sănătate perfectă: echilibrul între acid și alcalin

da Chiar dacă noi suntem inconștienți sau nepăsători în ceea ce privește stilul nostru de viață, trupul
nostru este capabil de unele eforturi impresionate, de nebănuit, pentru a menține starea de echilibru
a unor funcții esențiale pentru a supraviețui. De multe ori micile simptome, cum ar fi durerile de cap,
unele ameţeli sau amorţeli etc, sunt avertizări pe care trupul ni le oferă cu privire la dezechilibrele
prezente în organism. Un astfel de dezechilibru se poate produce și în ce priveşte pH-ul sângelui,
echilibrul între aciditate şi alcalinitate. În mod normal pH-ul sângelui ar trebui să se situeze între
valorile de 7,34 – 7,45 pe o scală între 0 şi 14, unde 0 este foarte acid şi 14 este foarte alcalin. Pentru
a menține acest echilibru trebuie să avem în vedere atât o dietă echilibrată, dar și o stare de spirit
preponderent optimistă, benefică.

Despre detoxifierea trupului prin utilizarea plantelor de leac, a postului, a masajului, a băilor de abur
şi a hranei potrivite în scopul alcalinizării a vorbit pentru prima oară renumitul Edgar Cayce, în anii
1940. Apoi, în anii 1990 doctorul Theodore A. Barody a susținut în cartea sa, devenită un bestseller
internațional Alkalize or die (Alcalinizați-vă sau veți muri), că majoritatea bolilor au drept cauză
esențială deșeurile acide din organism. În 2010 doctorul Robert Young, care a devenit ulterior unul
dintre cei mai cunoscuți promotori ai alcalinizării, a publicat cartea The pH miracle (Miracolul pH-ului)
în care a prezentat concluziile anilor de studiu despre aciditatea sângelui, afirmând că aciditatea
afectează însăşi viaţa și se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.

Nutrienţii din alimente (carbohidraţi, proteine, lipide etc.) sunt purtați de sistemul sanguin către
celulă, care cu ajutorul oxigenului (inspirat prin plămâni şi adus tot de sânge) îi „arde” şi astfel îi oferă
trupului energie. Rezidurile care rămân în urma acestei operațiuni sunt constituite din apă, dioxid de
carbon ce este expirat de plămâni și unele săruri. Hrana considerată „bună” sau „rea” pentru noi este
apreciată și în funcție de cantitatea şi calitatea deşeurilor (sărurilor) produse: alcaline sau acide. Orice
substanţă ce intră în trup produce fie reziduuri alcaline, fie
acide.

Aciditatea şi alcalinitatea unei substanţe este măsurată cu

ajutorul pH-ului (potenţialul de hidrogen) pe o scală
logaritmică de la 0 la 14. Fiecare număr din această scală
reprezintă logaritmul concentrării ionilor de hidrogen. La
valoarea 7 substanța este considerată neutră, sub 7 este
considerată acidă iar peste 7 este considerată alcalină.
Substanța acidă este cea care eliberează ioni de hidrogen
(H+) într-o soluție sau mediu, iar substanța bazică cea care
preia, îndepărtează H+, eliberând radicalul hidroxid OH-.
Acesta din urmă este foarte important întrucât de el se „cuplează” mineralele considerate alcaline,
generând hidroxid de potasiu, de sodiu şi de calciu – KOH, NaOH, Ca(OH)2 – care păstrează oxigenul.
Iar oxigenul este „combustibilul” de bază al trupului.
Există alimente ce generează săruri (reziduuri) alcaline şi alimente ce generează săruri acide pe care
le vom prezenta pe larg în lista alimentelor din acest articol. Pentru a putea trăi, sângele şi celulele
noastre trebuie să fie uşor alcaline (sângele are pH-ul de 7,365). Pentru a-şi păstra alcalinitatea,
organismul nostru face o mică „scamatorie” prin care convertește reziduurile acide în reziduuri acide
solide. Dacă trupul poate menține aceste reziduuri nediluate, le poate stoca pe o perioadă
nedeterminată, neafectând pH-ul în restul corpului. Aşa că le stochează într-o multitudine de locuri şi
moduri, inclusiv în grăsime. Îngrășarea poate fi rezultatul necesității reziduurilor acide de a avea un
mediu de stocare. O parte din aceste reziduuri sunt depozitate în ţesuturile unde există o circulaţie
mai slabă a sângelui: burta la bărbaţi, şolduri la femei, încheieturi, articulaţii, anumiţi muşchi – la
ambele sexe. Deşeurile pe care nu le eliminăm devin deşeuri solide precum colesterolul, acizii graşi,
acidul uric, pietre la rinichi, la bilă, uraţi, fosfaţi, sulfaţi, diverse formaţiuni cristaline, ce se acumulează
în trup. Iar aceasta se traduce prin hiperaciditate, care duce la boală (îndeosebi reumatism,
arteroscleroză, osteoporoză, gută) şi îmbătrânire accelerată.

Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: trupul nu mai absoarbe corect vitaminele şi
mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor
grele, tumorile pot creşte mai repede, poate apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de
oboseală cronică, osteoporoză, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile
ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile,
anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitațiile şi durerile musculare.

Diverși cercetători care au căutat să afle ce declanșează apariția cancerului au ajuns la concluzia că
aciditatea este una dintre cauzele primare. Răsplătit cu premiului Nobel pentru Medicină, dr. Otto
Heinrich Warburg (1883-1970) a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de două
condiții de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit, de asemenea, că celulele
canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în prezenţa nivelurilor ridicate de
oxigen. Conform doctorului Warburg „toate celulele normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele
canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fără excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi
acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline”.

PH-ul unor alimente

Cum se poate echilibra şi alcaliniza organismul?

ALCALINITATE PRIN DIETĂ: reducerea ponderii alimentelor acide şi creșterea ponderii celor
alcaline. Se consideră că un raport 80% alimente alcaline – 20% alimente acide este corect.

Alimentele se pot împărți în două mari categorii: alimente care produc reacții acide în organism şi
alimente care produc reacții alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine.
Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc
alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu
atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare.
Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu
adevărat regeneratoare.

Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxificare. Ele sunt
inflamatoare şi formează mucozități în organism, provocând, în final, lezarea țesuturilor. Acizii pot
deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este
alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfășurarea proceselor de ionizare şi
oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80% alimente care produc alcalinizare.

ALIMENTE CARE FORMEAZĂ MEDIU ALCALIN

Vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru trup. Frunzele
verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au
proprietăţi calmante şi antistres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.
Fructe:
ananas proaspăt, avocado, banane coapte, caise, căpşuni, cireşe, curmale, fructul pasiunii, grapefruit,
guava, kiwi, lămâi coapte, lămâi verzi, mandarine, mango, mere, merişor, nectarine, nucă de cocos
proaspătă, papaya, pepene – toate soiurile, pere, piersici, portocale, rodii, smochine, stafide, struguri,
tamarind, zmeură

Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum
ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către trup pentru a extrage şi utiliza mineralele
alcaline.

Vegetale:
andive, anghinare, ardei gras, arpagic, avocado, bame, broccoli, cartof alb, cartof dulce, castane
comestibile, castravete, ceapă, ciuperci, conopidă, creson, dovlecel, fasole limă, fasole verde boabe,
frunze de cicoare, germeni de cereale, gogoşari, gulie, hrean, lăptuci, lucernă, măcriş, mărar, măsline
coapte, mazăre verde, morcovi, muguri de bambus, nap, păpădie, păstârnac, pătrunjel, porumb
dulce, praz, ridichi, roşii coapte, rucola, salată chinezească, salată verde, sfeclă roșie, spanac,
sparanghel, ştevie verde, ţelină, usturoi, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, vinete

Produse lactate:
kefir, lapte bătut, zer

Nuci, alune și sâmburi:

castane, migdale, sâmburi de dovleac, susan

Cereale:
hrișcă, mei, quinoa

Alte alimente care formează mediu alcalin:

alge, apă cu lămâie, ceai verde, cidru de mere, condimentele din plante naturale, gălbenuş de ou,
miere (în cantități moderate), miso (un produs din soia fermentată), oţet, polen, soia, ulei de măsline,
uleiuri comestibile presate la rece

ALIMENTE CARE FORMEAZĂ MEDIU ACID

Fructe:
afine, banane verzi, coacăze, fructe conservate, fructe uscate, glazurate, merișor, mure, prune, prune
uscate

Vegetale:
ardei iute, fasolea uscată, linte, rubarbă, varză de Bruxelles

Produse lactate:
brânză de orice fel, cașcaval, lapte fiert, la cutie etc.
Nuci, alune și sâmburi:
Toate, cu excepția celor care formează un mediu alcalin.

