ADITIVII ALIMENTARI (E-URI)

I. Ce sunt E-urile?
II. Categorii de aditivi alimentari.
III. E-urile de zi cu zi.
IV. Riscuri si avantaje in privinta consumarii produselor ce contin aditivi alimentari.
 I. CE SUNT E-URILE?

Sunt aditivi, adica produsi chimici de sinteza, inclusi in industria alimentara pentru ca imbunatatesc gustul
alimentelor, le dau o culoare placuta, apetisanta sau ajuta la conservarea lor indelungata, sporindu-le rezistenta fata
de alterare.
Litera E, urmata de un cod de trei cifre, a fost aleasa ca simbol pentru aditivii alimentari ulterior introducerii
acestora pe scara larga (pentru a ajuta la uniformizarea internationala a etichetelor de pe produse exportabile).
Aceasta simbolizeaza faptul ca au fost testate minimum 6 ani si atestate la nivel european. Cu toate acestea, E-urile
au efecte benefice cat si negative.
 II. CATEGORII DE ADITIVI ALIMENTARI:

1. Colorantii. Sunt aditivi alimentari ce dau o culoare frumoasa alimentelor, facandu-le sa para mai
apetisante. Marea majoritate sunt nocivi, declarati cel putin suspecti, si doar un numar redus sunt declarati inofensivi.
Sunt folositi si in sucuri si diverse alte bauturi.
 Exemple de coloranti alimentari NATURALI:

E100 Curcumine - colorant galben - este cel mai puternic anttiinflamator natural, antioxidant cu efecte antivirale, anti-
cancer i de reducere a colesterolului. Este obinut din Curcuma.
E120 Carmine colorant rosu obinut din acidul carminic produs prin zdrobirea femelei insectei din
superfamilia Coccoidea si este folosit in colorarea produselor ca iaurtul, pateul de ficat, anumite marci de sucuri, chiar si in
fabricarea vopselelor si a cosmeticelor.
E140 Clorofila colorant verde - esenial n procesul de fotosintez, prin intermediul acesteia avnd loc transformarea
energiei luminoase n energie chimic. Se gaseste in dulciuri, paste, ngheat, absint, brnz, legume conservate, gemuri,
jeleuri etc. se extrage din urzica, ceapa verde, spanac si alte plante bogate in clorofila.
E150 Caramel colorant brun - se obine prin tratarea termic a carbohidrailor n prezena acizilor, bazelor sau a srurilor.
E160 a, b, c, e, f Caroteni, licopen, beta-apo-caroten coloranti galbeni, galben-portocalii si rosu-portocalii - prezenti in
legume si fructe colorate galben-portocaliu (morcov), in ficat se transforma in vitamina A. Pot fi obtinuit si prin sinteza,
artificial sau prin biosinteza din organisme modificate genetic (GMOs). In cazul supradozarii pielea poate capata un aspect
galbui, creste riscul de cancer pulmonar la fumatori dar nu-l reduce la nefumatori.
E162 Betanina colorant rosu - se obine din sucul de sfecl roie. n acest aditiv alimentar se mai adaug i acid ascorbic,
acid citric i dextrin.
 Colorantii sintetici:
Colorantii sintetici se obtin prin metode chimice, fiind compusi organici, cu structuri mai complicate.
Majoritatea colorantilor folositi in vopsirea textilelor sunt cei care se dizolva in apa si care pot vopsi in mod direct
fibrele in baie neutra ori slab alcalina. In cazul lanii si al matasei artificiale se utilizeaza coloranti acizi, caci dau
culori mai rezistente.

Descoperirea colorantilor sintetici: Foarte interesant este modul in care au fost descoperiti colorantii sintetici. William
Perkin avea doar 18 ani cand a avut drept tema la chimie prepararea chininei, o substanta folosita ca medicament
febrifug. Pentru ca nu avea prea multa experienta, acesta n-a reusit sa prepare substanta ceruta ci, prin incercarile sale
a descoperit cu totul altceva. Este vorba de o substanta coloranta, numita intre timp mauveina sau violetul de anilina,
care este primul colorant organic sintetic.

