P. 1
Chimie. Petrol Si Carbuni.

Chimie. Petrol Si Carbuni.

3.0

|Views: 1,362|Likes:
Published by Celeste Blood
Referat chimie. Carbuni si petrol
Referat chimie. Carbuni si petrol

More info:

Published by: Celeste Blood on Apr 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2014

pdf

text

original

Petrolul

Definiţie Petrolul, sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța pământului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide și gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substanțe lipofile. Țițeiul în stare brută ( nerafinat ) conține peste 17 000 de substanțe organice complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai importantă pentru industria chimică (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) și producerea carburanților. Ca o curiozitate, se poate menționa că unele varietăți de țiței devin fosforescente în prezența luminii ultraviolete. Teorii de formare 1. Teoria Biogenă de formare a zăcămintelor de petrol susține că petrolul ia naștere din organisme marine plancton care după moarte s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente. Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de ca. 350 - 400 milioane de ani în urmă Devonian perioadă în care a avut loc în rândurile florei și faunei o mortalitate în masă, explicată prin teoria meteoritului uriaș care a căzut în aceea perioadă pe pământ, declanșând temperaturi și presiuni ridicate. Astfel s-au format așa numitele substanțe cherogene ce provin din substanțe organice cu un conținut ridicat în carbon și hidrogen. Prin procesele următoare de diageneză aceste substanțe cherogene pot deveni substanțe bituminoase, rocile sedimentare ce conțin substanțe cherogene sunt denumite roci mamă a zăcămintelor de petrol. Materia cherogenă alcătuită din particule fin dispersate în roca mamă, sub anumite condiții, mai ales în prezența temperaturilor înalte suferă un proces de migrație fiind împinse de apa sărată care are o greutate specifică mai mare, sub presiunea exercitată particulele fine se unesc într-o masă compactă de petrol. Această migrație are tendință ascendentă spre suprafață, dacă acest proces de migrație este oprită de un strat impermeabil (argilos), are loc sub presiune îmbogățirea zăcământului care se află deja în porii rocii de depozitare a petrolului, în condiții asemănătoare iau naștere gazele naturale, de aceea deasupra unui zăcământ de petrol se poate afla o cupolă de gaz natural. În peninsula Arabiei zăcămintele de petrol se află înmagazinate într-un calcarporos biogen care a luat naștere din corali.

care formează aşa numitele gaze de sondă. 2. respectiv o separare a fracţiunii în aşa numite ’’rafinate’’ şi ’’extracte’’ . Prelucrarea secundară a produselor petroliere A. De aceea. 2. cum şi pentru reformarea benzinelor grele. este îndepărtarea gazelor de sondă. Prelucrarea primară Dezbenzinarea gazelor de sondă Petrolul brut extras din sonde este însoţit de hidrocarburi gazoase. 2. miros ) produselor rezultate prin procedeele de prelucrare a petrolurilor brute. Rafinarea chimică Se aplică în vederea îmbunătăţirii calităţii ( stabilitate. Rafinarea prin extracţie Îndepărtarea anumitor grupe de substanţe nedorite. Teoria Abiogenă are adepţi puţini ( Thomas Gold ) şi care postulează că petrolul ar fi rezultat din minerale. roci cu un conţinut ridicat în carbon şi hidrogen care având greutatea specifică mai mică au fost presate spre suprafaţă. prima operaşie la care este supus petrolul. Fracţionarea păcurii prin distilare la presiune redusă ( distilare secundară ) Rafinarea produselor petroliere 1. Fracţionarea petrolului prin distilare la presiune normală ( distilare primară ) 2. nocivitate. se realizează prin extracţie. cu caracter chimic diferit. culoare. El este folosit pentru cracarea motorinelor şi a reziduurilor de distilare. după extragerea lui din zăcământ. . Distilarea fracţională a petrolului Se deosebesc următoarele etape: 1. la fel poate diferi raportul grupărilor alifatice și aromatice.Compoziția zăcământului de petrol poate avea un raport diferit de alcani și alchene. Prelucrarea petrolului 1. Cracarea termică a fost primul procedeu de cracare aplicat în producţie.

coloranţi. Petrolul este utilizat şi la producerea asfaltului necesar şoselelor şi o mare varietate de produse din industria petro-chimica. mase plastice şi cauciucuri sintetice – utilizate la anvelope. explozibili. . Cracarea catalitică prezintă faşă de procedeele termice avantajul unei accelerări esenţiale a procesului de cracare. Din produsele petrochimice se fabrică cosmetice. medicamente. Ţiţeiul brut este utilizat pentru producerea combustibililor. în special realizării unei calităţi superioare a produselor rezultate. transporturile s-ar bloca şi maşinile şi utilajele industriale sau centralele termice nu ar putea funcţiona. El are nenumărate utilizări. Uneori numit “aurul negru”.B. Benzina uşoară Benzina grea White-spirit Petrol lampant Motorina Păcura Ţiţeiul prin cracare Gaze de cracare Benzine Uleiuri Bitum Parafina Cocs de petrol Păcura de cracare Utilizarea Petrolului Ţiţeiul este important deoarece este mai curat şi mai ieftin decât cărbunele şi mai uşor de transformat decât gazele naturale. Fără acesta. vopsele. fertilizatori. printre care diferite tipuri de petrol. el asigură aproape jumătate din energia utilizată în lume. fibre sintetice . obţinerii unor randamente mai ridicate în benzine şi. insecticide. cerneluri. motorină sau cherosen. Petrolul este utilizat şi pentru producerea unor lubrifianţi uleioşi şi a vaselinelor necesare funcţionării utilajelor şi maşinilor.

