Sunteți pe pagina 1din 10

DEZVOLTAREA DURABILA

Cuprins: 1. Problematicile lumii globale 2. Istoricul dezvoltarii durabile 3. Conceptul de dezvolatare durabila 4. Obiectivele dezvoltarii durabile 5. Studiu de caz : Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei. Orizonturi 2013-2020-2030

1. Problematicile lumii actuale 1.1STIATI CA: In secolul XVIII, populatia lumii a crescut cu 300 de milioane, in secolul XIX cu alte 600 de milioane iar in secolul XX cu inca 4,4 miliarde de persoane? 78% din populatia lumii este clasificata drept saraca (sub 11$/zi)? Jumatate din populatia lumii nu a dat niciodata un telefon? Numarul mediu de masini in lume este de 90 la 1000 de persoane? Daca India, China si Indonezia ar fi sa atinga aceeasi cifra, ar fi nevoie de alte 200 de milioane de masini (dublu cat exista in SUA acum) 60% din cele mai mari orase europene consuma apa din panza freatica disponibila intrun ritm mult mai alert decat aceasta se reface? Cantitatea de carne consumata global s-a triplat din 1961 pana acum? In China a crescut de 13 ori. 1 miliard de copii (din cele 2,2 miliarde de copii din lume) au o copilarie foarte grea datorita saraciei, SIDA sau a razboiului? (raport Unicef, 2004)? Diareea ucide annual 3,3 milioane de copii sub 5 ani (din cauza lipsei de acces la apa curata si igiena)? 1.2STIATI CA: 12% din populatia lumii foloseste 85% din apa, cei mai bogati 20% de oameni din lume folosesc 86% din bunurile existente? 250 de milioane de copii din intreaga lume lucreaza in agricultura, mine, fabrici sau industria distractiilor pentru adulti (aprox. 8 milioane din ei ca sclavi sau fortati)? 80% din productia globala de energie provine din resurse limitate de combustibili fosili (carbune, gaze, petrol)? Doar 0,02% din resurse regenerabile - eoliene si solare. Iar restul din hidro, termala, nucleara CO2 (dioxidul de carbon eliberat principal prin arderea combustibililor fosili) este considerat cauza principala pentru schimbarile climatice globale? Acestea sunt preconizate a accelera topirea ghetarilor, a cauza inundatii si apoi seceta sau a reduce accesul la apa potabila pentru milioane de oameni. Peste un miliard de oameni au intrat in secolul 21 fara sa poata citi o carte sau a-si semna numele? Doua treimi din ei sunt femei. Mai putin de 1% din cat este cheltuit la nivel global pe arme in fiecare an, ar fi fost suficient ca toti copiii din lume sa poate urma o scoala, si totusi acest lucru nu se intampla? 1.3STIATI CA: Din 7100 de specii de fructe existente la 1800, azi mai gasim doar 1000 (metodele moderne de agricultura favorizeaza productia intesiva a doar cateva) 40% din cantitea de peste la nivel global este pescuita la limita capacitatii biologice de reproducere. In sec. XX s-a pescuit de 35 de ori mai mult peste decat secolul trecut. 60% din pierderea totala a padurilor tropicale de cand exista civilizatia noastra s-a intamplat dupa 1900? Numarul de ONGuri (organizatii non-guvernamentale) la nivel global a crescut simtitor dupa 1950? Azi se estimeaza ca exista cel putin un milion.