Astfel, descoperirea intamplatoare a facut ca numai in cateva decenii, colorantii sintetici sa inlocuiasca colorantii
naturali care aveau o vechime serioasa.

Bineinteles, este foarte greu sa evitam colorantii sintetici folositi in industria alimentara, mai ales ca mai toate
produsele pe care le gasim pe rafturi sunt incarcate de diversi aditivi.
 Exemple de coloranti alimentari SINTETICI:

E127 - Eritrozina colorant rosu - se foloseste in compoturi si diverse alimente. Un studiu facut in 1990 a aratat ca
aceasta substanta poate provoca cancer de tiroida la sobolani, boala posibila si in cazul omului. Din 1990 colorantul a
fost interzis in Statele Unite si Norvegia.
E110 - Sunset yellow colorant galben - se gaseste in sucuri, inghetata, snacks-uri, diverse bauturi, conserve de
peste, budinca etc.
E102 - Tartrazina - colorant galben - se gaseste de cele mai multe ori in dulciuri precum budinci si bomboane, dar
si in supele instant, unele bauturi, mustar, cereale etc. Aceasta substanta poate determina deficiente de vitamina B6 si
zinc, poate provoca mutatii cromozomiale si este un colorant sintetic cancerigen. Tartrazina a fost interzisa in
Norvegia, Suedia, Austria, Elvetia, Olanda si Marea Britanie. Si APC Romania a cerut autoritatilor interzicerea
utilizarii acestui colorant, in special in produsele care sunt consumate mai mult de copii.
E132 - Indigotina - colorant albastru - se foloseste in prepararea tabletelor, capsulelor, produselor de patiserie,
inghetata etc. De multe ori poate provoca greata, urticarie, diverse reactii alergice, hipertensiune arteriala sau
probleme de respiratie. Si acest colorant este interzis in Norvegia.
E250 - Nitritul de sodiu - interzis in foarte multe tari. Folosit pentru stabilizarea culorii rosietice a carnii
conservate, colorantul sintentic amintit poate duce la aparitia unor boli cardio-vasculare sau poate sa formeze
nitrozamine in stomac, combinandu-se cu alte substante. Nitritii din alimente produc substante cancerigene.
 2. Indulcitorii. Pentru a inlocui zaharul multi producatori folosesc aditivi precum aspartam, zaharina,
ciclamati, acesulfam, polioli Asadar, nu opta doar pentru calorii putine, gandeste-te si la efectele pe termen lung.
Indulcitorii trebuie folositi cu masura: aproape toti sunt nocivi; pana si cei mai putin toxici pot da, daca sunt in exces,
tulburari de metabolism sau in functionarea ficatului ori pancreasului.
 Exemple de indulcitori:

E951 Aspartam - este un ndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce dect zaharoza. Frecvent
folosit i care poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercettorilor. Se ntlnete cel mai des n guma de
mestecat, produse zaharoase, buturi rcoritoare. Joac un rol important n declanarea tumorilor cerebrale, a
sclerozei multiple, malformaiilor i diabetului. Este cancerigen.

E955 Sacraloza - este un ndulcitor artificial, de aproximativ 600 de ori mai dulce dect zaharoza.

E965 Manitol - Este un zahr-alcool care nu este bine absorbit de ctre organismul uman, ceea ce nseamn mai
puine calorii pe gram dect zahrul. Nu conduce la apariia cariilor dentare, de aceea este folosit n gumele de
mestecat. Consumul unei cantiti semnificative (mai mult de 20-30 grame) poate avea efecte laxative.

E967 Xilitol - Este aproximativ la fel de dulce ca zaharoza, dar furniznd doar dou treimi din energia obinut
de la aceeai cantitate de zaharoz.
 3. Acidifiantii (Stabilizatori de aciditate). Sunt aditivi alimentari folositi in special in prepararea bauturile
carbogazoase, dau un gust usor acid produsului.
 Exemple de acidifianti:

E322 Lecticina - Sursele naturale de lecitin sunt glbenuul de ou i seminele de soia. ntrzie rncezirea i
ajut la obinerea unor prjituri sau torturi mai pufoase. Avnd rol i de emulgator, aceasta mpiedic separarea
uleiului i apei.

