Parfum Un parfum este un amestec lichid de uleiuri aromatice sau compui aromatici, de fixativi i de solveni, utilizat pentru a da corpului

uman, unor obiecte sau spaiului de locuit un miros plcut. Familii olfactive Parfumurile pot fi grupate n diferite familii olfactice, pe teme sau acorduri, ale acestor parfumiri.

Florale: Parfumuri care sunt dominate de esena unei sau mai multor flori. Cnd se utilizeaz o singur floare parfumurile se numesc soliflore ca de exemplu parfumulDiorissimo al lui Christian !ior pe baz de lcrmioare".

Chypre: Parfumuri produse pe un amestec de bergamote, muchi de ste#ar, patchiouli, i labdanum. $ceast familie de parfumuri i%a cptat denumirea de la parfumul cu acelai nume creat de &ran'ois Cot(.

Aldehidice: Parfumuri care incorporeaz o familie de substane chimice cunoscute sub numele de aldehide. Chanel )o * creat de +rnest ,eaux n -./- a fost primul parfum aldehidic. $lte parfumuri aldehidice sunt 0e 1eviens i $rp2ge. Caracteristica parfumurilor aldehidice o constituie nota lor 3picant3 produs de substane ca $ldehida C-/ 4)$.

Fougre &erig": Parfumuri cu o baz de lavand, cumarin i muchi de ste#ar. $ceast familie este numit dup parfumul Fougre Royale produs de 5oubigant, primul care a utilizat aceast baz. 4ulte parfumuri masculine fac parte din aceast familie, care este caracterizat prin mirosuri erbacee sau lemnoase.

Piele: 6 familie de parfumuri care combin esene de miere, tutun, lemn, i gudron de lemn, cu un miros care se aseamn cu cel de piele. Lemnoase: Parfumuri n care domin esenele lemnoase, n mod tipic de lemn de santal sau de cedru. Paciuli, cu mirosul su de camfor este utilizat frecvent n aceste parfumuri. Orientale or ambru: 6 clas rspndit de parfumuri combin esena de vanilie sau alte esene de natur animal cu esene florale sau lemnoase. Parfumul mai poate conine uleiuri de camfor i rini.

Citrice: 6 familie veche de parfumuri care, pn de curnd, consta n special din ape de colonie 3rcoritoare3 datorit tenacitii reduse a esenelor citrice. Producerea de noi compui aromatici a permis crearea unor parfumuri care utilizeaz cu precdere esene citrice.

Istoria parfumului Cuvntul parfum, folosit n zilele noastre, provine din limba latina 3per fumus3 i nseamn 3prin fum3. Parfumeria, sau arta preparrii parfumurilor, a luat natere n 4esopotamiaantic i +gipt, i a fost rafinat n continuare de 1omani i Peri. !ei parfumuri i parfumerii au existat n 7ndia, o mare parte din aromele lor se bazeaz pe tamie. Primul chimist nregistrat a fost o femeie pe nume 8apputi, o preparatoare de parfumuri. +a a distilat