In Brazilia, 73% din cutiile de aluminiu au fost reciclate in 1999 punand bazele unei industrii de 55 milioane $? (sau 40% din sticla si 15% din hartia folosita in birouri) 2. Istoricul dezvoltarii durabile Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale,in special a celor legate de energie de acum 30 de ani.Termenul s-a impus in vara anului 1992,dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea,organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro.Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabila au pornit la inceputul anilor 70. In 1972 , Conferinta privind mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului inconjurator in urma activitatilor umane , ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii. In 1983 , isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare(WCED) condusa de Gro Bruntland , dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. Doi ani mai tarziu , este descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si prin Conventia de la Viena se incearca gasirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara planeta. In 1987 , la un an dupa catastrofa de la Cernobal , apare asa-numitul Raport Brundtland , al WCED , cu titlul Viitorul nostru comun care da si cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile(sustainable devolepment):Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor. Comisia constata in raportul sau faptul ca ajutoarele de dezvoltare nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele ce urmeaza sa apara.Este necesara , se mai spune , o schimbare a stilului de viata distructiv adoptat de statele industriale din nord , de exemplu prin diminuarea consumului pe cap de locuitor de energie , apa, minerale si alte resurse naturale. Ajutorul pentru dezvoltare nu ar mai trebui folosit la exploatarea resurselor de materii prime,iar tehnologiile ecologice, precum combinatiile moderne de carbune si gaz, instalatiile de purificare,precum si tehnica de reciclare a deseurilor ar trebui raspandite la scara mondiala. In finalul raportului Comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte internationale asupra dezvoltarii durabile. Astfel in 1992 are loc Conferinta privind mediul si dezvoltarea de la Rio de Janeiro.In cadrul acestei conferinte 160 de state au adoptat Conventia-cadru privind clima a Natiunilor Unite,cu scopul de a reduce emisiile de gaze de sera pana in anul 2000 la nivelul inregistrat in 1990. Conventia intra in vigoare in 1944 fiind ratificata de 50 de state.Conferinte ulterioare pe aceasta tema au avut loc in: 1995 la Berlin, 1996 la Genova, 1997 la Kyoto, 1998 la Buenos Aires, 1999 la Bonn, 2000 la Haga, 2001 la Bonn si la Marachesh, in 2002 la New Delhi, 2003 la Milano,la 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, are loc,la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabila. Declaratia de la Rio a fost prima declaratie consistenta pe tema durabilitatii, care propunea elaborarea unor strategii nationale durabile(textul declaratiei-anexa 1). In afara de Conventiacadru privind clima au mai fost promulgate si alte doua conventii privind mediul si clima,Conventia privind diversitatea biologica si cea privind combaterea desertificarii.In plus au mai fost schitate linii directoare privind protejarea padurilor. Un eveniment de importanta centrala a fost insa emiterea Agendei 21, un program extrem de cuprinzator privind dezvoltarea durabila in secolul XXI. Agenda 21 este un program de actiuni orientate catre obtinerea dezvoltarii durabile,ceea ce inseamna lupta contra saraciei si excluderii

sociale, productia de bunuri de consum si de servicii durabile, precum si protectia mediului inconjurator fiind tratate si alte aspecte relevante ca: egaliatea intre sexe, respectarea intereselor popoarelor indigene, participarea gruparilor sociale la procesul politic, protejarea speciilor, protejarea rezervelor de apa potabile, etc. 3. Conceptul de dezvoltare durabila Termenul "durabilitate" provine din domeniul silviculturii, desemnand proceduri conform carora capacitatea de productie a padurilor si lemnul recoltat se afla n echilibru, astfel ncat, pe termen lung, sa poata fi recoltat cat mai mult material lemnos, dar, n acelasi timp, padurile sa nu aiba de suferit de pe urma defrisarilor. Astfel, nu trebuie sa taiem mai multi copaci dect pot fi cultivati prin replantare. Putem astfel formula urmatoarea maxima: Sa traim din produtie, nu din substanta! Conceptul de durabiliate desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socioeconomica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui echilibru intre aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural. Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul Viitorul nostrum comun,cunoscut si sub numele de raportul Brundtlanddezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului,fara a compromite pozibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. Desi initial dezvoltarea durabila s-a vrut a fi o solutie la criza ecologica determinata de intense exploatari a resurselor si degradarea continua a mediului,in prezent obiect al dezvoltarii durabile este acum si preocuparea pentru dreptate si echitate intre state, nu numai intre generatii. In continuare voi prezenta careva descrieri uzuale ale dezvoltarii durabile. Prin urmare, pot spune ca pamantul apartine fiecarei generatii pe durata existentei sale, care i se cuvine pe deplin si in intregime, nici o generatie nu poate face datorii mai mari decat pot fi platite pe durata propriei existente- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789 Durabilitatea se refera la capacitatea unei societati, ecosistem, sau orice asemenea sistem existent de a functiona continuu intr-un viitor nedefinit fara a ajunge la epuizarea resurselor cheie- Robert Gilman, Presedinte Institutului Context. Un efort de sustinere a comunitatii consta in adoptarea unor sisteme pe termen lung, integrate, de dezvoltare si realizare a unei comunitati viabile prin luarea in considerare a problememlor economice, de mediu si sociale. Alte elemente importante ale unor astfel de eforturi sunt cultivarea unei semnificatii categorice comunitatii si faurirea de parteneriate si intelegeri intre mandatari.. Multi oameni considera ca este mai bine ca astfel de probleme sa fie tratate prin metode de abordare mai cooperante si holistice, deoarece asemenea probleme sunt confuze, multidisciplinare, multiorganizationale, cu mize multiple si multisectoriale in natura lor - Beth E. Lachman, Critical Technologies Institute, Linking Sustainable Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook, April 1997. Durabilitatea este doctrina de urgenta prin care dezvoltarea si progresul economic trebuie sa aiba loc si sa se mentina de-a lungul timpului, in limitele stabilite de ecologie in sensul cel mai larg- prin interdependenta fiintelor umane si slujbelor lor, biosferei si legilor fizicii si chimiei care o guverneazaRezulta ca protectia mediului si dezvoltarea economica sunt intr-adevar procese antagonice William D. Ruckelshaus, Toward a Sustainable World, Scientific American, September 1989.