E330 Acid citric - Este de fapt cunoscut sub denumirea de sare de lmie. Se gsete n cele mai multe sucuri
care se afla n comer, mutar (sub form de arome), ciuperci conservate.

E338 Acid fosforic - Produce tulburri digestive (indigestie, vom, colici abdominale, .a.). Este folosit i n
preparatele din brnz.

E315 Acid eritrobic - Utilizat n produse din carne semiconservate i conservate, produse din pete
semiconservate i conservate, pete refrigerat i congelat cu piele roie.
 4. Conservantii. Sunt cei care prelungesc viata produsului, crescand termenul de garantie. Cei mai nocivi
sunt nitritii si nitratii, dar exista si conservanti care, chiar daca sunt chimici, au fost declarati, deocamdata, inofensivi.
Priveste-i cu prudenta si nu uita ca exista substante naturale care pot fi folosite pe post de conservanti (zerul, otetul si
mierea fac parte dintre acestia).
 Exemple de conservanti:

E200 Acid sorbic - Este un conservant care mpiedic formarea de mucegaiuri i drojdii, nefiind eficient
mpotriva bacteriilor. Este utilizat la un spectru larg de produse, cum sunt iaurtul i alte produse lactate fermentate,
salate de fructe, limonad, brnz, pine de secar, prjituri i produse de panificaie, pizza, fructe de mare, suc de
lmie, cidru, i supe.
E220 Dioxid de sulf - Este folosit ca i conservant pentru fructele uscate, n special caise. Pstreaz aspectul i
culoarea original a fructelor i previne putrezirea lor. Este folosit n aproape toate vinurile comerciale ca antiseptic i
antioxidant pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor i oxidarea, deci pentru a pstra gustul, parfumul i culoarea
original a vinului. Este responsabil pentru cuvintele "conine sulfii" ce se regsesc pe etichetele sticlelor de vin.
E251 Nitrat de sodiu - Folosit n produsele din carne srat, inclusiv n conservele de carne.
E252 Nitrat de potasiu - Folosit n brnz tare, semitare, semimoale. De asemenea i pentru hering sau prot
marinat.
E270 Acid lactic - mpiedic alterarea mslinelor spaniole, stabilizeaz aciditatea n procesul de fabricare a
brnzei, i crete aciditatea la deserturile congelate, buturile carbogazoase cu arome de fructe.
 5. Ameliatori de gust. Extrem de utilizati, imbunatatesc gustul produsului; exista si amelioratori de
miros. Se gasesc in o multime de produse si au acelasi dezavantaj ca si colorantii: pot masca un gust neplacut. Gustul
mult mai bun poate crea si dependenta alimentara fata de produs.
 Exemple de amelioratori de gust:

E621 Glutamatul monosodic - este un poteniator de arom i este adugat n cantitate mai mare la amestecurile
de condimente i mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta care conin pn la 15% glutamat monosodic, precum i
supele la plic. Alte produse care pot conine glutamat monosodic sunt unele mezeluri sau unele tipuri de brnz topit.

E625 Acid gualinic - este adesea utilizat n sinergie cu inozinatul disodic (E631), acest amestec formnd aa
numitele 5-ribonucleotide disodice (E635).

E630 Acid inozinic - Acidul inozinic se utilizeaz predominant mpreun cu glutamatul monosodic (E621).
Datorit efectelor sinergice ntre cele dou substane, impactul glutamatului monosodic asupra gustului este
intensificat.

