Strategii de

combatere a
dezechilibrelor
ecologice
Porojan Florin
Clasa a X-a C
Liceul teoretic Nicolae Iorga

Cuprins
Echilibrul

ecologic

Dezechilibrul
Cauzele
Strategii

ecologic

dezechilibrului ecologic
de combatere

Legislatie

si organizare

Bibliografie

Echilibrul ecologic

Echilibrul ecologic, de obicei acelai lucru cuechilibrul

natural, reprezint starea n care se afl
unecosistemnatural n carelanul trofic este corect
echilibrat. Existenaechilibrului ecologica fost
constatat empiric nc din trecut, dar analizat i
fundamentat teoretic n sec. XX, ca urmare a
distrugerilor provocate de interveniile umane n lanul
trofic i de dezvoltarea unei tiine a echilibrului natural
al viului,ecologie. Ca urmare adezechilibru ecologic
provocat de rile industrializate att pe teritoriul lor
ct i pe teritoriul altor state s-a putut constata c
natura nu dispune ntotdeauna de mijloace
pentrurefacereaechilibrului ecologic, n foarte multe
situaii fiind necesar intervenia recuperatoare a
omului.

Dezechilibrul ecologic

Desi pana la un moment dat planeta se afla intr-un

continuu echilibru ecologic, oamenii au facut in asa fel
incat sa contribuie la dezechilibrul acesteia.

Ar trebui sa ne gandim la faptul ca asa cum ne pastram

planeta ingrijita sau distrusa asa vor fi si vietile noastre
deoarece o parte din boli se trag din poluare sau din
dezechilibrul ecologic.

Cauzele dezechilibrului ecologic

1.Supraexploatarea resurselor biosferei.Prin supraexploatare intelegem

extragerea unei cantitati de biomasa mai mare decat sporul ei natural.rezultatul
este distrugerea specilor asupra carora se exercita.

2.Restrangerea ecosistemelor naturale.Omul primitiv, culegator si vanator

se integra organic in ecosistemele naturale pune in primejdie multe specii, mai
ales pe consumatorii de varf , care au nevoie de un spatiu mai mare de hranire.Ea
nu are numai un inteles geometric.Multe specii nu se mai pot repoduce deoarece
chiar in spatiul in care le-a mai ramas nu au linistea necesara sau nu mai au baza
trofica suficenta pentru reproducere.

3.Restrangerea biodiversitatii.Cea mai evidenta consecinta a

supraexploatarii este disparitia unor specii.Ecosistemele naturale devin tot mai
sarace in specii si, din aceasta cauza, din ce in ce mai nestabile.

4.Introducerea unor specii noi in ecosisteme.O populatie introdusa intr-un

ecosistem nou poate produce dezichilibre deoarece efectivul nu mai este controlat
de dusmanii naturali din ecosistemul de origine.

5.Poluarea.Diferite forme ale poluarii afecteaza toate speciile.Populantii

chimice si radioctivi se concentreaza progresiv de-a lungul lanturilelor tropice,
atingand concentratii mortale in organismul consumatorilor de varf.

Strategii de combatere

Dezechilibrele ecologice au atins un punct critic.De aceea omenirea

trebuie sa actioneze acum, deoarece mai tarziu va fi prea tarziu.

Pentru specile care nu sunt foarte grav amenintate trebuie

reglementata exploatarea.De aceea au fost reglementate vanatoarea si
pescuitul.

Pentru specile grav amenintate se cere interzicererea exploatarii si

monitorizarea individuala pentru a le da posibilitatea de a ajunge la
efective viabile.

Pentru speciie aflate in pragul disparitiei se impun masuri de

asigurare a supravietuirii individuale si a reproducerii pentru mentinerea
speciei in patrimoniul genetic planetar, cu perspectiva repopularii zonelor
de origine.

Legislatie si organizare

Din cauza polurii mediului nconjurtor, de la

jumtatea secolului XX, multe naiuni au instituit legi
cuprinztoare proiectate pentru a repara distrugerile
anterioare ale polurii necontrolate i pentru a preveni
viitoarele contaminri ale mediului

nelegerile internaionale au jucat un rol important n

reducerea polurii globale.

Regulamentul i legislaia au dus la un considerabil

progres n diminuarea polurii aerului i apelor n rile
dezvoltate.

n Statele Unite a fost adoptat Legea pentru Aer

Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se impunea
reducerea semnificativ a anumitor tipuri de poluare
ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Legea
pentru Apa Curat (Clean Water Act - 1977) i Legea
pentru Ap Potabil Nepericuloas (Safe Drinking
Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea
poluanilor n ape i standarde pentru calitatea apei
potabile. Legea pentru Controlul Substanelor Toxice
(Toxic Substance Control Act - 1976) i Legea pentru
Conservarea i Recuperarea Resurselor (Resource
Conservation and Recovery Act - 1976) au fost
promulgate pentru a supraveghea i controla deeurile
periculoase. Dup 1980 au fost create programe care
alocau fonduri pentru curarea celor mai contaminate
terenuri de depozitare a deeurilor. Aceste legi,
precum i alte cteva legi federale sau statale, au
ajutat la limitarea polurii, dar progresele au fost
lente i au rmas multe probleme nerezolvate cu
privire la zonele cu contaminri severe, din cauza
lipsei fondurilor pentru curare i din cauza
problemelor ivite n aplicarea legilor.

