Carbunii

s-au format din plante si arbori prin transformari

biologice si chimice, in decursul timpului
roc organogen caustobiolitic
Definiia crbunilor
sunt roci sedimentare, solide,
friabile
de culoare glbuie, brun
pn la neagr,
cu proprietati combustibile
Procesul de incarbonizare :
prin dou
procese
mai
importante:
1. faza biochimic
- produs de bacterii i ciuperci
care transform celuloza i lignina
din plante;
2. faza geochimic
- faza propriu-zis de incarbonizare,
- se produce la temperaturi i
presiuni ridicate formndu-se ntr-un
timp ndelungat :


- n urm cu aprox.
360 mil.de ani
perioad numit
de geologi
era
carbonifer
(datorit
cantitilor imense
de crbune care
s-au format)

turba lignitul huila antracitul
In cursul acestui proces lent de incarbonizare, continutul in carbon a
crescut cu varsta zacamantului.
Compozitia chimica elementala a carbunilor
carbunii au o compozitie
chimica similara plantelor:

Carbonul reprezinta elementul
chimic principal al carbunilor
cantitatea de carbon
determina calitatea acestora.
continutul in C este proportional
cu rangul carbunilor
continutul mediu este de
59% la turba,
65% la carbunii bruni
95 % la antraciti
Hidrogenul si oxigenul
scad cu cresterea rangului
det. mics. capacitatii calorifice

Azotul (0,4 - 1%),
prin proprietatile sale
(nu arde si nu intretine arderea)
reduce puterea calorifica a
carbunilor si este un element
nedorit in carbuni.
C O H N
+ cantitati mici S si P
Compozitia carbunilor:
masa organica - contine C, H, N, O si S
masa combustibila - tot ce arde
masa anhidra - tot, mai putin apa
masa uscata la aer (masa pentru analiza), contine si
umiditatea de constitutie si cea higroscopica,
compozitie folosita n determinarile de laborator,
fiind stabila;
masa initiala - contine si umiditatea de mbibatie,
adica compozitia carbunelui introdus n focare.
se poate
exprima
ca:
CARBUNI
SUPERIORI
ANTRACIT
HUILA
CARBUNI
INFERIORI
CARBUNELE
BRUN
LIGNITUL
TURBA
Clasificarea crbunilor
- procent de
carbon
mare
- putere
calorica
mare
- pe o placa de
portelan poros lasa o
dara neagra
- procent
de carbon
mic
- putere
calorica
mica
- pe o placa
de portelan
poros lasa o
dara cafenie.
TURBA
este cel mai tnar carbune fosil
se mai formeaza si in zilele noastre din
muschi si plante acvatice ce apar in mlastini
sau turbarii
culoare: galben deschis pn la negru.
contine cca 50% carbon
contine 75 80 % umiditate trebuie uscata
putere calorica f.mica 2.0003.000 Kcal/Kg
( (ceva mai mare decat a lemnului)
utilizari: combustibil casnic,
material filtrant
ngrasamnt in agricultura
LIGNITUL
o varietate de carbune brun
proveniti din incarbonizarea lemnului
mai pastreaza inca structura lemnului din care au provenit
culoare negru-maro
contine 57-65% carbon
putere calorica mica - 2.600-3.500 Kcal/Kg
in timpul arderii degaja mult fum si putina caldura


Carbunii bruni
contin 60 -70% carbon,
capacitate calorica - pana la 5.000 Kcal/Kg
se utilizeaza - la fabricarea cocsului si in termoenergie
sunt un conglomerat de cristalite
minuscule, orientate neregulat in
toate directiile posibile conduc
rau caldura si electricitatea
HUILA
este un carbune cu aspect lucios
mai dur decat carbunele brun
contine 75-90% Carbon
putere calorica 7.000 - 8.000 Kcal/Kg
utilizata in cantitati mari in fabricarea cocsului
datorit energiei termice ridicate degajate prin
ardere huila mai poart numele de aurul negru

ANTRACITUL
este cel mai bun carbune natural, dupa
grafit
este dur si stralucitor
contine 92-98% carbon
aproape deloc materii volatile
dificil de aprins
putere calorica ridicat peste 8.000
kcal/kg
este putin folosit n energetica, fiind
folosit n industria chimica la
producerea electrozilor.
Cocsul este produsul
principal rezultat la
cocsificare:
Carbune sintetic obtinut prin
distilarea uscata a carbunilor, la 900 - 1.000C
din 100 kg crbune se obtine aproximativ 60-70 kg cocs, iar
din rest gudroane si gaze.
continut f.mare de carbon putere calorica f.mare
se folosete, n special, n furnale pentru obinerea fontei din
minereuri de fier.
la prelucrarea gudroanelor se separa diferii produi
(naftalin, antracen, fenol etc.) care sunt folosii ca materie
prim n industria chimic organic.
Mangalul
este un crbune artificial uor i sfrmicios,
obinut in urma distilarii uscate a lemnelor n
cuptoare speciale sau prin stingerea forat a
jraticului
continut foarte mare de carbon putere
calorica foarte mare
Proprietatile fizice ale carbunilor
proprietati
fizice
vizibile cu ochiul liber : culoare, urma,
luciu, spartura etc.