E634 Ribonucleotide de calciu + E635 Ribonucleotide disodice Folosite impreuna cu glutamatul

monosodic.
 6. Emulsificatorii. Omogenizeaza continutul, asigurand un amestec stabil intre apa si grasimi, care altfel
s-ar separa (lucru care se intampla la iesirea din garantie, mai ales daca produsul nu este depozitat cum trebuie).
Folosirea aditivilor alimentari, contestata astazi din ce in ce mai mult, a avut de la bun inceput un impact extraordinar
printre producatori. Astfel, acestia au avut cum sa produca, cu investitii minime, alimente si bauturi care se vand pe
scara larga. Abia recent Statele Unite si tarile din Comunitatea Europeana au interzis folosirea anumitor E-uri si au
facut publice liste cu cele cancerigene, cele nocive, cele suspecte si cele acceptate.
 Exemple de emulsificatori:

E411 Guma de ovaz - Este un agent de ngroare, polizaharid natural, obinut din ovz care n concentraie ridicat
produce flatulen i balonare.
E412 Guma de guar - Este un agent de ngroare, emulsificator i stabilizator obinut din rina de guar care poate
provoca grea, meteorism i crampe, i reduce nivelul colesterolului.
E500 - Carbonai de sodiu (carbonat de sodiu, carbonat acid de sodiu, sescvicarbonat de sodiu) - Carbonatul acid de
sodiu este denumirea tiinific a bicarbonatului de sodiu folosit n buctrie. Este un agent de afnare reprezentnd o
component a parfului de copt, i este folosit n alimentele de nrcare pentru sugari.
E501 - Carbonai de potasiu (carbonat de potasiu, carbonat acid de potasiu), potas - Utilizat n produse pe baz de
cacao i de ciocolat, lapte deshidratat i parial deshidratat.
E579 Gluconat de fier - Este un stabilizator folosit pentru nnegrirea (oxidarea) artificial a mslinelor. Este de
asemenea utilizat ca surs de fier i de industria farmaceutic n tabletele de suplimente nutritive.
E927 b Carbamida, Uree - Este folosit, cu rol de stabilizator, exclusiv pentru guma de mestecat fr adaos de
zahr.
 III. E-URILE DE ZI CU ZI.

Painea
Contine pana la 34 de aditivi alimentari. Reeta tradiional pentru obinerea pinii prevede ca
alimentul s conin ap, fin, drojdie i sare. n realitate, pinea abund n E-uri, lucru constatat
i de Autoritatea Naionale pentru Protecia Consumatorului (ANPC).
Reprezentanii ANPC spun c productorii de produse de panificaie recurg la introducerea
aditivilor alimentari n reeta pinii pentru a-i da acesteia un aspect i gust diferit fa de pinea
obinut n cas. Chiar dac pinea este alimentul de baz al romnilor, medicii nutriioniti ne
recomand s o mncm cu moderaie, deoarece din cauza aditivilor alimentari riscm s avem
probleme cu rinichii i chiar s ne mbolnvim de cancer.
 Prof. dr. Gheorghe Mencinicospchi, fostul director al Institutului de Cercetri Alimentare, este de prere c piaa
romneasc de panificaie este invadat de E-uri pentru c legea permite acest lucru, chiar dac o parte dintre aceti
aditivi alimentari ne pun sntatea n pericol. "Un astfel de exemplu este bromatul de potasiu - E 924 - care duce la
apariia senzaiei de grea, vrsturi, diaree sau apariia diverselor dureri, odat ce este ingerat", a declarat, pentru
Revista Gndul, medicul nutriionist.
Cisteina, glutationul i sulfatul de sodiu sunt alte E-uri care se gsesc n alimentul de baz al romnilor. "Sulfatul
de sodiu - E 514 - afecteaz vezica biliar, lactatul de calciu - E 327 - prezint printre efecte adverse stri de
hipercalcemie i insuficien renal, acidul fumaric - E 297, acidul acetic - E 260 i cancerigenul acid citric E 330. n
total, ntr-o pine regsim pn la 34 de E -uri", mai spune medicul Mencinicopschi.
Nutriionitii spun c pe piaa romneasc nu exist vreun sortiment de pine care nu conin E-uri, astfel c
pentru a preveni intoxicarea organismul cu aditivi alimentari, specialitii ne recomand s citim cu atenie eticheta.
"Calitatea i tradiionalitatea pinii depind i de tehnologia de fabricaie. Ca urmare a deprecierii calitilor de
panificaie ale grului, n ultima vreme se utilizeaz, pentru fabricarea pinii, din ce n ce mai mult amelioratori de
panificaie, fapt ce ne afecteaz sntatea", indic prof. dr. Mencinicopschi.
 Carnea si mazelurile.
Culoarea roie specific pentru carne este dat de pigmenii mioglobin i hemoglobin.
Mioglobina (Mb) este o cromoproteid localizat n fibrele musculare roii, iar hemoglobina (Hb)
este o cromoproteid localizat n eritrocitele sngelui. Contribuia celor doi pigmeni la culoarea
crnii este egal, deoarece sunt caracterizai de coeficieni de extincie similari.

