Rolul centrozomului:

–Biogeneza microtubulilor;
–Organizarea citoscheletului;
–Formarea fusului de diviziune și ordonarea cromozomilor în timpul diviziunii
favorizând orientarea lor către polii celulei/capetele celulei.
Înainte de diviziune, centriolii se autoreplică după care, câte doi, migrează
către cei doi poli ai celulei și își dispun microtubulii astfel încât, în porțiunea din
mijloc, diametrul să fie mai mare decât la capete.
La angiosperme care nu au gameți fragelați, centrozomul lipsește iar fusul de
diviziune se formează din calotele polare ce corespund cu centrosfera fără centrioli
prin doua mase de citoplasmă vâscoasă.
*IMAGINA 1*
Organite specifice
9) Corpusculii Nissl (corpii tiroizi) –mase dense de REG cu rol in sinteze proteice
neuronale. Se găsesc în corpul neuronului și la baza dentritelor dar lipsesc dar
lipsesc în axom.
10) Neurofibrilele –specifice neoronului. Se găsesc atât în corpul neuronului cât și
în prelungiri (dentrite și axomi)
–o rețea de fibrile cu rol in susținere, transportul substanțelor si transmiterea
impulsurilor.
11) Miofibrilele – sunt organite contractile specifice fibrei musculare.
–sunt alcătuite din miofilamente de două tipuri –subțiri (50 A) –de actină –alcătuită
din proteina contractila;
–groase (100 A) –de miozină–din
proteina contractilă numita miozină.
Fibra musculară striată
–un miofilament de miozină este înconjurat de șase miofilamente de actină dispuse
in colțurile unui hexagon.
*IMAGINE 2*
 O miofibrilă are 3000 miofilamente de actină și 1500 miofilamente de
miozină.
Datorită acestui aranjament al miofilamentelor la miofibrile striate, fibra
musculară striată prezintă la nivelul miofibrilelor o alternanță de discuri clare si
întunecate.
Fibra musculară netedă prezintă miofibrile formate tot din miofilamente de
actină si miozină dar nu mai sunt dispuse ordonat ci în mănunchiuri ce alunecă
unele printre altele.
12) Mitocondriile
–organite prezente în toate celule care au respirație aerobă; lipsesc în hematii și în
celulele cu respirație anaerobă;
–conțin enzime cu rol important în oxidarea substanțelor organice eliberând
energie, de aceea sunt numite ”Uzine energetice celulare”.
Aspect: vezicular, alungit, cu un contur neregulat. Se pot fragmenta sau pot
chiar fuziona.
Pot fi de formă:
–granulară;
–ovală sau rotundă;
–bastonaș sau cilindrică;
–filamentoasă;
–elipsoidă;
Lungimea: 1,5-10 micrometrii
Diametrul: un micrometru
Totalitatea lor: Condriozomul (condriomul celulei)
Se găsesc în număr mare în celulele cu activitate intensă (celulele hepatice,
celulele musculaturii scheletice, celulele miocardice, celulele epidermice ale
rădăcinii).
Structura:
–înveliș mitocondrial dublu;
–membrana exterioara –asemănătoare Plasmalemei (permeabilă);
–membrana interioară –înaltă, impermeabila, energizată –cu rol in stocarea
E=ATP; se pliază formând criste mitocondriale:
–lamelare;
–tubulare;
Pe criste se găsesc oxizomi.
–matricea mitocondrială este un amestec de soluții cu substanțe organice si
minerale ce conține, in principal, enzime care participa la respirația celulară (ciclul
Krebs), un aparat genetic ce e format din ADN-mt (mitocondrială), ARN, ribozomi
și enzime.
Prezența aparatului genetic dovedește capacitatea de autoreproducere dar și
originea procariotă a mitocondriilor, ADN-mt-ul fiind foarte asemănător cu cel din
procariote.

ROLUL MITOCONDRiILOR ÎN RESPIRAȚIA

CELULARĂ

Mitocondriile conțin enzimele oxino-producătoare implicate în

procesele de respirație transformând energia chimică din substanțele organice în
energie utilizabilă de către celule.
Respirația celulară reprezintă, de fapt, oxidare celulară.
C6H1206+O2  CO2+H2O+E
Energia rezultată în urma oxidării substanțelor organice va fi inmagazinată
la nivel cellular în ATP.
ADP+H3PO4  (E ) ATP
…..
 Energia eliberat[ la nivel celular poate fi utilizată pentru absorbția activă,
sinteză de substanțe organice complexe, formarea unor structure celulare,mișcarea
organitelor locomotorii, contracția musculară, conducerea impulsului nervos.
Respirația celulară se realizează în următoarele etape:
-etapa citosolică – glicoliză (este anaerobă, are loc în citoplasmĂ, comună
respirației aeroba si anaeroba)
C2H12O6
-etapa mitocondrială (este aeroba, are loc in mitocondrii, și presupune
degradarea acidului .. prin reacții de decarboxinare și dehidrogenare până la dioxid
de carbon, apă și energie)
a) -ciclul Krebs sau ciclul acizilor tricarboxilici
b) fosforilarea oxidative
Decarboxilarea oxidative (ciclul Krebs)
Acidul piruvic, pătruns în mitrocondrii, va fi degradat enzymatic cu
eliberarea unei cantitati de energie ce corespunde cu doi ATP dar și cu eliberarea
de electroni si protoni și dioxid de carbon.

