Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colorantii sunt substante organice sintetice sau naturale, care au culoare proprie si
care au proprietatea de a colora substraturile pe care sunt aplicate(textile, ceramica, piele,
hartie etc.), rezistand in timp la lumina, spalare, frecare. Culoarea substanţelor se datorează
prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care
absorb selective diferite radiaţii ale luminii, fiecărui cromofor corespunzându-i una sau mai
multe benzi de absorbţie in spectrul vizibil.
Poziţia benzilor de absorbţie ale fiecărui cromofor este influenţata de existenta in
molecula a altor cromofori, nuanţa culorii unei substanţe colorate depinzând de întreaga
structura chimica a substanţei.
Cele mai importante grupe cromofore sunt:
a) grupa nitrozo -N=O
b)grupa nitro -NO2
c)grupa azo -N=N-
d)grupa cetonica -C=O
e)dubla legătura >C=C<
Substanţele care conţin in molecula lor unul sau mai mulţi cromofori
se numesc cromogene si sunt colorate. Pentru ca o substanţa sa devină si mai colorata, trebuie
sa contina in molecula, pe lângă cromofori, si alte grupe, numite auxocrome.
Principalele grupe auxocrome sunt:
a)grupa amino -NH2
b)grupa hidroxil fenolica ( si derivaţii ei alchilati)
Grupele auxocrome, pe lângă faptul ca imprima substanţei proprietatea de a colora,
produc o închidere si o intensificare a culorii.
Clasificarea coloranţilor:
Coloranţii se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare:
dupa structura lor chimica si după proprietatile lor tinctoriale( comportarea lor fata de fibre).
După structura lor chimica se deosebesc următoarele clase de coloranţi:
a)coloranţi azoici---conţin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe
grupe azo, -N=N- si sunt coloranţii cei mai raspanditi si cei mai uşor de preparat
b)coloranţi antrachinonici---care deriva de la antrachinona
c)coloranţi trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului
d)coloranţi indantrenici
e)coloranţi de indigo
f)coloranţi de sulf
După proprietatile lor tinctoriale(comportarea in vopsitorie) se
deosebesc următoarele tipuri de coloranţi:
a)coloranţi bazici---au un caracter bazic datorita grupelor amino –NH2 libere,
pe care le conţin in molecula lor.
---ei vopsesc fibrele proteice(lâna si mătase) in soluţie neutra,
fixarea lor pe fibra făcându-se prin combinare cu grupele acide –COOH ale acestora
---pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu
mordanţi(tanin)
--- cei mai importanţi coloranţi bazici sunt coloranţii azoici,
trifenil-metanici, etc.
1
b)coloranţi acizi---au in molecula lor grupe sulfonice –SO3H, hidroxil –OH
sau carboxil –COOH libere, care le dau proprietati acide
---ei vopsesc fibrele proteice (lâna si mătasea) in soluţie slab
acida, fixându-se pe fibre prin combinare cu grupele –NH 2, cu caracter bazic, ale
acestora
---din punct de vedere structural, coloranţii acizi fac parte din
clasa coloranţilor azoici, antrachinonici, etc.
Dintre aceşti coloranţi cei mai importanţi sunt cei din clasa coloranţilor azoici, tipul
reprezentativ fiind rosul de Congo.
Colorantii alimentari:
Colorantii alimentari sunt substante care redau sau intensifica culoarea produselor
alimentare. Ei pot fi constituenti maturali ai produselor alimentare si/sau alti compusi naturali,
care in mod normal nu sunt consumati ca alimente si nu sunt utilizati ca ingrediente
caracteristice in alimentatie. Colorantii alimentari sunt folositi in scop comercial, deoarece
prin culoare se da impresia unei calitati mai bune si se stimuleaza apetitul. Sunt utilizati in:
dulciuri, inghetate, limonade, margarina, branza si in diverse produse din carne.
2
Colorantii alimentari pot fi clasificati dupa urmatoarele criterii:
- in functie de provenienta lor, se impart in: coloranti naturali si sintetici;
- in functie de culoarea pe care o prezinta si o imprima produselor,pot fi de
culoare:galben,oranj,rosu,albastru,verde,brun,etc;
Colorantii alimentari naturali sunt substante complexe obtinute prin extractie din
planta intreaga sau din diferite parti ale acesteia. Produsii obtinuti au proprietati tinctoriale
bune, fiind solubili in apa sau grasimi. Colorantii naturali au insa dezavantajul ca nu sunt
rezistenti la tratament termic si, ca atare, utilizarea lor este limitata. Exemple de coloranti
alimentari naturali: clorofila, ß-carotenul, sofranul.
Colorantii alimentari sintetici sunt insa cei mai des folositi in industria alimentara.
E-urile reprezinta codificarea unor aditivi alimentari, inclusiv coloranti alimentari, a
caror utilizare este permisa si autorizata din punct de vedere al sigurantei alimentare in tarile
Uniunii Europene. E-urile sau aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea
unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea
unor tehnologii avansate de prelucrare. Acestea se impart in urmatoarele categorii:
- conservanti, care sunt substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin
protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme;
- antioxidanti - substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare
impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii);
- acidifianti - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru;
- substante-tampon - folosesc la reglarea si la mentinerea pH-ului specific alimentului;
- antispumanti - se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumei;
- emulsificatori - substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen
intre doua sau mai multe faze nemiscibile;
- agenti de gelificare - substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor;
- sequestranti - substante care formeaza complexe cu ionii metalici;
- stabilizatori - substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale
alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.;
- substante de ingrosare - substante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor
alimentare;
- indulcitori - substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce
alimentelor;
- coloranti naturali si coloranti de sinteza;
- agenti de afanare - substante care contribuie la cresterea volumului alimentelor fara a
modifica valoarea energetica;
- antiaglomeranti ;
- potentiatori de aroma - mentin si amplifica aroma specifica alimentului;
- substante-suport - faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a modifica proprietatile
pe care se bazeaza utilizarea lor;
- enzime - folosite in industria alimentara;
- aromatizanti- se impart in trei categorii:
a)substante aromate naturale - se obtin din materii prime de origine vegetala sau
animala;
b)substante identic naturale - sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu
aromele naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza;
c)substante artificiale - se obtin prin sinteza, avand structura si compozitia diferite de
cele naturale.
3
Exista insa si e-uri naturale:
Curcumina -E100
Acidul carminic -E 120
E140 (clorofila), E141 (compuşi cu cupru ai clorofilei)
E131, E132, E133
riboflavina (galben) E 101
beta-caroteni (galben-portocaliu) E 160
caramel (brun) E 150
4
Margarina
Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand untul se gasea
tot mai greu. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri
vegetale, sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de
nichel, ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta
si cu... plasticul ca structura moleculara, adica margarina. Din al Doilea Razboi Mondial pana
acum, margarina s-a "imbogatit" cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti
artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. Aceasta este mica legenda a
margarinei - un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp,
greu de transformat de organism in energie. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de
catre organism, au "darul" sa incurce o multime de procese naturale:
- sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea
acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer.
Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat
consumul de margarina si de alimente prajite :
- iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de
sange, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima,
creier, sistemul circulator pe ansamblu ;
- favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia
celulitei ;
- solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.
- Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import, deoarece este mult mai putin
procesat si denaturat.
- Uleiurile obtinute prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susan s.a. duc la
scaderea colesterolului si curata vasele de sange.