❖ Genele plasate pe cromozomi pot avea forme diferite si se numesc alele.
❖ Alelele pot fi: dominante sau recesive.
Indivizii pot fi:
heterozigoti (cu alele diferite) care au o alela
dominanta (A) si una recesiva ( a)
homozigoti ( cu alele identice) / indivizii
homozigoti pot fi dominanti, cand au doua alele dominante ( AA) sau recesivi cand au doua alele recesive (aa) Gregor Mendel, cunoscut ca „tatăl geneticii moderne”, a studiat fenomenul de ereditate la plantele de mazăre, experiențele sale au devenit cunoscute ca „Legile eredității ale lui Mendel”
❖ A incrucisat doua soiuri de plante de mazare, unele cu flori
violete si altele cu flori albe. Toti urmasii din prima generatie aveau flori violete. ❖ A incrucisat plante cu flori violete intre ele, a obtinut, in a doua generatie, cele mai multe plante cu flori violete si cateva plante cu flori albe. Prima generatie
A doua generatie Mendel a observat ca alela pentru flori violete era dominanta si alela pentru flori albe era recesiva.
Incrucisarea intre genele alele ale parintilor se numeste
recombinare genetica. Cunoscand genotipul parintilor, geneticienii folosesc patratul Punnett pentru a vedea rezultatele posibile ale recombinarii genetice intre genele alele de la parinti. Pe baza acestor rezultate, se estimeaza probabilitatea mostenirii unui anumit caracter de catre descendenti. Concluzii: ❖ Metoda recombinarii genetie se aplica mai usor la plante si animale. ❖ La om, metoda este mai dificila, deoarece cele mai multe caractere sunt determinate de interactiunea mai multor gene. ❖ Timpul dintre doua generatii este mai lung, iar numarul de descendenti este mult mai mic decat la plante si animale.