Protectia Mediului Prin Legislatie

MINISTERUL EDUCAȚIEI
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA DREPT
Protecția mediului înconjurător

prin legislație
CORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
ASIST. UNIV. DR. ALEXANDRA TUDOR-TUDORAN
STUDENT: Berindeie Elena Mihaela
ALBA IULIA
2023-2024
Din cele mai vechi timpuri, omul a modificat natura înconjurătoare, intenționat sau nu,
pentru a duce o viață mult mai simplă și mai confortabilă. Multă vreme, numărul redus al
locuitorilor planetei a făcut ca aceste schimbări să poată să fie suportate de planetă. Problemele
au început să apară odată cu creșterea populației și cu dezvoltarea orașelor, unde marile
aglomerări de oameni au dus la diferite probleme de sănătate publică, cu efecte importante
asupra vieții umane, ducând chiar la micșorarea duratei medii de viață a orășenilor.
În secolul al XIX-lea au apărut primele idei cu privire la efectele vieții umane asupra
naturii, încercându-se rezolvarea acestora prin îndepărtarea substanțelor cu potențial periculos
în afara orașelor, prin deversarea lor în râuri sau fluvii. Această soluție nu a avut rezultatele
așteptate, deoarece populația a continuat să crească, mai ales în secolul XX, când a avut loc o
creștere demografică explozivă. Miliardele de oameni care locuiau pe planetă au început să
consume tot mai mult, în special arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol) ducând la efecte
grave.
Astfel, doar în secolul acesta, resursele naturale din subsol au fost extrase într-un ritm
extraordinar, creșterea fiind de 34 de ori față de perioada anterioară. Toate aceste substanțe
chimice au ajuns în cea mai mare parte în natură, în apă, sol și aer, ceea ce a creat o problemă
majoră cu privire la sănătate, fiind pus în pericol chiar viitorul speciei umane. Din fericire, în a
doua jumătate a secolului XX a apărut și s-a dezvoltat o mișcare de protejare a mediului, din ce
în ce mai puternică și cu efecte vizibile asupra sănătății mediului înconjurător.
Dreptul mediului este constituit din ansamblul complex al normelor juridice care
reglementează relațiile ce se stabilesc între oameni privind atitudinea lor față de mediu, ca
element vital și suport al vieții, în procesul folosirii în scopuri economice, sociale și culturale a
componentelor sale, naturale și artificiale precum și relațiile legate de protecția, conservarea și
dezvoltarea lor durabilă. Este o ramura distincta de drept.
Conservarea mediului ambiant urmareşte reproducerea și întreținerea dimensiunilor

naturale ale acestuia, menținerea la un nivel calitativ durabil a resurselor naturale.
Calitatea aerului atmosferic, ca element important al mediului, reprezinta o semnificație

