Carbunele

Ioana Vasiliu Geochimie anul III

Crbunele este o roc sedimentar de culoare brun - neagr cu proprieti combustibile format prin (carbonizare) mbogirea n carbon (n condiiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm, prin dou procese mai importante: 1. faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i lignina din plante; 2.faza geochimic faza propriu zis de incarbonizare, care se produce la temperaturi i presiuni ridicate formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i antracitul. Acest proces are ca rezultat o mbogire de peste 50 % din volum n carbon.

n tehnic, compoziia crbunilor se exprim parial n elemente chimice carbon (C), hidrogen(H), azot (N), oxigen (O) i sulf (S), parial n substane ca masa mineral i umiditatea. Compoziia se poate exprima ca: mas organic, care conine C, H, N, O i S din combinaiile organice; mas combustibil care conine i S din combinaiile minerale (pirite), care arde, iar ceea ce nu arde (masa mineral plus umiditatea) este balastul; mas anhidr, care conine i masa mineral, adic tot, mai puin apa; masa uscat la aer (masa pentru analiz), care conine i umiditatea de constituie i cea higroscopic, compoziie folosit n determinrile de laborator, fiind stabil; masa iniial care conine i umiditatea de mbibaie, adic compoziia crbunelui introdus n focare. n timpul nclzirii, din crbune se degaj gaze combustibile, numite materii volatile. Cu ct se degaj mai multe materii volatile, cu att crbunele se aprinde mai uor. Prin aprindere i ardere crbunele degaj cldur. Cantitatea de cldur eliberat prin arderea complet a unui kilogram de combustibil (aici crbune) este puterea calorific (sau cldura de ardere) a combustibilului.

Compoziie

Clasificarea carbunilor din Romania

Tipul de carbune Turba Cantitate de C % 52 - 62 Umiditate in momentul extractiei % 75 - 80 Putere calorifica(MJ/kg) 12 - 20 Utilizare Combustibil casnic,material filtrant, ingrasamant mult folosit, n special lignitul n scopuri energetice, fiind combustibilul clasic n termocentralele pe baz de crbune. scopuri energetice, huila de cocs si partial cea gras (n amestec cu cea de cocs) cocsific, ca urmare este folosit la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroas dect prin ardere. industria chimic la producerea electrozilor

Carbune brun

60 - 78

60 - 78

6 - 18

Huila (cel mai pretios carbune)

75 - 92

1-5

20 - 29

Antracit

92 - 98

3 - 12

20 - 25

Rezervele de crbuni
Rezervele de crbuni pe glob estimate n anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din care 27 % aparine SUA, 16 % Rusiei, 12 % Chinei, 12 % Indiei, 7 % Uniunii Europene i 7 % Australiei. Aceste rezerve, dac se continu folosirea crbunilor n acelai ritm ca n anul 2003 (3,8 miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioad de 203 ani. Rezervele de carbune ale Romniei, aflate in evidena national la nceputul lui 2007, sunt urmatoarele: huil 721 mil.tone; carbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone. Principalele exploatari din bazinul Petrosani sunt in parteea de est: Lonea cu mai multe mine cu carbune brun spre huila, Petrila si Dilja cu huile necocsificabile. In partea central-nordica este exploatarea de la Aninoasa. Pe valea Jiului, la vest, se insiruie exploatarile cu huile de la Vulcan, Lupeni avind cele mai bune huile de gaz si Uricani de calitate mai slaba, dar care se cocsifica in mare parte. Principalele exploatari se afla intre Jiu si Motru, unde sint exploatabile 8-9 strate, cu grosimi ce depasesc 10 metri. Cele mai productive mine si cariere sint cele din bazinul Rovinari, pe valea Jiului, Tismana si cele din bazinul Motrului, in care predomina exploatarile in subteran: Leurda, Plostina, Horasti.

Cele dou Complexe Energetice Rovinari i Turceni produc cel mai ieftin crbune pe pia. n timp ce, la Termocentrala Rovinari, preul la tona de crbune este cel mai mic de pe pia, de 56 lei, la Turceni, tona de lignit a sczut de la 60 la 57 lei. Reprezentanii celor dou complexe energetice au declarat c aceste reuite au fost posibile ca urmare a reducerii cheltuielilor ,dar i datorit poziionrii carierelor n structura entitilor energetice . Anul 2010 este cel n care s-a reuit reducerea preul de producere a tonei de crbune de la 60 la 57 lei. Rezervele mondiale de carbune sunt uriase. Ultimele estimari arata cam 901 mild.de tone care pot fi exploatate eficent. Daca se iau in considerare si rezervele ale caror costuri de minerit sunt mult mai mari, cantitatea totala ar fi cam de 1800 de mild.de tone. La rata actuala de consum ele ar dura peste 200 de ani.

Consumul de crbune din lume Consumul de crbune n China s-a dublat in 6 ani i a crescut cu 10%, in anii 2007 - 2008. Statele Unite este al doilea mare consumator de crbune din lume, cu 565 Mtep (17%). India este al treilea, cu 231 Mtep (7%), urmat de Japonia (3,8%), Africa de Sud (3,1%) i Rusia (3%). Aceste ase ri reprezint trei sferturi din consumul mondial de crbune din lume.

Crbunele este a doua surs de energie primar n lume dup petrol (36%). n 2008, 29% din energia primar consumat n lume provine de la crbune. Energia nuclear (5%) i hidroelectrice (6%) sunt cu mult in urma.

Pretul carbunelui Preul poate varia de pn la trei ori, n funcie de calitate: crbune brun, crbune cocsificabil si antracit,locul de producie n cazul n care crbunele a de a cltori 7 000 km pentru consumator, care v-a crete costul acestuia. Din acest motiv, avei grafice cu preuri de crbune diferite, sau de origine i (sau) destinaia geografic a crbunelui sunt afiate.

Are o lungime de 220 de metr si o inaltime de 93 de metri. Folosit in minele de carbune, el poate extrage 240.000 de tone de carbune intr-o singura zi

Cea mai mare masinarie din lume