Crbunii

Crbunii sunt constituii dintr-o mas organic

complex i bogat n carbon alturi de care se
gsesc n cantiti variabile, hidrogen, oxigen,
sulf, azot. Deasemenea ei contn compusi
minerali (care la ardere formeaza cenus) i
umiditate
-Origine
-Compoziie
-Clasificare
-Proprieti
-Prelucrarea (cocsificare)

Crbunii pe care i gsim astzi s-au format din generaii de plante

ce au murit i s-au acumulat pe fundul unor vechi mlatini tropicale.
Acolo, sub aciunea presiunii i temperaturii, vegetaia a suferit un
proces de ncarbonizare (creterea coninutului de carbon i
scderea coninutului de oxigen i hidrogen),

TURBA

LIGNIT

HUIL

ANTRACIT

Originea carbunilor

Carbunii fosili s-au format in cursul erelor geologile

printr-un proces lent de tranformare fizico-chimica a
masei vegetale si animale. Masa organica ce
alcatuieste carbunii provine din celuloza si lighnina
plantelor.
Procesul de formare a carbunilor a fost
influentat de conditiile climaterice care au permis
dezvoltarea unei bogate vegetatii de padure. Aceasta
vegetatie s-a acumulat in cantitati uriase sub forma de
trunchiuri de copaci, craci, frunze, spori stc. care cu
timpul s-au tranformat sub influenta diferitilor factori,
in turba.

Formarea carbunilor

Materia iniial de baz din care i-a natere

crbunele sunt resturi de plante fosile, care
constau mai ales din feriga uria
(Pteridopsida sau Polypodiopsida) care n
urm cu 400 de milioane de ani alctuia
adevrate pduri, azi feriga are ntre 9000 i
12000 de varieti.

Dup moartea lor aceste plante se scufundau

n mlatin unde fiind izolate de aerul
atmosferic urmeaz o serie de procese
anaerobe, n primele faze se formeaz turba.

Prin migraia mrilor aceste mlatini au fost acoperite cu

sedimente, crendu-se temperaturi i presiuni ridicate,
care intensific procesele de incarbonizare, presiunea
elimin apa din turb astfel ia natere crbunele brun.

Dac aceste presiuni mari persist mai departe se continu

eliminarea apei din crbunele brun rezultnd crbunii cu
cea mai mare putere calorific, huila i n final antracitul
care este n acelai timp i crbunele cel mai vechi. La
antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %.

Zcmintele de huil s-au format cu cca. 280 - 345

milioane de ani n urm, constituind azi una dintre
principalele resurse energetice ale globului. Crbunele
brun este un crbune mai tnr formndu-se n peroada
teriar n urm cu 2,5 - 65 milioane de ani.
MLATINI STRVECHI
AP

RESTURI DE PLANTE

SEDIMENTE
TURB
AP
SEDIMENTE I ROCI
SEDIMENTARE
CRBUNE

Datorita conditiilor diferite de zacamant

( presiune, temperatura, durata ) procesul de
incarbonizare a substantei lemnoase a condus
la formarea mai multor tipuri de carbuni fosili:
turba
carbune brun
huila
antracit

Clasificare n funcie de vechime

Tipuri de crbuni fosili

Turba

Crbune brun

Lignit

Huila

antracit

Turba
este cel mai tanar carbune fosil, fiind
rezultatul
formelor
initiale
de
decompunere a resturilor vegetale,
formndu-se i astzi
- are un continut de 25-60% de C si un
continut ridicat de sruri minerale
n momentul extraciei ea conine 75 80 % umiditate, ca urmare trebuie
uscat, stare n care are o putere
calorific de 12 - 20 MJ/kg.
Turba uscat i brichetat se folosete
drept
combustibil
casnic.
De
asemenea, ea se poate folosi ca
material filtrant sau ca ngrmnt.

Cmin n care se arde turb.

Crbunii bruni
- sunt rezultatul unui
proces mai inaintat de
incarbonizare a
materialului vegetal.
au un continut de
60-70% Carbon , ceea ce
face ca puterea lor
calorica sa fie mai
ridicata.
- se utilizeaza, in general
drept carbuni
energetici.