De aceasta dat, ANPCPPS Romnia a verificat etichetele sortimentelor de mezeluri ce se

comercializeaz pe piaa romneasc. Au fost studiate etichetele a 61 de mezeluri i s-au constatat
urmtoarele: peste 50% din sortimentele de mezeluri care se gsesc pe piaa romneasc conin
minimum 6 E-uri. Mai mult, trei dintre produsele a cror eticheta a fost studiat, conin 10 E-uri,
iar unul dintre produse, chiar 14 E-uri! Nu a exista produs studiat, care s nu conina niciun E", au
precizat reprezentanii organizaiei.
 Dulciurile.
Indiferent de vrst, tuturor ne plac dulciurile. Cu toate astea, nu muli prepar prjituri n cas i recurg la cea mai simpl
metod de a-i satisface nesfrita poft de ceva dulce: le cumpr din magazine gata preparate, cu tot felul de arome, creme i
adaosuri.
Ne-am plimbat prin supermarket i am citit etichetele ctorva dulciuri, pentru a vedea care din ele conin aditivi periculoi
sau suspeci pentru organismul uman. Batonul de cereale Nesquik, preferatul copiilor, are doi aditivi suspeci: sorbitol (E 420)
care, n cantitate mare, poate provoca probleme ale intestinelor i fosfat trisodic (E 339) ce face parte din categoria fosfailor. Cel
din urm este des ntlnit i n lista detergenilor.
Binecunoscutele bomboane Silvana sunt i ele pctoase. Cele cu arom de fructe conin tartrazin (E 102, periculos), posibil
cancerigen, galben portocaliu (E 110, suspect), un compus care poate provoca tulburri ale tubului digestiv i carmozina (E 122,
suspect) ce provoac hiperactivitate copiilor. Pufuleii Nic au i ei n compoziie tratrazin i carmozin. Nici Prjitura casei
cu cacao i fulgi de ciocolat Alka nu st mai bine. Aceasta conine nu mai puin de apte aditivi periculoi sau suspeci:
propilen glicol (1520, periculos), posibil cancerigen, difosfat disodic (E 339, suspect) poate provoca tulburri digestive, esteri
poliglicerici ai acizilor grai (E 475, suspect) pot provoca boli ale ficatului, acid citric (E 330, periculos), genereaz afeciuni
bucale, acid sorbic (E 200, suspect) produce hiperactivitate i gum xantan (E 415, suspect), posibil cancerigen. Aceeai soart
trist o are i croissantul 7 days. Pufosul desert cucerete consumatorii prin gustul delicios datorit aditivilor: alginat de sodiu
(E 401, suspect), care determin creterea colesterolului, sorbat de potasiu (E 202, suspect), poate genera tulburri hepato-biliare,
acid citric, sorbitol (E 420, suspect), posibil cancerigen, propionat de calciu (E 282, suspect), poate provoca tulburri ale
aparatului digestiv. Napolitana Joe Bro cu lapte are i ea E-uri duntoare organismului: poliricinoleat de poliglicerin (E 476,
suspect) ce poate determina tulburri hepatice i difosfat disodic (E 450i, suspect) posibil cancerigen.
 Sucurile.
Adria Flori de Soc este butura rcoritoare care conduce ntr-un top al celor mai nocive sucuri de la noi din ar, potrivit unui
studiu realizat de Asociaia Naional pentru Protecia Consumatorilor i Promovarea Programelor i Strategiilor din Romnia
(ANPCPPSR). Sucul numr nu mai puin de 11 E-uri, printre care colorani i conservani.
Pe locul secund sunt, la egalitate n ceea ce privete numrul de E-uri, stau butura rcoritoare Carrefour suc de portocale i
Frutti Fresh Grapefruit. Ambele conin cte opt E-uri.
Locul trei este mprit de nume precum Cico portocale, Frutti Fresh Pere i Frutti Fresh Tutti Frutti, cu cte apte E-uri.
Urmeaz Mirinda, Pepsi Max, Coca Cola Zero, Coca Cola Light i Schweeps Mandarin, fiecare numrnd cte ase E-uri.
Pe locul cinci se situeat Mountain Dew, Schweeps Bitter Lemon i Adria Cola, cu cte cinci E-uri fiecare. Pepsi Twist
Lemon i Fanta Portocale conin cte patru E-uri.
Ceva mai puini conservani i colorani gsim n buturi rcoritoare precum Nestea Ceai Verde, Sprite, Fanta Fructe
nemblnzite, Lipton Ice Tea cu ceai verde, Lipton Icea Tea cu suc de lmie, Lipton Ice Tea cu arom de piersic i 7 up.
Acelai studiu al ANPCPPSR arat c sucurile cele mai puin nocive sunt Nestea Peach, Fanta Madness, Coca Cola,
Schweeps Kinley Tonic, Pepsi i Action Cola.
Prima n clasament este Bio Cola, butura rcoritoare care, potrivit documentului amintit, nu conine nici un E, respectiv nici
un colorant i nici un conservant.
n ceea ce privete coninutul de zaharuri al sucurilor, cele mai dulci sunt Fanta Madness, Mountain Dew i Schweeps Bitter
Lemon, care au 13,50g/100ml, 13,10g/100ml i, respectiv, 12.60g/100ml.
Buturile rcoritoare care nu conin zahr sunt Pepsi Max, Coca Cola Zero, Coca Cola Light i Bio Cola.
 IV. RISCURI SI AVANTAJE IN PRIVINTA CONSUMARII
PRODUSELOR CE CONTIN ADITIVI ALIMENTARI.

