MALADII

GENICE
"Medicina înseamnă
ştiinţa
şi conştiinţa încălzite
de
iubirea de oameni"
 PLANUL LECŢIEI

• DEFINIŢII
• STATISTICI
• CAUZE
• TIPURI
• CARACTERISTICI
• MALADII GENICE
• POSIBILITĂŢILE DE TRATAMENT
• PROFILAXIA
 MALADIILE GENICE sau
MOLECULARE

• SUNT O GRUPĂ DE BOLI

CLINIC HETEROGENE,
CAUZATE DE MUTAŢII LA
NIVELUL GENEI,
MOŞTENIREA CĂRORA
CORESPUNDE REGULILOR
MENDELIENE
TIPURI DE MUTAŢII ÎN UNA ŞI ACEEAŞI GENĂ

• MISSENS
• NONSENS
• DEPLASAREA CARDULUI DE CITIRE
A INFORMAŢIAI GENETICE
• DELEŢII
• INSERŢII
• DEREGLAREA SPLICING-ULUI
• EXPANSIA (SPORIREA NUMĂRULUI
REPETĂRILOR TRINUCLEOTIDICE)
 CHIAR UNA ŞI ACEEAŞI MALADIE
GENICĂ POATE FI CAUZATĂ
DE DIFERITE MITAŢII

Exemple:
În gena mucoviscidozei sunt
descrise circa 200 de mutaţii
cauzatoare a bolii
Pentru gena fenilcetonuriei se
cunosc peste 30 de mutaţii
• S-a stabilit că mutaţiile în
locuri diferite ale unei gene
conduc la diferite maladii

• Mutaţiile care cauzează

maladii ereditare pot afecta
proteinele structurale, de
transport, embrionare,
fermenţi
• Luând în considerare că omul are
aproximativ 30000 - 40000 de gene , şi
că în fiecare din ele se pot produce
până la câteva sute de mutaţii variate,
ne dăm seama că pot exista o mulţime
de maladii genice.

• În realitate pentru mai mult de 50 % de

proteine modificarea structurii primare
conduce la pieirea celulei şi mutaţia nu
se realizează în maladie ereditară
• Se cunosc deja circa
4000 maladii genice
manifestate fenotipic
(la nivelul genetic ele
sunt de câteva ori
mai multe)
Cauzele maladiilor ereditare şi
congenitale
• Maladiile moştenite după tipul
mendelian sunt aşa numitele forme
complete, adică forme cauzate de
mutaţii gametice.
• Acestea pot fi mutaţii noi sau
moştenite de la generaţiile
anterioare.
• În aceste cazuri genele patologice
sunt prezente în toate celulele
organismului.
 TIPURI DE MALADII GENICE
• După numărul de gene
implicate deosebim:
MALADII MONOGENICE
MALADII POLIGENICE
 MALADIILE POLIGENICE
sau MULTIFACTORIALE
• SUNT PATOLOGII CU PREDISPOZIŢIE
EREDITARĂ
• SUNT DETERMINATE DE UN GRUP DE
GENE DIFERITE
• DEPIND DE DIVERŞI FACTORI
EXOGENI
• NU SE TRANSMIT CONFORM
TIPURILOR MENDELIENE
 MALADIILE MONOGENICE
• SUNT TRANSMISE CONFORM
UNUI DIN TIPURILE DE
MOŞTENIRE:
AUTOZOMAL - DOMINANT
AUTOZOMAL - RECESIV
CUPLAT CU SEXUL
• CLASIFICAREA
MALADIILOR GENICE
DUPĂ CARACTERUL
DEREGLĂRILOR
MATABOLICE –

ENZIMOPATIILE
 Dereglările metabolismului
aminoacizilor
• Fenilcetonuria – oligofrenia
fenilpiruvică
• Histidinemia
• Tirozinoza
• Tirozinuria tranzitorie
• Alcaptonuria
 Dereglările metabolismului lipidelor

• Lipidoze plasmatice
• Lipidoze intracelulare
(Boala Gaucher,
Maladia Niemann-Pick etc.)
 Dereglările metabolismului
glucidelor

• GALACTOZEMIA
• FRUCTOZEMIA
 Dereglările metabolismului
mineral

• DEGENERAREA HEPATO-
LENTICULARĂ
• PARALIZIA PAROXISTICĂ
FAMILIALĂ
 Dereglările metabolismului
bilirubinic şi pigmentar

• BILIRUBINEMIA
 MALADII EREDITARE ALE
SÂNGELUI
• ANEMIA FALCIFORMĂ
• BOALA HEMOLITICĂ A
NOU-NĂSCUTULUI
• AFECŢIUNI CONDIŢIONATE DE
INSUFICIENŢA DE FERMENŢI
ERITROCITARI
• HEMOFILIA A şi B
 MALADII EREDITARE ALE SISTEMULUI
ENDOCRIN