Lignitii
sunt carbuni
proveniti din
incarbonizarea
lemnului.
Spre deosebire de
de carbunii bruni
ei mai pastreaza
inca structura
lemnului din care
au provenit.

Huila
este un carbune cu aspect
lucios, mai dur decat
carbunele brun.
- are n coninutul
su 75-90% Carbon
-

este utilizata in cantitati

mari in
fabricarea cocsului
- datorit energiei termice
ridicate degajate prin
ardere huila mai poart
numele de aurul negru.
-

5. Antracitul
este cel bun carbune
natural, dupa grafit,
in ceea ce priveste
continutul in carbon
( 90-95% )
este dur si
stralucitor
are o putere
calorifica ridicat

Coninut
de
carbon
%

Tipul de
crbune

TURBA

Umiditate
%

Putere
caloric,
kcal/kg

Aspect

Utilizri

90-30

4000

prezint elemente
vegetale
nedescompuse
galben-brun

15-25

45007000

nu conin material
vegetal nedescompus
negri, mai sau lucioi

crbune
energetic

6700

pstreaz structura
lemnului din care
provin

crbune
energetic

75-90

8500

culoare neagr
structur
compact,
fii mate i lucioase

90-95

89009500

culoare neagr luciu

metalic
Structur compact

25-60

ngrmn
t agricol

v
e
c
h
i
m
e

ALI
TA
TE
A
SO
LU
IE
I
DE
FIE
RB
ER
E

CRBUNI
BRUNI

LIGNII

60-70

UR
AT
A
DE
FIE
RB
ER
E

HUIL

65-70

T
EM
PE
RA
TU
RA

ANTRACIT
E
FIE

cocsificare

crbune
energetic

Proprietile crbunilor
1. Umiditatea
Generaliti

Combustibilii sunt materiale solide, lichide sau gazoase

care ard usor,producand o mare cantitate de caldura.

Carburantii sunt combustibili lichizi intrebuintati la

arderea in motoare cu combustie interna.

Lubrifiantii sunt materiale de ungere care servesc la

reducerea frecarii dintre suprafetele in contact a pieselor
in miscare, la masini si utilaje.

Cei mai cunoscuti lubrifianti sunt uleiurile minerale si

vaselina, provenite ca si carburanti din prelucrarea

Majoritatea substantelor solide, deci si

carburantii, au proprietatea de a retine apa sub
diverse forme.
astfel se deosebesc 3 tipuri de umiditi:
Umiditatea de imbinare (sau inhibitie)
Umiditatea higroscopica
Umiditatea totala

Umiditatea de imbinare reprezinta apa, care se afla

intre particulele solide, intre granule si care se
elimina usor prin stocare sau uscare la temperatura
obisnuita.

Umiditatea higroscopica reprezinta apa

retinuta pe suprafata granulelor, care se pierde mai
greu, numai prin uscare in etuva, la 105-1100C timp
de 1-2 ore, pana la masa constanta. Temperatuta de
uscare nu trebuie sa depaseasca 1100C, deoarece se
pot pierde si o parte din materiile volatile.

Umiditatea totala este suma umiditatii de

imbibare si a umiditatii higroscopice.

Umiditatea U se exprima, de obicei, in procente

si se calculeaza astefel:
U(%) = (m2-m3) / (m2 - m1) * 100
in care:

m1 = masa fiolei (g)

m2 = masa fiolei cu carbune umed (g)
m3 = masa fiolei cu carbune uscat (g)

Puterea calorific ( caloric)

Cea mai importanta caracteristica a unui

combustibil este puterea calorifica care
reprezinta cantitatea de caldura care se
degaja la arderea completa a 1 kilogram de
combustibil solid sau lichid sau a 1 metru cub
combustibil gazos (in conditii normale de
temperatura si presiune).

Puterea calorifica a combustibililor se poate determina foarte

exact cu ajutorul instalatiei din figura :
- In calorimetrul cu apa 1 se introduce o
bomba calorimetrica 2
-Bomba este alcatuita dintr-un recipient de
otel cu pereti grosi inchis cu un capac cu
filet.
-In interiorul acestui vas se gaseste o cupa
3 care contine cca 1 g din combustibilul ce
trebuie studiat. Arderea lui are loc in
prezenta oxigenului sub presiune.
-O spirala metalica 4 incalzita electric
asigura aprinderea probei.
-Apa din calorimetru este amestecata cu
ajutorul unui agitator mecanic 6 .
-Pentru observarea temperaturii apei este
montat termometrul 5.