deosebită pentru viață și sănatatea oamenilor, pentru existența faunei și florei. Datorită
consecințelor activităților umane, a particularitătilor naturale ale atmosferei, poluarea aerului
fie din cauza creșterii unor constituienți normali ai atmosferei –bioxidul de carbon,ozon etc.,
fie prin patrunderea unor compusi straini acestui mediu –elemente radioactive, substante
organice de sinteza s.a., constituie o realitate tot mai evidenta a societații moderne.
În 1969 s-a desfășurat la Paris Conferința Biosfera sub patronajul Națiunilor Unite care
a luat decizia că este timpul să se găsească soluțiile cele mai bune pentru a lupta pentru
protejarea mediului. În 1972 în cadrul Conferinței de la Stockholm au fost exprimate 26 de
principii de bază cu privire la protejarea mediului înconjurător, dar pentru că presupuneau
realizarea unor modificări în economiile statelor, ele au rămas doar scrise. Abuzul pe care
planeta l-a suferit în ultima vreme a obligat statele lumii să adopte anumite legi în vederea
protejării naturii, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
Legile joacă un rol covârșitor în controlarea poluării, în Uniunea Europeană legislația
fiind foarte stufoasă, iar constrângerile sunt enorme acolo unde se constată că situația devine
critică. Grija față de mediu rămâne foarte mare în UE, existând reguli stricte cu privire la
evitarea poluării. Scopurile legislației europene se referă la conservarea, protejarea și
ameliorarea naturii, la măsurile luate pentru ca cetățenii să nu sufere din punct de vedere al
sănătății și bunăstării ca urmare a problemelor de mediu și la dezvoltarea economiilor naționale
în așa fel încât să se folosească eficient resursele naturale. Uniunea Europeană precizează că își
dorește ca până în anul 2050 să obțină o economie neutră din punct de vedere al impactului
asupra naturii.
România a luat și ea măsuri în acest sens, printre acestea numărându-se următoarele legi
și hotărâri:
• Legea numărul 107 din 1996 cu privire la ape;
• Legea numărul 238 din 2004 cu privire la petrol;
• Codul silvic din 2008;
• Legea numărul 211 din 2011 cu privire la deșeuri;
• Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195 din 2005 cu privire la
protejarea mediului;
• Hotărârea de Guvern nr. 321 din 2005 cu privire la poluarea fonică;
• Hotărârea de Guvern nr. 1037 din 2010 cu privire la deșeurile electrice și
electronice;
• decizii luate la nivel european, obligatoriu de respectat și de aplicat în România.
Uniunea Europeană este una dintre zonele în care grija față de mediul înconjurător este
la cele mai înalte standarde. Legislația actuală include reguli stricte cu privire la evitarea
poluării solului, aerului și apelor, definindu-se chiar și măsuri ce vor fi luate în următorii 30 de
ani pentru asigurarea unor standarde de viață superioare. Scopurile legislației Uniunii Europene
în această privință se îndreaptă în 3 direcții principale:
• Protejarea, conservarea și ameliorarea naturii;
• Măsuri luate pentru ca cetățenii Uniunii Europene să nu sufere din punctul de vedere
al sănătății și bunăstării din pricina problemelor de mediu;
• Dezvoltarea unei economii care să utilizeze cât mai eficient resursele naturale.
Legislația europeană se axează pe domenii de activitate diverse, precizările fiind foarte

clare: agricultură, aer, schimbări climatice, terenuri și soluri, mediu marin și costier, energie,
orașe, zgomot, deșeuri, transporturi, cercetare și inovare. Țelul Uniunii Europene pentru anul
2050 este aplicarea unei legislații care să ducă la realizarea unei economii neutre din punct de
vedere al impactului asupra climei și mediului înconjurător.
Statutul mediului, de patrimoniu comun al umanităţii, ce trebuie conservat spre binele

generaţiei prezente şi transmis în bună stare generaţiilor viitoare, face ca protejarea sa să
constituie o problemă de interes general, atât din perspectiva individuală, cât şi din cea
colectivă: comunităţi, popoare şi state. Caracterul de „interes general planetar“ al protecţiei
mediului, larg recunoscut la nivel mondial, a fost considerat de către unii autori drept un
„concept primordial“ reflectat de toate principiile dreptului mediului. Din perspectiva
contextului sociojuridic şi a implicaţiilor sale instituţional-legislative, apreciem că valoarea
excepţională pe care o reprezintă mediul pentru viaţă în general şi pentru specia umană în
special impune considerarea protecţiei sale ca interes general sociouman drept un principiu
esenţial, dominant al dreptului mediului, care determină finalităţile celorlalte principii generale
şi ale reglementărilor componente.
Într-un sondaj recent realizat pentru Parlamentul European, trei sferturi dintre cetățenii
UE și-au exprimat sprijinul pentru intensificarea acțiunii UE în domeniul protecției mediului.
Începând cu anul 2014, s-au depus eforturi în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce
privește gestionarea deșeurilor (de exemplu, noi obiective de reciclare, restricții privind pungile
de cumpărături din plastic, acțiuni privind materialele plastice, măsuri de combatere a
deșeurilor marine); clima (de exemplu, obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră
până în 2030 și măsurile de decarbonizare a sectorului transporturilor); natura (în primul rând
în ceea ce privește îmbunătățirea modului în care sunt aplicate normele UE privind protejarea
biodiversității); și calitatea aerului (norme noi privind cantitățile maxime ale celor cinci
poluanți atmosferici principali pe care țările UE le pot emite în atmosferă). Parlamentul
European a susținut adoptarea unor politici ambițioase în multe din aceste domenii.
În viitor, se preconizează creșterea cheltuielilor UE destinate mediului și climei. Comisia
propune creșterea ponderii cheltuielilor UE care contribuie la obiectivele climatice de la 20 %
la 25 %, în timp ce Parlamentul a cerut ca această cotă să fie stabilită la 30 %. În anii următori,
se preconizează ca politicile să se concentreze asupra acțiunilor în domeniul climei, protejării
naturii, calității aerului, economiei circulare și pesticidelor.
Agenția Europeană de Mediu evidențiază o serie de provocări, printre care:
• în ceea ce privește capitalul natural: 60 % dintre speciile protejate și 77 % dintre

