Constau în stimularea activităţii

unei specii prin activitatea altei

specii.

Clasificare
1. Relaţii probiotice unilaterale – o
singură specie acţionează ca
stimulator, cealaltă rămâne neutră
sau acţionează antibiotic.
2. Relaţii probiotice bilaterale – ambele
specii se stimulează reciproc.
 Este o formă de convieţuire
cvasipermanentă între două
organisme din specii diferite,
dintre care unul este stimulat prin
activitatea celuilalt, fără ca acesta
să aibă avantaje sau pierderi.
Partenerul stimulat consumă resturile
alimentare ale celuilalt.

Ex. Relaţia dintre o pasăre oaspete de vară în

pădurile de răşinoase, forfecuţa şi veveriţă
Ex. Comensalism unilateral : Relaţia dintre o
pasăre oaspete de vară în pădurile de răşinoase,
forfecuţa şi veveriţă

Pasărea forfecuţă taie conurile de brad

şi pin, cu care se hrăneşte.
Unele conuri cad pe sol, de unde le
culege veveriţa.
Pasărea Pluvianus aegypticus se aşează
pe capul crocodilului de Nil, pătrunzând
chiar în gura acestuia şi ciugulind
resturile de mâncare dintre dinţii
acestuia.
 Tip de relaţie probiotică unilaterală în
care un organism dintr-o specie
utilizează un organism din altă specie
ca mijloc de transport la mari depărtări.

Forezie este şi asocierea unor

microorganisme şi plante cu păsările.

Exemple.
Sporii de ciuperci, bacteriile,
protozoarele, seminţele de plante
superioare se prind de picioarele şi
penajul păsărilor.
În acest fel anumite specii îşi lărgesc
arealul de răspândire.
 Peştele Remora remora

Placa adezivă

Peştele Remora remora are o placă

adezivă pe suprafaţa capului, cu care
se prinde de corpul rechinilor şi
caşaloţilor.
 Formă de convieţuire permanentă,
bilaterală dintre două organisme din
specii diferite, în avantajul ambelor.

Ex. Lichenii

Lichenii sunt rezultatul simbiozei dintre

anumite specii de ciuperci şi alge.
Ciuperca furnizează algei apa şi sărurile
minerale; alga furnizează ciupercii
oxigenul şi substanţele organice,
produse prin fotosinteză.
Constau în inhibarea activităţii
unei specii prin activitatea altei
specii.

Clasificare :
1.Relaţii antibiotice unilaterale – o
singură specie acţionează inhibitor,
cealaltă fiind neutră sau probiotică;
2. Relaţii antibiotice bilaterale – în
acest tip sunt cuprinse concurenţa
şi parazitismul.
 Relaţie interspecifică antagonistă
în care două specii ,,luptă’’
pentru aceleaşi resurse din
mediu.

Rezultatul concurenţei este determinat de

mai mulţi factori :
-reacţia speciilor faţă de condiţiile de
mediu;
- rolul selecţiei naturale în favorizarea
speciilor cu o capacitate mai ridicată de
concurenţă;
- în cazul plantelor şi microorganismelor,
producţia de metaboliţi secundari
eliminaţi în sol, apă sau aer,avantajează
concurenţa.
 Guguştiucul

Stăncuţa

Stăncuţa şi guguştiucul, păsări ataşate

aşezărilor omeneşti, concurează între ele
pentru deşeurile alimentare din gospodării.
 Reacţia speciilor faţă de condiţiile de mediu

Gândacul
Tribolium confusum
Gândacul
Tribolim castaneum

Cele două specii de gândaci de făină sunt

concurente între ele, manifestând o sensibilitate
diferită faţă de variaţiile de temperatură şi
umiditate.În funcţie de aceşti factori,
supravieţuieşte când o specie, când alta.
 Iepurele de câmp

Iepurele de vizuină

Ambele specii luptă pentru ocuparea de

adăposturi- gropi, mărăciniş.Iepurele de câmp
poate ataca iepurele de vizuină, izgonindu-l prin
lovituri cu ghearele.
Sunt relaţii interspecifice de tip pradă-
prădător, în care o populaţie dintr-o
specie, numită pradă, este vânată,
capturată şi consumată de o populaţie
din altă specie, numită prădător.

Caracterul antibiotic este unilateral,

deoarece prada nu este capabilă de
acţiuni care ar putea inhiba vitalitatea
prădătorului.

Sistemele prada-prădător sunt

răspândite în natură, având o durată
îndelungată, în care se staileşte un
echilibru numeric.
Sistemul şoarece de câmp - vulpe

Sistemul crap - şalău

Sistemul muscă - păianjen

Sistemul pelican - ştiucă