Cuvantul durabil (de sustinere) are radacini in limba latina, subtenir insemnand a stavili/retine sau a sprijini de jos. O comunitate trebuie sa fie sprijinita de jos-de catre locuitorii actuali si viitori. Unele locuri, prin combinarea specifica a caracteristicilor fizice, culturale si poate spirituale, inspira oamenii sa aiba grij de comunitatea lor. Acestea sunt locurile in care durabilitatea are cele mai mari sanse de existenta (mentinere) - Muscoe Martin, A Sustainable Community Profile, from Places, Winter 1995. 4. Obiectivele dezvoltarii durabile Obiectivele generale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene: _ Limitarea schimbarilor climatice si a costurilor si efectelor sale negative pentru societate si mediu _Sa ne asiguram ca sistemul nostru de transport satisface nevoile economice, sociale si de mediu ale societatii noastre, minimiznd impacturile sale nedorite asupra economiei, societatii si mediului. _ Promovarea modelelor de productie si consum durabile _ mbunatatirea managementului si evitarea supraexploatarii resurselor naturale, recunoscnd valoarea serviciilor ecosistemelor. _ Promovarea unei bune sanatati publice in mod echitabil si imbunatatirea protectiei impotriva amenintarilor asupra sanatatii. _A crea o societate a includerii sociale prin luarea in considerare a solidaritatii intre si in cadrul generatiilor, a asigura securitatea si a creste calitatea vietii cetatenilor ca o preconditie pentru pastrarea bunastarii individuale. _A promova activ dezvoltarea durabila pe scara larga, asigura ca politicile interne si externe ale UE sunt in accord cu dezvoltarea durabila si angajamentele internationale ale acesteia. 5. Strategia nationala pentru dezvoltare durabila Pentru ca societatea sa se poata adapta au fost elaborate strategii nationale, cu obiective ce se vor concretiza in actiuni ce vor rezolva in viitor problemele cu care societatea noastra se confrunta in prezent. Incepand cu noiembrie 2008, Romnia are o noua Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila, elementul definitoriu al acesteia fiind racordarea deplina a tarii noastre la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg impartasita pe plan mondial cea a dezvoltarii durabile. Se porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului XXI, dupa o tranzitie prelungita si traumatizanta la democratia pluralista si economia de piata, Romnia mai are de recuperate decalaje considerabile fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu insusirea si transpunerea in practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu toate progresele realizate in ultimii ani, este o realitate ca Romnia are inca o economie bazata pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administratie aflate inca in cautarea unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul unor deteriorari ce pot deveni ireversibile.

Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei n armonie cu mediul natural. 5.1 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei. Orizonturi 2013-20202030 In urma dezbaterii cuprinzatoare a proiectului la nivel national si regional, cu implicarea activa a factorilor interesati si cu sprijinul conceptual al Academiei Romane, Strategia propune o viziune a dezvoltarii Romaniei in perspective urmatoarelor doua decenii, cu obiective care transced durata ciclurilor electorale si preferintele politice conjuncturale: Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei; Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile; Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor UE. Indeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu si lung, o crestere economica ridicata si, in consecinta, o reducere substantiala a decalajelor economico-sociale dintre Romania si celelalte state membre ale UE. Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoara procesul de convergenta reala, se creeaza astfel conditiile ca produsul intern brut pe cap de locuitor al Romaniei sa depaseasca in anul 2013 media UE din acel moment, sa se apropie de media UE in anul 2020 si sa fie usor superior nivelului mediu european in anul 2030. Directiile principale de actiune, detaliate pe sectoare si orizonturi de timp sunt: * Corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale in profil intersectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural; * Modernizarea accelerata a sistemelor de educatie si formare profesionala, sanatate publica si servicii sociale, tinand seama de evolutiile demografice si de impactul acestora pe piata muncii; * Folosirea generalizata a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic si ecologic, in deciziile investitionale; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta in toate activitatile de productie si servicii; * Anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea din timp a unor planuri de masuri pentru situatii de criza generate de fenomene naturale sau antropice; * Asigurarea securitatii si sigurantei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale Romaniei, fara a face rabat de la exigentele privind mentinerea fertilitatii solului, conservarea biodiversitatii si protejarea mediului; * Identificarea unor surse suplimentare de finantare pentru realizarea unor proiecte si programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale; * Protectia si punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural national; racordarea la normele si standardele europene privind calitatea vietii. Pentru ducerea la indeplinire a obiectivelor si masurilor formulate in Strategie, Hotararea de Guvern stabileste mecanismele de implementare, monitorizare si raportare la nivelul autoritatilor publice precum si cele de consultare a societatii civile si a cetatenilor pe intreg parcursul procesului. Din anul 2009 a inceput procesul de reevaluare complexa a documentelor