habitatele evaluate au un stadiu necorespunzător de conservare. Europa nu se află
pe drumul cel bun în îndeplinirea obiectivului de stopare a declinului
biodiversității până în 2020. Degradarea continuă a ecosistemelor amenință
producția economică și bunăstarea Europei. 60 % din masele de apă dulce din
Europa nu corespund unei „stări ecologice bune” prevăzute de legislația UE. Se
preconizează că schimbările climatice vor intensifica presiunile și impactul;
• în ceea ce privește economia circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon:
nu se așteaptă ca politicile actuale să fie suficiente pentru ca Europa să își atingă
obiectivele de mediu pe termen lung, cum ar fi reducerea cu 80 %-95 % a emisiilor
de gaze cu efect de seră;
• în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea: îmbunătățirile prevăzute pentru
calitatea aerului nu sunt de așteptat să fie suficiente pentru a preveni continuarea
efectelor negative, în timp ce impactul provocat de schimbările climatice este de
așteptat să se înrăutățească.
Legislația UE privind protecția mediului se referă la o mare varietate de subiecte, care

pot fi grupate în următoarele domenii largi:
• aerul: legislația UE stabilește standarde privind calitatea aerului, limite maxime
pentru poluanții emiși în statele membre și norme privind sursele de emisie, cum
ar fi standardele pentru vehicule;
• substanțele chimice: legislația UE vizează protejarea sănătății umane și a
mediului și eliminarea barierelor comerciale, prin reglementarea substanțelor
chimice, a pesticidelorși a etichetării produselor;
• clima: legislația UE limitează emisiile de gaze cu efect de seră generate de fabrici
și centrale electrice în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de
emisii, precum și emisiile de gaze cu efect de seră din alte sectoare, cum ar fi
agricultura, transportul rutier și construcțiile. De asemenea, promovează sursele
de energie regenerabile;
• natura: legislația UE urmărește protejarea naturii, a biodiversitățiiși a serviciilor
ecosistemice prin intermediul rețelei de zone protejate Natura 2000, care acoperă
18 % din suprafața terestră a Uniunii;
• deșeurile: legislația UE urmărește îmbunătățirea gestionării deșeurilor și
stabilește cerințe privind fluxurile de deșeuri. O preocupare recentă este aceea de
a permite tranziția către o economie circulară;
• apa: legislația UE vizează protejarea apelor de suprafață și subterane împotriva
poluării, cu standarde pentru apa potabilă și de scăldat și cerințe pentru
gestionarea inundațiilor.

Protectia Mediului Prin Legislatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protectia Mediului Prin Legislatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

Protecția mediului înconjurător

STUDENT: Berindeie Elena Mihaela

Conservarea mediului ambiant urmareşte reproducerea și întreținerea dimensiunilor

Calitatea aerului atmosferic, ca element important al mediului, reprezinta o semnificație

Legislația europeană se axează pe domenii de activitate diverse, precizările fiind foarte

Statutul mediului, de patrimoniu comun al umanităţii, ce trebuie conservat spre binele

Agenția Europeană de Mediu evidențiază o serie de provocări, printre care:

• în ceea ce privește capitalul natural: 60 % dintre speciile protejate și 77 % dintre

Legislația UE privind protecția mediului se referă la o mare varietate de subiecte, care

S-ar putea să vă placă și