flori, uleiuri i obligeana, cu alte aromatice, iar apoi le%a filtrat i le%a pus napoi, repetnd procedura de nenumarate ori. $rheologii au descoperit, n /99*, cele mai vechi parfumuri n P(rgos, Cipru. $ceste parfumuri au o vechime de aproximativ :.999 de ani. Parfumurile au fost descoperite ntr%o parfumerie antic. ;n epoca veche, oamenii au folosit ierburi i condimente precum migdale, coriandru, mirt, rasina de conifere, bergamot. Un chimist arab, $l%<indi $l=indus", a scris, n secolul al noulea, o carte despre parfumuri, pe care l% a denumit: 3Cartea Chemist a parfumurilor i distilrii3. $ceasta conine peste o sut de reete pentru uleiuri aromate, balsamuri, ape aromatice i nlocuitori sau imitaii de medicamente scumpe. Cartea descrie, de asemenea, -9> de metode i reete pentru prepararea parfumurilor i echipamentele pentru prepararea parfumurilor, cum ar fi alambic. 4edicul persian musulman, $vicenna cunoscut i ca 7bn ?ina" a introdus procesul de extragere a uleiului din flori prin distilare, astzi aceasta fiind cea mai frecvent procedur, experimentnd n primul rnd cu trandafiri. Pn la descoperirea lui $vicenna, parfumurile lichide erau amestecuri de uleiuri i sfrmate sau petale. $mbele materii prime i technologia de distilare a influenat semnificativ parfumeriile de vest i evoluia tiinific, n special proprietile chimice. $rta fabricrii parfumurilor a devenit cunoscut n +uropa de @est nca din -//-. 7n -A>9 s%a produs un parfum din uleiuri parfumate, amestecate ntr%o soluie de alcool. $rta fabricrii parfumurilor prosperat n perioada 1enaterii n 7talia, i n secolul al -B%lea, rafinamente italiene au fost luate n &rana, de 1ene the &lorentine 1enato il fiorentino", parfumeurul personal al lui Catherine deC 4edici. Daboratorul lui a fost legat cu apartamentul ei printr%un pasa# secret, astfel nici o formul nu se putea fura. !atorit lui 1ene, &ranaa devenit foarte repede unul dintre centrele europene de parfum i fabricare produse cosmetice. Cultivarea florilor pentru esena lor parfumat, care a nceput n secolul al -:%lea, a crescut ntr%o industrie ma#or n sudul &ranei. ;ntre secolul -B i ->, parfumurile au fost folosite n primul rnd n cercul bogailor pentru combaterea mirosurilor corporale, rezultnd din cauza bilor neregulate. Parial datorit acestei clientele a fost creat industria parfumurilor. ;n Eermania, frizerul italian Eiovanni Paolo &eminis a creat o ap de parfum numit $Fua $dmirabilis, cunoscut azi sub denumire de ap de colonie. Concentraie i compoziii Uleiurile aromatice sunt diluate cu o cantitate corespunztoare de solvent, pentru a le face mai uor de utilizat. Uleiurile nediluate, att cele naturale ct i cele sintetice conin concentraii ridicate de compui volatili care pot provoca reacii alergice, pot produce rni dac sunt aplicai pe piele sau pot deteriora mbrcmintea. !ei uleiurile aromatice pot fi diluate prin solveni ca #o#oba, uleiul de cocos fracionat sau ceara, solventul utilizat cel mai frecvent pentru diluarea uleiurilor din parfum este etanolulsau un amestec de etanol i ap. Proporia de uleiuri aromatice ca procent n volume" dintr%un parfum determin tipul acestuia:

+xtras de parfum: /9G%:9G compui aromatici $p de parfum +au de parfum" C+dPC: -9%A9G compui aromatici $p de toalet +au de toilette C+d8C: *%/9G compui aromatici $p de colonie +au de Cologne" C+dCC: /%AG compui aromatici. 4arc nregistrat: C6riginal +au de CologneC $p de solide +au de ?olide" C+d?C: H-G compui aromatici: 4arc nregistrat: C+d?C

Obinerea compusilor aromatici 6btinerea parfumurilor sintetice se face prin metoda sintezei organice i purificare. ;n cazul parfumurilor naturale, procesul este mult mai indelungat si complex, necesitand multe medote de extragere a compusilor aromatici din materia prim. !e obicei, dupa extragere rezulta uleiuri esentiale, dei pot fi extrase si uleiuri solide, in funcie de ct cear conin. 8oate tehnicile de extracie modific, mai mult sau mai puin, mirosul compuilor organici, de obicei datorit temperaturilor ridicate, a solventilor, ori prin prezena oxigenului in procesul de extracie. 4acerarea este cea mai folosit tehnic pentru extragerea compuilor aromatici in industria parfumului. 4ateria prim este scufundat intr%un solvent care poate dizolva compuii aromatici dorii. 4acerarea poate dura de la cateva ore, pana la cateva luni. $ceast tehnic este de obicei folosit pentru a extrage compui care sunt prea volatili pentru distilare, sau care pot fi uor afectai de temperatura ridicat. Cei mai folosii solveni sunt hexan%ul si eterul dimetil. +xtragerea folosind dioxid de carbon lichid este o tehnic relativ nou de extragere a compusilor din materia prim. !atorit temperaturii sczute i a lipsei reactivitii solventului folosit, compuii extrai folosind aceast tehnic ii pstreaz foarte bine mirosul original. +xtragerea folosind etanol se folosete in cazul in care materia prim are un coninut foarte sczut de ap sau este uscat. !ac etanolul ar fi folosit pentru a extrage compuii dinplante proaspete, care de obicei contin mari cantiti de ap, produsul rezultat ar fi foarte diluat. !istilarea este de obicei folosit pentru extragerea compuilor din plante, cum ar fi floarea de portocal si trandafirul. 4ateria prim este supus unor temperaturi ridicate, iar mai apoi compuii sunt colectai prin condensarea vaporilor distilai. !istilarea cu aburi se face prin folosirea apei clocotite pentru a extrage compuii volatili. @aporii rezultai condenseaz, iar mai apoi uleiurile esentiale sunt separate de ap. $pa rmas inc mai contine compui aromatici si este de obicei numit hidrosol, ori distilat herbal, iar in unele cazuri aceasta este comercializat. !istilarea uscat se face prin supunerea materiei prime la temperaturi ridicate, ns fr a folosi ap pe post de solvent. Compuii aromatici sunt eliberai din materia prim, care mai apoi se contopesc pentru a forma mirosuri distincte. !e obicei, aceast metod este folosit in cazul unei materii prime lemnoase, unde un miros cu o senzaie usoar de fumeste dorit in produsul final.