programatice, strategiilor si programelora nationale, sectoriale si regionale pentru a le pune de acord cu principiile si practicile dezvoltarii durabile si cu evolutia dinamica a reglementarilor Uniunii Europene. 5.2 Planul local de dezvoltare durabila Capitolul 28 al Agendei21 din cadrul Conferintei de la Rio este dedicat nivelului regional Agenda 21 Locala. Prin intermediul ei s-a raspandit in randul oraselor si statelor din intreaga lumechemarea la initierea unui dialog cu cetatenii pentru ca impreuna sa poata fi gasite strategii potrivite pentru o dezvoltare de viitor. Ideaa care a stat la baza tuturor actiunilor a fost urmatoarea: o dezvoltare durabila trebuie sa aiba loc acolo unde traiesc oamenii, unde merge la cumparaturi, unde sunt create locuri de munca, unde sunt construitre scoli si locuinte, adica in orase si sate. Astfel s-a nascut ideea Agendei 21 Locale. Nu exista niciun proces ideala cuprins in Agenda 21 Locala, in sensul unui concept de-a gata, care trebuie doar aplicat. Fiecare orsa, comuna sau sat este altfel si trebuie sa isi gaseascapropria cale printr-un proces de discutii de intindere. Cu toate acestea, pot fi regasite unele elemente fundamentale si proceduri comune. Trasaturile tipice ale unei Agende 21 Locale (ideale) ar putea fi: Participarea administratiei locale; Participarea populatiei si in special a femeilor si tinerilor, a ONG-urilor si economiei; Un proces de planificare si de discutii de durata, care sa urmareasac o linie integratoare, cuprinzand asadar aspecte de ordin ecologic, economic si social; Obiectivul este realizarea unui program de actiune, asupra caruia toti participantii sa fie de acord (consens) si care sa se orienteze dupa principiul dezvoltarii durabile; Felul in care vor fi urmarite obiectivele va fi verificat pemanent prin intermediul unor indicatori cat se poate de clari. 5.3 Agenda 21 in Romania Incepand cu anul 2000, Centrul National pentru Dezvoltare Durabila (CNDD), ca agentie de implementare a PNUD, impreuna cu Capacity 21 si cu sprijinul Guvernelor Marii Britanii si Canadei, a trecut la implementarea Agendei Locale 21 pentru noua orase din Romania: Baia Mare, Galati, Giurgiu, Iasi, Miercurea Ciuc, Ploiesti, Ramnicu Valcea si Targu Mures, numite in acest proces orase pilot. In momentul de fata, procesul de implementare a Planului Local de Dezvolatare Durabila s-a incheiat (ianuarie 2003), documnetele finale fiind aprobate de catre Consiliile Locale. Trebuie subliniat faptul ca, odata cu incehierea proiectului, activitatea CNDD in orasele respective nu a incetat, Centrul depunand eforturi deosebite pentru a ajuta comunitatile respective in implementarea proiectelor prioritare, in special prin stabilirea unor parteneriate public-private pentru infrastrucrura locala. Proiectul Agenda Locala 21 a fost deosebit de apreciat atat la nivel central guvernamental cat si la nivelul autoritatilor locale. A existat o cerere mare din partea altor autoritati locale pentru a fi incluse in acest proces. Avand in vedere rezultatele excelente ale fazei pilot, precum si experienta acumulata de lucru in echipa cu metodologii si tehnici adecvate, Guvernul Romaniei a decis extinderea programului Agenda Locala 21 la nivel national, in peste 40 de municipalitati, in perioada 2003-2007. In acest sens o conventie de colaborare a fost semnata pe data de 29