Din anul 1992 reprezentanii a mai mult de 160 de ri s-au

ntlnit n mod regulat pentru a discuta despre metodele
de reducere a emisiilor de substane poluante care produc
efectul de ser. n 1997 a fost realizat Protocolul de la
Kyto, chemnd celelalte ri s adereze la el pentru a
reduce pn n anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul
din 1990. Pn la sfritul anului 2000 Protocolul de la
Kyto nu fusese nc ratificat de mai multe ri;
negociatorii ncercau nc s ajung la un consens n
legtur cu regulile, metodele i penalitile care ar trebui
s fie folosite pentru a aplica tratatul.

UE dispune de o legislaie solid n domeniul proteciei naturii.

Aceasta este axat pe reeaua Natura 2000, format din 26 000 de
situri protejate, care acoper o cincime din suprafaa terestr a
UE. Este vorba despre cea mai mare reea de acest tip din lume. Ea
ofer protecie speciilor i habitatelor europene pe cale de
dispariie.
Reeaua are un impact economic major: potrivit estimrilor,
beneficiile acesteia se ridic la circa 200-300 de miliarde de euro
pe an, sum reprezentnd ntre 2 i 3% din PIB-ul UE.
Reeaua Natura 2000 a fost creat n 1979, cnd UE a adoptat
primul act legislativ important n domeniul proteciei naturii,
directiva Psri. Aceasta protejeaz toate psrile slbatice din
UE, adic aproximativ 500 de specii. rile din UE identific i
protejeaz siturile care sunt deosebit de importante pentru
psrile slbatice. Pn n prezent, au fost create aproximativ 5
300 de arii de protecie special.
Un al doilea instrument, directiva privind habitatele din 1992,
oblig rile UE s protejeze habitatele i speciile de plante i
animale pe cale de dispariie. Ariile protejate sunt cunoscute sub
denumirea de arii speciale de conservare. Directiva Habitate
vizeaz n jur de 1 500 de plante i animale rare i ameninate i
aproximativ 230 de tipuri de habitate, inclusiv pajiti, mlatini i
mlatini srate.
Ariile protejate n baza acestor dou directive alctuiesc reeaua
Natura 2000. Scopul su este s protejeze toate tipurile majore de
habitat i speciile pe cale de dispariie din Europa.

Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii (International Union for

Conservation of Nature - IUCN), responsabil cu gsirea de solu ii practice
pentru cele mai urgente probleme de mediu i pentru dezvoltare, a fost prima
organizaie global n domeniul mediului, iar n prezent reprezint cea mai
mare reea profesional global pentru conservare.

Organizatia a fost nfiinat la 5 octombrie 1948, la Fontainebleau,

Frana, n urma unei conferine convocate de UNESCO i guvernul
francez, dup ce primul director general al UNESCO, Sir Julian
Huxley, a susinut un congres n vederea crerii unei institu ii pentru
protecia mediului. La acest congres, 18 guverne, apte organiza ii
internaionale i 107 organizaii na ionale din domeniu au semnat
actul constitutiv pentru crearea Uniunii Interna ionale pentru
Protecia Naturii.
IUCN are ca scop promovarea cooperrii interna ionale n aplicarea
conceptelor ecologice de conservare i administrare a naturii i
resurselor naturale pentru prevenirea dispari iei speciilor de plante
i animale, ocrotirea obiceiurilor acestora, a trsturilor naturale ale
Pmntului i peisajului. Totodat, potrivit Dic ionarului diplomatic
din 1979, IUCN se concentreaz pe valorile etice, estetice,
tiinifice, educaionale i economice ale resurselor naturale.

In toata lumea exista structuri guvernamentale si

nonguvernamentale care si-au asumat rolul de a aplica
legislatia privind combaterea dezechilibrelor ecologice.
Aceste structuri functioneaza, dar ele pot fi dezvoltate.
Cea mai importanta strategie de mentinere a echilibrului
ecologic este educatia.Oamenii trebuie sa constientizeze
inca din copilarie ca trebuie sa aiba o relatie corecta cu
mediul.
O atitudine agresiva a omului fata de mediu poate genera
chiar disparitia speciei umane.

Planeta e in mainile tale!

Tu alegi cum sa iti traiesti viata!

Surse:
www.google.ro/imagini
www.referate.ro

Bibliografie:
- Wikipedia
- descopera.ro
- legislatia Uniunii Europene
- manual Biologie clasa a X-a editura Crepuscul
- google images