordare a acestei probleme includ dezvoltarea de noi modele de afaceri pentru
închirierea de îmbrăcăminte, proiectarea produselor într-un mod care să faciliteze reutilizarea și
reciclarea (modă circulară), convingerea consumatorilor să cumpere mai puține haine de mai bună
calitate (modă lentă) și, în general, orientarea comportamentului consumatorilor către opțiuni mai
durabile.
Think about how many sweaters, scarves and other clothes were given as
gifts this holiday season. How many times will people wear them before
throwing them out?

Probably far fewer than you think. One garbage truck of clothes is burned
or sent to landfills every second!
o abordare a proiectării, creării și comercializării modarilor de îmbrăcăminte care subliniază punerea la
dispoziție rapidă și ieftină a tendințelor modei pentru consumatori

Fast fashion este modelul de afaceri care reproduce tendințele recente ale pasarelelor și design-urile de
modă înaltă, producându-le în masă la un cost scăzut, și aducerea lor rapidă la magazinele de vânzare cu
amănuntul, în timp ce cererea este la maxim.

Este ceva fundamental greșit în tratarea Pământului ca și cum ar fi o afacere în

lichidare.

Progresul se măsoară prin viteza cu care distrugem condițiile care susțin viața

Pentru că, sub toate acestea, este adevăratul adevăr pe care l-am evitat: schimbările climatice nu sunt o
problemă “ ” pentru a adăuga pe lista de lucruri de care să vă faceți griji, lângă îngrijirea sănătății și
impozite. Este un apel de trezire civilizațional. Un mesaj puternic — vorbit în limbajul incendiilor,
inundațiilor, secetelor și extincțiilor — care ne spune că avem nevoie de un model economic complet
nou și de un nou mod de partajare a acestei planete. Spunându-ne că trebuie să evoluăm. ”

Astăzi vreau să vă aduc în atenție un subiect urgent și îngrijorător care a capturat atenția
lumii întregi: fast fashion-ul. Acest fenomen de producție și consum rapid de
îmbrăcăminte a avut un impact profund asupra mediului, economiei și societății în
ansamblu.

Să ne imaginăm pentru un moment că suntem martorii ciclului de viață al unui tricou în

lumea fast fashion-ului. Totul începe cu producția în masă în fabrici poluante din țări în
curs de dezvoltare, în care lucrătorii sunt exploatați și plătiți necorespunzător. Aici,
tricoul ia naștere într-un mediu toxic și agitat, în care calitatea și durabilitatea sunt
sacrificate în favoarea costului redus și a vitezei de producție.

După ce tricoul este produs, este expediat rapid în lanțurile de magazine fast fashion,
unde consumatorii sunt atrași de prețurile mici și de tendințele efemere. Dar ce se
întâmplă cu tricoul după ce este cumpărat? Aici intrăm în partea tristă a povestirii.
 Tricoul este luat acasă, purtat de câteva ori, poate doar pentru a se potrivi cu trendurile
momentului. Dar, în curând, își pierde strălucirea inițială și este aruncat într-un colț al
dulapului, uitat și înlocuit de o altă achiziție impulsivă. Tricoul fast fashion devine un
obiect de unică folosință, care nu mai aduce bucurie sau valoare pentru posesor.

Aici intervine și partea înfricoșătoare a fast fashion-ului: ciclul de viață al tricoului ajunge
la final, dar povestea poluării abia începe. Mulți dintre acești tricouri ajung la gunoi,
contribuind la creșterea alarmantă a deșeurilor textile. Materialele sintetice și procesele
chimice utilizate în producție fac ca aceste tricouri să se descompună foarte greu în
mediul înconjurător, lăsând în urmă un impact durabil asupra planetei noastre.

Dar fast fashion-ul nu se limitează doar la impactul asupra mediului. Acesta are și
consecințe sociale și economice devastatoare. Fabricile de producție exploatează
muncitorii, oferindu-le salarii de mizerie și condiții de muncă precare. Mulți dintre acești
lucrători sunt supuși unor ore prelungite de muncă fără plată suplimentară și, uneori,
chiar copii sunt angajați în astfel de fabrici.

Mai mult decât atât, fast fashion-ul alimentează un consum excesiv și superficial, care
subminează încrederea și valoarea personală. Societatea noastră a
Desigur! Hainele aruncate în landfilluri reprezintă o problemă semnificativă la nivel
global. Industria modei fast fashion și obiceiurile noastre de consum au condus la o
creștere alarmantă a deșeurilor textile.

Există mai multe aspecte importante legate de hainele aruncate în landfilluri:

1. Volumul mare: Cantitatea de haine aruncate în landfilluri este uriașă. Potrivit

estimărilor, fiecare an, aproximativ 92 de milioane de tone de textile ajung în
landfilluri în întreaga lume. Aceasta reprezintă o cantitate enormă de resurse irosite.
2. Deșeuri greu degradabile: Multe haine sunt fabricate din materiale sintetice, cum ar
fi poliesterul, nylonul și acrilul, care sunt greu degradabile în mediul înconjurător.
Aceste materiale pot rămâne în landfilluri timp de sute de ani înainte de a se
descompune complet.
3. Poluare și emisii de gaze cu efect de seră: Pe măsură ce hainele se descompun în
landfilluri, acestea pot elibera substanțe chimice și emisii de gaze cu efect de seră.
De exemplu, materialele sintetice pot elibera microplastic în sol și în apă, contribuind
la poluarea mediului și la afectarea ecosistemelor.
4. Pierdere de resurse: Hainele aruncate în landfilluri reprezintă o pierdere de resurse
valoroase. Multe dintre aceste haine ar putea fi reutilizate sau reciclate, dar, din
păcate, multe dintre ele ajung în groapa de gunoi fără a fi valorificate în vreun fel.
5. Impact social și economic: Deșeurile textile afectează și comunitățile locale, mai ales
în țările în curs de dezvoltare, unde landfillurile pot avea un impact negativ asupra
sănătății oamenilor și a mediului înconjurător. De asemenea, acest fenomen poate
duce la pierderea locurilor de muncă în industria textilă, deoarece necesități mai mici
de producție pot reduce cererea de forță de muncă.

Pentru a aborda această problemă, este important să promovăm practici de consum

sustenabile și să adoptăm abordări precum reciclarea, reutilizarea și donarea
hainelor. De asemenea, trebuie să sprijinim brandurile și inițiativele care promovează
economia circulară și producția responsabilă. Prin schimbarea obiceiurilor noastre de
consum și prin conștientizarea impactului hainelor aruncate, putem contribui la
reducerea deșeurilor textile și la crearea unui mediu mai durabil.