august 2002, intre reprezentantii Guvernului, ai Federatiei Autoritatilor Locale din Romania si Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Urmare a acestei conventii, extinderea implementarii Agendei Locale 21 a inclus 13 localitati in perioada 2003-2004 (Arad, Bolintin Vale, Campina, Falticeni, Medias, Pitesti, Sibiu, Sighisoara, Slatina, Targu-Jiu, Targoviste, Vatra Dornei, Zimnicea), in perioada 2004-2005 trei localitati si un judet (Bistrita, Borsec, Brasov si judetul Mures), 2005-2006 trei localitati si un judet (Constanta, Gura Humorului, Medgidia si judetul Brasov). Incepand cu anul 2006, proiectul PNUD Agenda Locala 21 beneficiaza de sprijinul financiar al Guvernului Romaniei prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei (MDLPL), fost Ministerul Integrarii Europene. Cooperarea intre MDLPL si PNUD a fost institutionalizata pentru perioada 2006-2007, proiectul fiind implementat in 2 judete: Alba si Tulcea, 2 municipii Alba Iulia si Tulcea si 1comuna: Falciu. De asemenea, pentru aceasta perioada 2006-2007-2008, PNUD a decis extinderea in paralel a proiectului si in: Campulung Muscel, comuna Mihail Kogalniceanu, orasul Ovidiu si sectorul 2 din municipiul Bucuresti. Concluzii: Daca avem de gand sa luam in serios conceptul de durabilitate, atunci vom vedea ca trebuie sa avem in vedereschimbari drastice in mai toate domeniile vietii. Nu doar obiceiurile consumatorilor trebuie schimbate, lucru care este destul de greu in sine, ci mai mult, trebuie schimbata conceptia oamenilor despre economie, societate si politica, asa cum rezulta si din textul de mai jos: De la Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite de la Rio de Janeiro in vara lui lui 1992, conceptul de Sustainable Development a devenit un concept extrem de important in politica de pe tot cuprinsul lumii. () Aceasta evolutie poate fi inteleasa ca o speranta pentru politica mediului, pentru ca o considerare integranta a problemelor economice si sociale face vizibil contextul mai larg in care trebuie sa transpara aceste probleme ale mediului, daca dorim sa le gasim o solutionare potrivita si acceptabila din punct de vedere social. () Cele mai necesare sunt schimbarile de la nivel economic, socila si politic. In ceeea ce priveste domeniul economic, trebuie introduse noi forme de administrare, care sa tina mai mult cont de factorul natura ca factor de productie, poate chiar si la calcularea preturilor finale. In domeniul social se impun revendicari cu totul noi in ceea ce priveste principiul si practica echitatii in distributie. Cele mai importante schimbari trebuie sa se petreaca insa in domeniul politic: Inca de la formularea obiectivelor pentru o dezvoltare durabila, sistemul politic actual, programat pe termen scurt, in functie de de succesul repurtat la alegeri si orientat in vederea cresterii nivelului de trai din simplul motiv pentru a-si asigura puterea, este in mod cert suprasolicitat.() Politica durabilitatii ne cere tuturor sa ne gandim fara egoism ce am putea realiza daca interesele noastre personale ar coincide intru totul cu interesele comunitatii. Ideea durabilitatii ne conduce astfel, intr-un salt calitativ, spre participare civila si, pana la urma, la o modernizare a democratiei. (Horst ZilleBen) Desi exista numeroase problematici pe calea spre o dezvoltare durabila este totusi imbucurator ca acest concept de durabilitate a devenit atat de important si ca exista o preocupare reala pentru o dezvoltare durabila, fapt demonstrat de numeroasele institutii si organizatii impliocate in acest domeniu prin proiectele pe care acestia le intreprind. Dupa cum am spus trebuie adoptate schimbari in multe domenii dar si de o schimbare de conceptie a oamenilor.

Tocmai din acest motiv Natiunile Unite au proclamat deceniul 2005-2014 deceniul Educatiei pentru o Dezvoltare Durabila. Si cum tot ce este nou se invata destul de greu si mai ales ca aceasta educatie trebuie aplicata unitar pe intreg globul, dezvoltarea va fi destul de mult compromisa pentru a ajunge a fi intradevar o dezvoltare durabila.

Bibliografie: www.mmediu.ro www.dezvoltaredurabila.eu www.wikipedia.ro www.ecomagazin.ro www.ccdg.ro www.eea.europa.ro Jurnalul national