Bomb calorimetric

Crbunii se pot clasifica i

n funcie de utilizare ( dup destinaie ) n:

crbuni energetici
- folositi in industria energica
(termocentrale), in transporturi si pt uzul casnic;

crbuni metalurgici( cocsifiabili )

- folositi pentru obtinerea cocsului necesar
industriei metalurgice

Prelucrarea (cocsificare)

Asa cum sunt scosi din mina, carbuni nu pot fi folositi

direct ca sursa de energie si nici ca materie prima pentru
industria cocschimica, deoarece au o granulatie
neomogena si de cele mai multe ori au un continut
ridicat de umiditate si steril ( substante minerale care in
urma arderii carbunelui se transforma in cenusa ) ceea
ce diminueaza calitatile lor .

De aceea inainte de a fi trimisi la consumatori , carbunii

sunt supusi operatiilor de sortare, inlaturare a sterilului
si uscare

Cocsificarea carbunelui
Procesul de fabricare a cocsului
se numeste cocsificare i se realizeaza prin
nclzirea crbunelui n absena aerului la
temperaturi de aproximativ 1000 grade Celsius .
Acest proces este numit uneori impropriu
" distilare uscata a carbunilor".

Produse obinute la distilarea uscat a crbunilor

fosili

Gaze de cocserie
Utilizri: combustibil

Gaze de cocserie
Utilizri:
combustibil

Ape amoniacale
Utilizri:
- ngrminte chimice

Ape amoniacale
Utilizri:
- ngrminte
chimice

cocs
Utilizri:
-combustibil
-fabricarea fontei
-fabricarea electrozilor
-fabricarea carbidului

Cocs
Utilizri:
-combustibil
-fabricarea fontei
-fabricarea electrozilor
-fabricarea carbidului

Cocsificarea crbunilor
(nclzirea lor la 900-10000C n
absena aerului)

Cocsificarea
crbunilor
(nclzirea lor la
900-10000C n
absena aerului)

Gudron
Utilizri:
-uleiuri
-smoal

Gudron
Utilizri:
-uleiuri
-smoal

1
AP

3
GUDRON
PRIMAR

2
GAZE DE
COCSERIE

CO, CO2

H2, CH4 ,

C2H4, H2 S

HCN , NH3

Bogat n hidrocarburi
saturate

4G
GUDRON
GREU

COCS

Bogat n hidrocarburi
aromatice Combustibil
- n metalurgie
-pentru
generatoare de gaz
Absorbant

GAZE DE
COCSERIE
combustibil

APE
AMONIACALE
Fabricarea
ngrmintelor

- Benzine
- Petrol lampant
- Motorine
- Smoal

- Ulei uor

benzen

-Ulei mediu

fenoli, crezoli

-Ulei greu

naftalin

-Ulei de antracen

antracen

In procesul de cocsificare datorit temperaturii

ridicate substanele din compozitia crbunelui se
descompun termic i se degaj sub form de gaze si
vapori, rmnnd un reziduu (cocsul) mai bogat
in carbon decat crbunii supui cocsificarii (9698%C)

Pn la 3000 C din carbune se degaj vapori de

ap, oxid i dioxid de carbon, hidrogen,
hidrocarburi usoare, compusi cu sulf, acid
cianhidric, amoniac;

intre 350 si 450C, crbunele se nmoaie i din acest

moment ncep s se degaje cantitai mari de gaze i
vapori ai substanelor de descompunere.

Degajarea abundent a acestor produse

determin umflarea crbunelui, fenomen care
nceteaza la 500C.

Continundu-se nclzirea pana la 10000 C,

degajarea gazelor se face lent, iar n final
rezult produsul solid numit cocs.

Gazele si vaporii sunt captate si rcite n

instalaii
speciale
pentru
condensarea
produselor lichide (ape amoniacale si
gudroane) i pentru separarea acestora din
gaze.