faza propriu zisă de incarbonizare. din Neogen. Zăcămintele de huilă s-au format cu cca. prin două procese mai importante: 1.62 % carbon în masa combustibilă.20 MJ/kg. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 . care se produce la temperaturi și presiuni ridicate formându-se într-un timp îndelungat huila și antracitul. formându-se și astăzi. ca urmare trebuie uscată. Conține 52 . În momentul extracției ea conține 75 . Acest proces are ca rezultat o îmbogățire de peste 50 % din volum în carbon. Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea apei din cărbunele brun rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifică. Formare Materia inițială de bază din care ia naștere cărbunele sunt resturi de plante fosile.Cărbune Cărbunele este o rocă sedimentară de culoare brun . care constau mai ales din feriga uriașă (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care în urmă cu 400 de milioane de ani alcătuia adevărate păduri. Cărbunele brun este un cărbune mai tânăr formându-se în peroada terțiară în urmă cu 2.80 % umiditate. Clasificarea cărbunilor din România Turba este cel mai tânăr cărbune.5 65 milioane de ani. stare în care are o putere calorifică de 12 . huila și în final antracitul care este în același timp și cărbunele cel mai vechi. faza geochimică. în primele faze se formează turba. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani în urmă. presiunea elimină apa din turbă astfel ia naștere cărbunele brun. care intensifică procesele de încarbonizare. 280 . creându-se temperaturi și presiuni ridicate. iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului. După moartea lor aceste plante se scufundau în mlaștină unde fiind izolate de aerul atmosferic urmează o serie de procese anaerobe. azi feriga are între 9000 și 12000 de varietăți. faza biochimică produsă de bacterii și ciuperci care transformă celuloza și lignina din plante.neagră cu proprietăți combustibile formată prin (carbonizare) îmbogățirea în carbon(în condițiile lipsei oxigenului) a resturilor unor plante din epocile geologice.345 milioane de ani în urmă. .96 %. Prin migrația mărilor aceste mlaștini au fost acoperite cu sedimente. 2.

Huilele slabă și antracitoasă au puține volatile. temperatura de aprindere a carbonului. iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. Are o putere calorifică de 20 .45 % umiditate. Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României. cărbunele se folosește: Drept combustibil. De asemenea. în special lignitul. care să-l aducă la temperatura de 800 °C. Este folosit în scopuri energetice. dioxid de sulf și vapori de apă.9 MJ/kg).12 % umiditate. Datorită aprinderii dificile este puțin folosit în energetică.Turba uscată și brichetată se folosește drept combustibil casnic. valorificare mult mai valoroasă decât prin ardere. însă putere calorifică sub 20 MJ/kg. care ard cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifică.98 % carbon în masa combustibilă. din Paleogen. dar aproape deloc materii volatile. fiind folosit în industria chimică la producerea electrozilor. Cărbunele brun este un cărbune mai vechi. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor. ceea ce îl face foarte dificil de aprins. Are o putere calorifică de 6 18 MJ/kg (uzual 7 . Aprinderea trebuie făcută cu un combustibil de suport. atât casnic. Conține 60 . Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs) cocsifică. fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune. În momentul extracției conține 30 .29 MJ/kg. datând din Cretacic și Jurasic. datând din Jurasic.78 % carbon în masa combustibilă. În momentul extracției conține 3 .5 % umiditate. În momentul extracției conține 1 . cât și în producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale. în scopuri energetice. Are o putere calorifică de 20 . Antracitul este cel mai vechi cărbune. Prin ardere cărbunele eliberează căldură și produce gaze de ardere cadioxid de carbon. ca urmare este folosită la producerea cocsului. Este mult folosit. ea se poate folosi ca material filtrant sau ca îngrășământ. de exemplu în România în bazinul Olteniei. ca urmare se folosesc în scopuri energetice.25 MJ/kg. ca urmare nu poate fi considerat huilă. În concluzie. In anul 2003 24.4 % din energia primară produsă pe glob și 40. sunt greu de ars.92 % carbon în masa combustibilă. Conține 75 .1 % din energia electrică era produsă pe bază de cărbune. Huila este un cărbune vechi. iar prin încălzire degajă multe materii volatile. Conține 92 . cu ponderea însemnată a huilei și . are aspect de huilă. care se găsește în cantități mari. Este cel mai prețios cărbune.

Ca materie primă în industria chimică și în metalurgie.lignitului. Termocentralele moderne au redus substanțial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea cărbunilor. . O importanță mare o prezintă cocsul care este folosit drept combustibil în încălzire (înlocuitor al gazelor naturale) și de asemenea ca reducător al minereurilor feroase în furnale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->