Fara aditivii alimentari, dulciurile nu ar mai fi atat de apetisante, painea s-ar usca repede, alimentele uleioase ar
rancezi, iar majoritatea fructelor si legumelor conservate s-ar muia si si-ar pierde culoarea. Totusi, exista dovezi ca
unii aditivi - "E"-uri in limbajul cotidian - pot declansa reactii alergice.
S-a afirmat ca unii aditivi alimentari ar fi potential cancerigeni. Iata care este avantajul si care sunt riscurile
consumului de E-uri, in opinia autorilor cartii "Mancarea si sanatatea", editata de Reader's Digest. Multe substante
adaugate in alimente sunt derivate din constituentii lor naturali, dar sunt si unele produse chimice sintetice. In
Romania, exista circa 3.097 de substante ce pot fi introduse in mod legal in alimente. Expertii medicali situeaza
aditivii destul de jos pe lista pericolelor alimentare, iar pana in prezent doar o persoana din circa 1.800 a fost
diagnosticata cu reactii adverse la aditivii sintetici.
Aditivii au o gama larga de utilizari, de la colorarea alimentelor pana la reglarea aciditatii lor. Putini stiu ca
fumul de lemn, sarea si otetul sunt tot conservanti. Iar faptul ca sunt 100% naturali ii face conservanti cu risc minim
asupra sanatatii.
 S .N.
a X-a
l as a
a C
ar i
n a m
o r A
& Nist
t i n a
Val en
-
aria
M
n a r u
J u g a D a n
t d e i s or i
l i z a B i n as a n
t re a t o r: ra g
o i ec o n a u D
Pr oo r d ti a n
r c B r a
o f e so o g ic
P r no l
T e h
e u l
Lic