Mozaicul

tomatelor

Încadrare sistematică:
Familia: Virgaviridae
Gen:Tobamovirus
Specie: Tabacco mosaic virus
■ Virozele sunt boli provocate de
virusuri fitopatogene.
■ Primul virus descoperit este Virusul
Mozaicului Tutunului (V.M.T), deși
unele boli ale plantelor cunoscute azi
ca viroze, au fost semnalate cu mult
înainte ca agentul patogen să fie
descoperit.În prezent pe plan mondial
se cunosc aproximativ 500 de boli
produse de virusuri, care atacă diferite
specii de plante, iar în țara noastră
sunt descrise circa 50 de viroze cu
importanță economică.
Descoperirea virusurilor îi este atribuită lui Dmitri
Ivanovski, un microbiolog rus care, între 1887 și 1890, a
investigat boala mozaicului plantelor de tutun care
apărea în Europa de Est.

Ivanovski a constatat că factorul care cauza boala putea

trece printr-un filtru de porțelan care avea pori suficient
de fini pentru a reține bacteriile. Astfel, a demonstrat că
boala tutunului era cauzată de un „virus filtrabil” –
termenul virus provenind din latină și însemnând otravă.

În prezent, acest termen este considerat învechit și este

prescurtat pur și simplu „virus”. Concluziile lui Ivanovski
au fost confirmate în 1895 de botanistul olandez Willem
Beijerinck, care a demonstrat, în plus, că boala produsă
de seva filtrată poate fi transferată în serie de la o
plantă la alta, demonstrând că agentul nu era o simplă Dmitri Ivanovski
toxină chimică, cu era viu și se autoreproducea.
 Mozaicul tomatelor
Este cea mai frecventă viroză a tomatelor.
Atacul se întâlnește în culturile din câmp,
sere și solarii, determinând deprecierea
producției din punct de vedere calitativ și
cantitativ.

Boala este produsa de virusul mozaicului

tutunului. Se manifestă prin apariția pe
frunze a unor pete decolorate dispuse în
mozaic. Frunzele atacate sunt de
dimensiuni mai mici decât cele sănătoase.
Fructele plantelor atacate sunt reduse ca
număr și ca dimensiuni.

Planta bolnava
Simptome si gazda Fig. 1 Frunze de tomate cu mozaic

Frunze: Mozaic comun (cea mai

raspândita forma de manifestare): pete
de culoare verdegalbuie, difuze, de
marimi diferite, izolate sau confluente,
care alterneaza cu zone de culoare
verde.Limbul foliolelor este mai redus,
uneori încretit.
Mozaic aucuba: pete mici, frecvent
în spatiile internervuriene, clorotice
apoi albe, dispersate pe toata suprafata
limbului.
Strict: forma de manifestare deosebit
de grava; simptome vizibile dupa
fructificare, pe nervuri si petioli: pete
brune-negricioase, necrotice, în general
sub forma de striuri alungite sau cu
forme si dimensiuni diferite, putând
cuprinde uneori întreaga suprafata a
limbului. Atacul determina uscarea
 Fruct atacat

Fructe:
Mozaic aucuba (în cazul infectiilor
puternice): pete brune-galbui, cu
contur nedefinit, adâncite, dispersate
neuniform;
Strict - pete necrotice, brune-lucioase,
de forma neregulata, usor adâncite în
tesut.
Fructele atacate ramân slab dezvoltate,
deformate. Plantele intens atacate
ramân mai mici, cu un numar mai
redus de fructe (atacul produce si
sterilitatea florilor).
 
 Factori favorabili

Temperatura scazuta, umiditatea

ridicata si insuficienta luminii
(viroza mai raspândita în ciclul II
de cultura din sere, datorita
temperaturii mai scazute si a
nebulozitatii ridicate).
 Agentul
patogen
Tobacco mosaic virus este virusul care se transmite prin
semințe la tomate si prin resturile vegetale ale plantelor
infectate.

Se caracterizează printr-o mare rezistență la uscăciune,

putând să-și mențină capacitatea infecțioasă în frunzele
infectate mai mult de 20 ani. Virusul rezistă și în praful
depus pe scheletul și instalațiile din seră.
 Alcatuirea virusului VMT

Poate fi transmis la tomate și de pe alte plante gazdă

intermediar (tutun, ardei, regină nopții, etc.). În timpul
perioadei de vegetație se răspândește prin contactul
mecanic dintre plante, prin intermediul hainelor și
mâinilor muncitorilor, prin intermediul uneltelor de lucru.
 Virusul mozaicului tutunului

Pana in prezent, se cunosc 9 familii de plante si 125 de

specii care sunt afectate de acest virus.
• soiuri şi hibrizi rezistenţi; respectarea igienei
Prevenire si
combatere
culturale;
• la sfârşitul fiecărui ciclu de cultură, se adună şi
se distrug resturile vegetale;
• solul din sere se schimbă ori se tratează termic
sau chimic;
• părţile interioare ale serei se spală cu un jet de
apă, apoi se dezinfectează cu formalină de 3%,
fosfat trisodic de 3% sau cu sodă caustică de 2%;
• sămânţa se dezinfectează cu acid clorhidric
20%, fosfat trisodic 15%, permanganat de
potasiu 1%, cu imersie de 10-30 min., după care
se spală sub robinet şi
se usucă;
sămânţa poate fi devirozată şi prin termoterapie
(3 zile la 70ºC sau 24 ore la 80ºC)