Cereale:
Toate, cu excepția celor enumerate la cerealele ce formează un mediu alcalin.

Alte alimente care formează mediu acid:

albuş de ou, alimente prăjite, conservate, fierte (mâncare gătită), arome artificiale, băuturi alcoolice,
băuturi carbogazoase, bomboane, cacao, cafea, carne, ciocolată, dulciuri, coloranţi artificiali, gemuri,
jeleuri, marmeladă, dulceaţă, îngheţată, maioneză, măsline în saramură, medicamente, murături, oţet
de vin, pâine, prăjituri, fursecuri, biscuiţi săraţi, paste făinoase, produse de panificaţie, orez alb şi
brun, tărâţe de grâu, linte, produse din făină, prăjituri cu orez, plăcinte, tapioca, tutun

ALCALINITATE PRIN GÂNDURI ŞI EMOŢII BENEFICE: Echilibrul emoțional favorizează o stare

alcalină

Dacă dorim să ne păstrăm, să ne îmbunătățim sau să ne recuperăm starea de sănătate, trebuie să

acționăm și în ceea ce privește emoțiile și gândurile noaste. Starea alcalină este un stil de viaţă.
Atunci când optimismul, buna dispoziție, veselia debordantă, bucuria de a trăi sunt stările noastre
permanente, ne aflăm mereu în rezonanță cu energiile benefice, minunate ale Universului și suntem
într-o stare de armonie și de sănătate și păstrăm o stare alcalină în trup, generatoare de bunăstare şi
echilibru.

Studii recente au demonstrat că emoţiile negative pot provoca chiar mai multă aciditate decât ceea
ce mâncăm sau bem. Emoţiile negative pot avea multe cauze şi multe forme şi generează în
organism un stres, iar stresul generează aciditate. De aceea este foarte important să acordăm atenţia
cuvenită acestor aspecte. Ceea ce mâncăm şi bem, împreună cu emoţiile și gândurile noastre sunt
importante pentru a ne recupera echilibrul interior.

Bucuria, râsul, fericirea, relaxarea, odihna şi somnul, practica ASANA-elor și a diverselor tehnici de
PRANAYAMA, precum și meditația creează alcalinitate. Posturile yoga trupești (ASANA-ele) ne
energizează și ne oxigenează întregul trup, ne ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne
întăresc sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Yoga îmbunătățește metabolismul,
normalizează presiunea sanguină, echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelul de insulină.

În schimb, grijile, supărarea, ura, invidia, bârfa, frica, lipsa de somn, deshidratarea și zgomotul creează
aciditate.

ALCALINITATE PRIN OXIGENARE: Să petrecem timp în natură!

În natură, într-un mediu curat şi oxigenat există mai mulţi ioni negativi, numiţi şi „vitamine ale
aerului”, iar în unele regiuni din natură (la munte, pe malul mării sau lângă cascade de apă) unde apa
se află într-o continuă mişcare, proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi faţă de 1.000 ioni
pozitivi pe cm3. S-a constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţa umană. Doctorul
Albert Kruger a descoperit că ionii negativi măresc rata vitezei de oxidare a serotoninei din sânge,
reduc nevroza şi anxietatea, măresc apetitul, pofta de viaţă şi tonifică organismul. În oraşe, în marile
aglomerări urbane, datorită gazelor de eşapament, a fumului de ţigară, smogului industrial, antenelor
de telefonie mobilă etc, se creează un mediu extrem de nociv, încărcat cu ioni pozitivi. Acest mediu
nociv favorizează starea de aciditate a organismului uman.