&racionarea este folosit pentru a exclude anumii compusi aromatici din mirosul produsului finit. $ceast metod este mai scump, ins este folosit pentru a elimina anumite mirosuri care ar fi nedorite si de asemnea compoziia produsului final este mai uor de modificat. Pentru a extrage compui aromatici din fructele ce fac parte din familia citricelor, coa#a acestora este stoars. $ceste fructe sunt singurele care contin o cantitate suficient de uleiuri esentiale pentru ca aceast metod s fie profitabil. ;n cazul in care compuii organici nu pot fi extrai folosind distilarea, datorit temperaturilor ridicate, iar macerarea nu poate fi folosit, atunci se incearc absorbirea produsului aromatic in cear ori uleiuri solide. &olosind alcool etilic, se poate extrage ulei aromatic. $ceast metod este foarte rar folosit, in special datorit costurilor de productie foarte ridicate, dar si datorit existenei a multor alte metode care pot fi mult mai eficiente. Depozitarea parfumurilor Parfumurile se pot degrada in prezena temperaturilor ridicate, luminii, oxigenului si a prafului. 6 sticl de parfum ii poate menine aroma pentru muli ani de zile, ct timp este bine depozitat. Prezenta oxigenului n pulverizator poate afecta in timp mirosul parfumului. 8emperatura ideal de depozitare a unui parfum este ntre A si > grade Celsius. Implicaii asupra s n t ii 7n ultimii ani, odat cu dezvoltarea asociaiilor de protecie a consumatorului i odat cu creterea interesului legat de calitatea produselor consumate i implicaiile lor asupra sntaii, au aprut primele acuze la adresa parfumului i a produselor parfumate n general. $cuzele s%au intensificat datorit faptului c productorii de parfumuri nu sunt obligai s informeze cumprtorii n legtur cu compoziia chimic a parfumurilor. $ceast reglementare e prevzut datorit secretului comercial. Printre afeciunile cel mai des ntilnite:

alergia de contact % iritareIiritarea epidermei nsoit de mancrimi iJsau umflturi. Persoanelor cu boli de piele psoriazis, eczeme" le este recomandat s evite contactul cu produsele parfumate.

factori declanatori ai crizelor de astm % alturi de poluare, praf, animale de companie cu blan i fumul de tigar, se regsesc si parfumurile si odorizantele

$lte acuze la adresa parfumurilor sunt legate de prezena n compozitia lor a ftalailor, substane chimice controversate n ultimii ani. 7ngredientele din parfumuri, indiferent ca sunt de origine natural ori sintetic, pot cauza probleme de sntate dac sunt folosite in cantiti mari. $lergiile sunt cele mai comune, ns exist ingrediente care sunt documentate ca fiind cauzatoare de cancer. !e asemnea, unele ingrediente sintetice, pot cauza probleme hormonale, sistemul endocrin fiind grav afectat. 4ulte chimicale prezente in

parfumuri, de obicei cele sintetice, sunt cunoscute ca fiind toxice, unele dintre ele fiind folosite si la spra(%urile impotriva insectelor. Unii compusi din parfumurile sintetice au fost detectai in grasimea uman, dar si in laptele femeilor ce alpteaz.