Utilaje - Cocsificarea

cuptoare orizontale (de cocsificare)

10 - 13 m lungime
3,5- 6 m nlime
0,3 - 0,5 m lime, n care se pot
introduce 15-30 t crbune

Cuptoarele de cocsificare (1) sunt

alctuite din:
(a)camerele de cocsificare ce alterneaz
cu
(b)camerele de nclzire (de ardere)

O baterie de cocsificare cuprinde 2050 camere de cocsificare

Fucionarea instalaiei

Crbunele mrunit pn la o granulaie mic de 3

mm este introdus n camerele de cocsificare.

Pentru ncalzirea crbunelui se folosete gazul de

cocserie care se arde n camerele de nclzire.

Cocsificare dureaz 16-20 ore

Produsele care rezult la cocsificare in stare de

vapori sau in stare gazoas, sunt captate aa cum
rezult din schema tehnologic urmtoare

As
B

1 - baterie de cocsficare; a camer de cocsificare ; b - camer de ardere

2 - barilet
3 - condensator
4 - decantor
5,6 - coloane de absorbie
7 - ventilator
8 - gazometru

-Gazele brute din camera de cocsificare (a) trec intr-un colector

cilindric (barilet 2), lung cat bateria de cocsificare 1 , umplut pe
jumtate cu ap.
- Bariletul - are rolul de a izola camerele de cocsificare de restul
instalaie
Aici gazele se rcesc pn la 700 C si aproximativ jumtate
din cantitatea de gudron si ap condenseaz.
Apa reine i o parte din amoniac.
- Gudronul condensat
se adun
la baza bariletului i
de acolo este evacuat.

Din barilet gazele trec ntr-un condensator 3 rcit cu aer

sau ap.
La baza acestuia se depun gudroanele i apele
amoniacale care se separ in decantorul 4.
- Gudronul cules n barilet (2)i n decantor (4)se separ
de apele amoniacale prin decantare.
Din ape se recupereaz amoniacul, fie sub form de
soluie, fie sub form de sulfat de amoniu, dac aceste
ape se trateaz cu acid sufluric. Sulfatul de amoniu
poate fi folosit ca ngrmnt, n agricultur.

Gazele evacuate din decantorul 4 conin hidrocarburi aromatice

care nu au fost condensate la rcire ( benzen, toluen, xilen etc.).
Ele se extrag prin absorbie n motorin n coloana 5. Desorbia are loc
prin distilare; hidrocarburile sunt separate, iar motorina este
recuperat si reintrodus in circuit.

n continuare, gazele sunt trecute prin coloana 6, n care sunt splate

cu o soluie de sruri alcaline ale arseniului, pentru reinerea
hidrogenului sulfurat. Soluiile rezultate sunt astfel prelucrate, nct
s se recupereze sulful, iar srurile de arsen sa poat fi reintroduse in
circuit.

Dup aceast operaie, cu ajutorul ventilatorului 7, gazul de cocserie

este nmagazinat n
gazometrul 8.
El se folosete drept
combustibil n camerele
de ardere (b) ale
bateriei de cocsificare

Cocsul este produsul principal

rezultat la cocsificare.
- se folosete, n special, n furnale pentru
obinerea fontei din minereuri de fier.
din 100 kg crbune se obtine aproximativ 60 -70
kg cocs, iar din rest gudroane si gaze.
la prelucrarea gudroanelor se separa diferii
produi (naftalin, antracen, fenol etc.) care sunt
folosii ca materie prim n industria chimic
organic.

COCS

CRBUNE BRICHETAT

Rezervele de crbuni
- Rezervele de crbuni pe glob estimate n anul 2004
au fost de 783,1 miliarde de tone, din care aparine
27 % SUA, 16 % Rusia, 12 % China, 12 % India, 7 %
Uniunii Europene i 7 % Australiei.
- Rezervele de carbune ale Romniei, aflate in
evidena national la nceputul lui 2007, sunt
urmatoarele: huil 721 mil.tone; carbune brun 65
mil.tone; lignit 3.400 mil.tone.
- Aceste rezerve dac se continu folosirea crbunilor
n acelai ritm ca n anul 2003 (3,8 miliarde de tone),
atunci rezervele ar acoperi necesarul globului pe o
perioad de 203 ani.

Material realizat de :
Prof. Ing. Liliana Muscin
Colegiul Tehnic ,, Vasile Prvan ,,
Constana