• SINDROMUL ADRENOGENITAL
• HIPOALDOSTERONISMUL
• HIPOTIREOIDIA
• HIPERINSULINISMUL
• DIABETUL
• SINDROMUL LAURENCE-MOON-
BIEDL
 SINDROAME GENETIC CONDIŢIONATE
DE MALABSORBŢIE

• MUCOVISCIDOZA sau
FIBROZA CHISTICĂ
• CELIACHIA
• VICII DE DEZVOLTARE A
TRACTULUI GASTROINTESTINAL
Maladii progresante ale sistemului
muscular şi neuro-muscular

• MIOPATIILE
• AMIOTROFIA WERDNIG-
HOFFMANN
• COREEA HUNTINGTON
 FENILCETONURIA
• manifestări clinice după primul trimestru de viaţă
← aportul de fenilalanină din laptele matern.
• indicii posibile la nou-născut:
nou-născut hipopigmentaţie
cutanată, păr blond şi culoarea albastră a ochilor.
ochilor
• forme netratate →
– tulburările neurologice (anomalii de mers, postură şi
şedere),
– retard somatic
– retard mintal (de obicei sever).
– miros anormal al urinei (“de şoarece“)
– crize comiţiale
– dermatită eczematiformă.
eczematiformă 27
 FENILCETONURIA

• Diagnosticul de certitudine →
paraclinic:
paraclinic

– dozarea plasmatică a fenilalaninei

(peste 20 mg/dl)
mg/dl

– nivelul urinar ↑ al acizilor fenil-

piruvic şi orto-hidroxi-fenil acetic.
acetic
29
FENILCETONURIA
• Screening-ul Fenilcetonuriei
• Fenilcetonuria este detectată la nou-
născuţi prin determinarea fenilalaninei
în sânge.
• Câteva picături de sânge recoltate
de regulă din călcâi la 3 – 5 zile după
naştere, sunt aplicate pe o hârtie de
filtru special.
• Testele pozitive sunt de obicei
repetate. Sensibilitatea testului este de
circa 95%.
 Testul
Guthrie
 FENILCETONURIA
• boală recesiv autosomală ← mutaţii ale genei
care codifică fenilalanin hidroxilaza,
hidroxilaza
• enzima catalizează transformarea fenilalaninei
în tirozină.
• 1/10.000 de nou-născuti în populaţia
caucaziană.
• Gena PAH:
PAH
– localizată 12q24.1.
12q24.1
– eterogenitate alelică → > 400 de mutaţii.
– 6 mutaţii frecvente → 2⁄3 din cazurile de
fenilcetonurie.
– majoritatea bolnavilor heterozigoţi compuşi →
variabilitate a nivelurilor reziduale ale activităţii
enzimatice.
36
TRATAMENTUL FCU
GALACTOZEMIA
 GALACTOZEMIA
• cea mai frecventă enzimopatie ce
afectează metabolismul zaharidelor.
zaharidelor
• 1/55.000 de nou-născuţi
• transmitere de tip autosomal -
recesiv
• forma clasică de boală ← mutaţie în
gena galactozo-1-fosfat uridil
transferazei (GALT):
– > 150 de mutaţii,
 GALACTOZEMIA
Diagnostic.
• Manifestările clinice → sugar ← alimentaţia lactată.
• simptome iniţiale:
iniţiale vărsături şi dificultăţi de hrănire.
hrănire
• Ulterior:
– deficit de creştere,
creştere
– deficit de dezvoltare neuro-psihică,
– retard mental,
– cataractă
– semnele de ciroză hepatică (hepatomegalie, icter
prelungit).
• Diagnosticul de certitudine → teste biochimice:
biochimice
– ↑ galactozurie
– ↑ galactozemiei
– activitate ↓GALT.
↓GALT
Administrarea de
lapte → modificări
cerebrale,
hepatice, renale
şi oculare

41
 GALACTOZEMIA
• Tratament.
– îndepărtarea galactozei şi lactozei din alimentaţie
– folosirea de formule speciale de lapte praf,
– evitarea produselor lactate.
• Profilaxie.
– screening-ul neonatal al galactozemiei →
determinarea activităţii GALT într-o picătură
uscată de sânge, recoltat prin puncţie capilară.
• Prognosticul.
– La pacienţii netrataţi → insuficienţă hepatică,
retard mental şi cataractă.
– Aplicarea precoce a tratamentului → viaţă
cvasinormală, 42
MUCOVISCIDOZA sau
FIBROZA CHISTICĂ
Mucoviscidoza – fibroza chistică
TRATAMENTUL