detectabile cu diverse instrumente:
proprietati electrice, termice, magnetice etc
- depind in cea mai mare parte de gradul de carbonificare al
carbunilor

cunoastrea lor este importanta pentru:
- stabilirea domeniilor de utilizare,
- identificarea acumularilor de carbuni pe baza cercetarilor geofizice.
CULOAREA - difera de la un tip de carbune la altul
- dupa Teichmuller, pe masura cresterii gradului de carbonificare
carbunii devin din ce in ce mai inchisi la culoare, mai negri.
turbele pot fi galbene, brune si, uneori, negre;
lignitii -galben murdar, galben-brun, brun si ajung la negru;
huilele sunt in marea lor majoritate negre,
antracitii au culori cenusii, cenusii metalice si neagra.
URMA - lasata prin frecarea carbunilor pe suprafata alb-
mata a unui portelan
cu cat urma este mai neagra cu atat este mai mare
continutul in carbon - carbunii bruni lasa urma bruna,
huilele urma neagra,
antracitii urma neagra cu nuante de gri metalic.
LUCIUL - depinde de compozitia petrografica si creste odata cu
gradul de carbonificare;
- se deosebesc carbunii: mati, semimati, semilucioasi,
cu luciu de smoala, luciosi, cu luciu metalic (antracitii).
P
R
O
P
R
I
E
T
A
T
I

O
P
T
I
C
E

Proprietati mecanice:
SPARTURA - ca urmare a sfaramarii forma suprafetei rezultate difera
de la un tip de carbune la altul.
la ligniti - este pamantoasa ori se desprind in foite fine
huilele - spartura colturoasa sau concoidala
antraciti - este angulara sau prismatica.
DURITATEA - variaza intre 1, pentru ligniti si 3, pentru antraciti
FRAGILITATEA sau rezistenta la compresiune
- este influentata de compozitia petrografica si continutul in cenusa;
MACINABILITATEA - comportamentul carbunilor la macinare
important pentru carbunii utilizati in termocentrale, unde
praful de carbune este foarte fin macinat
DESPICAREA - proprietatea de desfacere dupa anumite
suprafete (plan de stratificatie sau sisteme de fisuri).
Importanta carbunilor
sursa valoroasa de energie fata de alte roci, carbonul arde
si degaja caldura.
a fost primul combustibil folosit in perioada revolutiei
industriale si a jucat un rol foarte important in dezvoltarea
marilor tari industriale.
Cunoscut pentru vechimea exploatarii si fiind una din marile
rezerve sigure, a dobandit variate intrebuintari.
Utilizrile
crbunelui
- sursa de energie

- materialul de baz
al industriei chimice
i al industriei grele.
Carbunele
- sursa de
energie
Lichefierea carbunilor (procesul Bergius
sau Pott-Broche)
este procesul chimic care transform direct
crbunele ntr-un amestec de hidrocarburi
lichide numit petrol sintetic.
Exist mai multe variante de procesare.
Toate acestea coincid n prima faz:
- dizolvarea crbunelui ntr-un dizolvent la
mare presiune i temperatur la care se adaug
hidrogen pentru a realiza hidro-cracarea n
prezena unui catalizator.
Produsul obinut este un petrol sintetic ce
necesit o rafinare, cu consum de hidrogen.
Principalele termocentrale
din Romania
Turceni
Rovinari
Deva-Mintia
Isalnita
Braila
Brazi
Ludus Iernut
Borzesti
Bucuresti Sud
Galati
Craiova II
Putina arta
Carbunele este folosit si in domeniul artistic la
desene liniare, portrete sau peisaje
Unde se gaseste carbune ?
Rezervele mondiale cunoscute sunt estimate a fi suficiente
pentru 200 ani, la o rata de consum cu cea actuala.
multi experti sunt de parere ca exista cam de 15 ori mai mult
carbune ramas nedescoperit.
3 tari detin doua treimi din rezervele mondiale descoperite
SUA are 30%
Rusia si statele aliate cam 25%
China 10%
Cea mai mare parte a carbunelui este ingropat adanc sub
padurile tropicale unde este greu de exploatat.
Metode de extractie
Mineritul de suprafata
- se practica atunci cand zacamantul
este aproape de suprafata solului.
Mineritul in subteran
- principala metoda de minerit.
- pentru a ajunge in adancimi se sapa
puturi verticale. Minerii coboara cu
lifturile si carbunele este adus la
suprafata la fel.
- uneori, galeriile subterane se pot
extinde pe orizontala mai multi kilometri
si transportul este asigurat cu trenuri
electrice.
Stiati ca
China este tara ce produce si in acelasi timp consuma
cel mai mult carbune?
Carbunele vegetal are proprietati medicinale in tratarea
ranilor, a umflaturilor si pentru vindecare stomacului
orice afectiune- de exemplu malaria?
Tara care exporta cel mai mult carbune este Australia, iar
tara ce importa cel mai mult carbune este Japonia?
Un kilogram de uraniu are energie cat 6 milioane de
kilograme de carbune?
este sursa de energie cea mai
ieftina, dupa cea nucleara

Dintre toti combustibilii fosili, carbunele are un grad ridicat
de impuritati si emite cele mai mari cantitati de dioxid
de carbon, avand un impact daunator asupra mediului
Un profesor de la Universitatea Ohio State din
SUA a reuit s dezvolte un sistem care
transform crbunele n energie, dar fr a-l
arde, cum se face n prezent.
n acest looping chimic crbunele este aprins
chimic ntr-o incint sigilat astfel nct s nu
polueze aerul.
Astfel, resursa de combustie este exploatat n
proporie de aproape 100%.

Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/carbune
http://www.coalcrusher.org/coal/coal-application.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lignit
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cocs
http://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/carbunii-
si-industria-carbonifera
http://www.scribd.com/combustibili-sintetici-pdf
http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/
ORIGINEA-CARBUNILOR
Proiect realizat de
BADIU Alexandru
CIONTU Mihai
LATCU Andrei
ROMAN Adrian
xxx