Slide 1

Basmul cult este o specie a genului epic în care se nareaza întamplari

fantastice ale unor personaje dotate cu puteri supranaturale, aflate în
lupta cu forțe nefaste, pentru ca în final binele să triumfe.

Slide 2
Acest basm a aparut la 1 august 1877 in revista „Convorbiri literare”, iar
în același an, Mihai Eminescu l-a publicat in ziarul „Timpul”.
Ion Creanga a fost născut pe 1 martie 1837 si a decedat pe data de 10
iunie 1889 la Iași. Recunoscut datorită maiestriei basmelor, poveștilor si
povestirilor sale, Ion Creangă este considerat unul dintre clasicii literaturii
românești, acesta apartinând epocii marilor clasici alături de Ioan Slavici, I.
L. Caragiale, Titu Maiorescu și Mihai Eminescu.

Slide 3
Trăsăturiile basmului cult:
-spre deosebire de basmul popular, care are schemă simplă (3 probe), cel
cult are o schema complexă (triplicarea), în care se repeta de 3 ori unele
acțiuni (încercarile la care este supus eroul, fiii, fiicele, capetele de zmei).
-în comparație cu dimensiunile reduse sau limbajul comun din basmul
popular, basmul cult are dimensiuni ample și prezinta adeseori un limbaj
specific.
-personajele sunt rotunde, complexe, cu un caracter bine individualizat,
prezentând atât calități cât și defecte.
-umanizarea fantasticului

Slide 4
Tema basmului:
Ca orice basm, „Povestea lui Harap-Alb” are ca temă lupta dintre bine și
rău, iar acțiunea se constituie în scenariul unei aventuri inițiatice, în care
protagonistul se maturizează, pentru a fi demn de împărăție.
Slide 5
Viziunea despre lume:
Viziunea despre lume a autorului expusă în acest basm este aceea că nu
trebuie să ai puteri supranaturale pentru a reuși, ci trebuie să ieși în
evidență cu anumite calitați precum bunatatea, mila, loialitatea și puterea
de a-ți face prieteni.

Slide 6
Titlu:
În titlul „Povestea lui Harap-Alb” cuvantul poveste este folosit cu sensul
de nascocire, istorisire, sau chiar minciună, povestea urmand să ne
prezinte pățaniile protagonistului a cărui onomastica o aflăm pentru prima
dată în scena in care spânul îl păcălește să intre în fântână: „Fiul craiului,
boboc în felul său la trebi aieste, se potrivește Spânului și se bagă ăn
fântână, fără să-i trăzneasca prin minte ce i se poate întâmpla”.
Numele Harap-Alb vine de la „harap”, însemnând sclav, dar și negru,
ceea ce îl face pe Harap-Alb sclavul țigan, iar pe Spân stapânul acestuia.

Slide 6
Incipitul- „Amu cică era odată” are rolul de a-l introduce pe autor în
ficțiune, dar și de a-l prergăti pentru ideea că totul s-a întâmplat doar în
imaginația autorului.
Finalul- „ Și-a ținut veselia ani întregi și acum încă mai ține încă. Cine se
duce acolo bea și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă,
iară cine nu, se uită si rabdă” scoate cititorul din lumea fabulosului și
neagă oarecum veridicitatea celor spuse, sugerând că totul a fost o
născocire.

Slide 7
Probele:
-proba ursului: Prima proba este reprezentată de înâlnirea cu ursul, mai
exact cu tatăl său. În basm, această probă semnifică dobândirea
identității.
-proba pădurii: pădurea reprezintă un loc sacru ce sugerează atât spaimă
cât și atașament și simpatie. Pentru Harap-Alb, pădurea este primul spațiu
lipsit de protecție, în care băiatul trebuie să se descurce singur.
-proba fântânii:această probă este deosebit de importantă deoarece
reprezintă punctul de transformare al lui Harap-Alp. Coborârea în fântână
poate fi asociată cu coborârea în infern.

Slide 8
Caracterizare Harap-Alb
Asemenea oricărui făt frumos din basmul popular, Harap-Alb esteȘ
personaj principal, funcțional, pozitiv, protagonist si eponim.
Se poate observa că eroul este atipic, deoarece reunește, spre deosebire
de un făt -frumos obișnuit, atât calități cât si defecte:
-calităti: inteligență, înțelepciune, bunătate, sociabilitate, fire vesela,
rasă nobila, fidelitate
-defecte: nesupunere, naivitate, slăbiciune

Slide 9
Pedagogi:
Dacă acceptăm asimilarea călătoriei lui Harap-Alb cu o lecție de viață, toti
cei din jurul lui sunt pedagogi.
Exemple de pedagogi:-craiul
-Sfânta Duminică
-Spânul
-calul
- Împăratul Roș
Slide 9
Eementele oralitații:
În basmul lui Creangă se remarcă elementele oralitații stilului prin:
-prezența elementelor paremiologice: „Nu-i faptă fără plata”, „Nu-i după
cum gândește omul, ci după cum gândește Dumnezeu”, „Apără-mă de
găinică de câini ma apăr eu”
-prezența interjecțiilor: „măi!”
-utilizarea dativului etic: „mi ți-l înșfacă”
-repetarea pronumelui „tu”: „Nici tu sat, nici tu târg, nici tu niciuna”
-frecvența frazelor rimate: „Am să zbor lin ca vântul, să cutreierăm
pământul”

Slide 10
În creația literară a lui Creangă se poate observa și prezența toposurilor
simbolice:
 Castelul- întruchipează siguranța si ordinea omenească, ocrotirea în
fața primejdiilor
 Podul- îngăduie prin extrapolare trecerea de la un tărâm la altul.
Podul face parte din călătoria inițiatică. Acesta poate să fie foarte
periculos și lunecos, iar sub el pot exista ascunzișuri pentru indivizi
cu capcane
 Pădurea- simbolizerază un sanctuarce generează atât spaimă cât și
atașament și simpatie. În pădure pot trece doar inițiații, out-siderii
având nevoie de o călăuză
 Fântâna- prin simbolistică, ea poate fi a tinereții veșnice, a vieții sau
a învățăturii. Fântâna înseamnă purificare și regenerare, dar și
cunoaștere si putere de prezicere
 Groapa- este forma de suprafață căreia îi corespunde în adâncime
apa și fântâna, dar si moartea si mormântul cele două având în
comun coborârea
 Ostrovul-locul în care Harap-Alb o întâlnește pe bătrâna cerșetoare,
care era de fapt Sfânta Duminică
Slide 11
În concluzie, povestea lui Harap-Alb este, așa cum ar spune
Pompiliu Constantinescu , însăși sinteza basmului românesc,
ilustrând viziunea inedită a lui Creangă asupra lumii si a existentei.