Fosforilarea oxidative
Presupune trecerea protonilor si electronilor de-a lungul unor lanturi de
transportori ce sufera reactii de oxido-reducere în prezenta enzimelor de la nivelul
cristelor mitocondriale cu eliberarea unei cantitati de enrgie echivalenta cu 34 moli
de ATP / mol glucoză.
Total enrgie eliberata prin oxidarea unui mol de glucoză=38 moli de ATP.
Echivalentul caloric al ecestei enrgii este de 675 kilocalorii.

13) PLASTITELE
Organite specific celulelor vegetale: plante, alge.
Sunt organite autodivizibile ca și mitocondriile și au membrană dublă.
 Totalitatea lor= plastidomul
După funcție plastidele pot fi -fotozintetizante (fotozintetic active) -
cloroplastele (plantele și algele verzi), feoplastele (alge brune), rodoplastele (algele
roșii).
-nefotosintetizante (fotosintetic inactive) -
plastide colorate(in rosu,portocalui,galben)=cromplaste ,plastid
incolore=leucoplaste
Ca tipuri functionale de plastid sunt considerate -cloroplastele
-cromoplastele
-leucoplaste
La organele tinere cu tesuturi meristematice se gasesc proplastidele care se
divid si sunt nediferentiate (prosplatidele prin diferentiere plastide)

Cromoplastele (Sunt plastidele colorate prezente in petalele florilor,

radacina morcovului, fructele carnoase mature. Ele contin pigmenti carotenoizi
(carotina (pigment portocaliu) și xantofila (…)))
Leocoplastele (plastid incolor ce depozitează substanțe de rezervă (ex:
amiloplaste (depoziteaza amidon)
Lipidopastele
Proteinoplaste

Cloroplastele (conține clorofila a (verde)ce este capabilă să transforme

energia luminoasa in energie chimica reprezentata prin sinteza de substante
organiece.
La algele și plantele verzi predomina clorofilelel
La algele rosii predomina ficoeritrina (roșu) sau ficoceanina (albastru) și nu
lipseste clorofila a, se mai gaseste și clorofila d.
La algele brune predomina fucoxantina (pigmentul brun) pe langa clorofila a
și clorofila c
 La algele aurii predomina diatomoxantina (brun auriu)
Cloroplastele algelor se numesc cromatofori fiind mai mari și mai putine
decat la plante
Structura cloroplastului:
1. Invelis format de 2 membrane -ext -int Cea interna se pliaza in interiorul
cloplastului formand lamele stromatice
2. Stroma (continutul cloroplastului) solutie coloidala ce contine -enzime
implicate in faza de intuneric (cclu Calvin) a fotosintezei
-aparat genetic (AND-cp, ARN,RIBOZOMI,
.
.
.
.
.
-lipide, grauncioare de amidon, metale,
3. Pilacoidele -vezicule sau discuri ce contin pigmentii asimilatori și sunt
asezate suprapus ca momentele intr-un fasic formand siteme garanare.
Sistemele granare sunt conectate intre ele prin sisteme intergranare formate
de lamelele stromatice
*IMAGINE*
Aceasta structura cu grane sii sisteme intergranare este un stadiu avansat de
evolutie present doar la plante. La alge filacoidele sunt saculi aplatizati
solitary sau asociati ce strabat cea mai mare parte a cloroplastului.
Mambranele filacoidale ce contin pigmentii asimilatori sunt capabile sa
converteasca energia luminoasa in energie chimica in cadrul reactiilor de
lumina a fotosintezei.

ROLUL CLOROPLASTELOR ÎN PROCESUL DE FOTOSINTEZA

Fotosinteza -sinteza de substante organice din substante anorganice (dioxid
de carbon, apa +saruri minerale) in prezenta luminii (absorbita de pigmenti
asimilatori) si cu eliberare de oxigen.
CO2+H2O+SARURI MINERALE SUBSTANTE ORGANICE
+OXIGEN CE SE DEGAJA
CO2+H20C6H12+6O2
Cloplastele ce contin pigmenti asimilatori au capacitatea de a absorbii
energia luminoasa se de a transfera in energie chimica necesara pentru
sinteza de substante organice

Pigmentii asimilatori se organizeaza in fotosisteme: I si II

-se gasesc pe grane si sisteme intergranare
Fiecare FS are doua tipuri de pigmenti:
-princial:clorofila a (absoarbe lumina si emite electroni energizati)
-accesori:clorofila b, sanctofila, carotina (aobsorb lumina dar nu emit
electroni enrgizati ci transfera energia catre clorofila a.
Fotosinteza decurge in doua etape:
-faza de lumina
-faza de intuneric
FAZA DE LUMINA
-are loc in grane si sisteme intergranare
FS II -vlorofila excitata de lumina realizeaza fotoliza apei (apa in prezenta
lumiinii se descompune in 2 protoni si 2 electroni ½ oxigen
Oxigenul se degaja ca produs final al fotosintezei
Electronii vor fi acceptati de substante dintr-un lant de transportori si vor
participa la reactii de oxidoreducere cu eliberarea energiei ce va fi trecuta in
legaturi de ATP.
Electronii ajung astfel la FS I care obsorbind lumina energizeaza din nou
elctronii ce vor trece in al doilea lant de transportor eliberand energia care va
servi la producerea unor substante reducatoare
Protonii acceptati de substante care se reduc rezulta enzyme reducatoare
ATP si ensime reducatoare (produsi ai fazei de lumina
FAZA DE INTUNERIC
-are loc in stroma cloroplastului si nu necesita lumina
-reducerea carbonului din dioxidul de carbon in prezenta enzimelor
reducatoare si folosind ATP-ul ca surs[ de energie
-see formeaza substante organice simple care apoi vor fi utilizate pentru
diferite sinteze. Primul produs al fotosintezei=glucoza.

Celula eucariota (mambarna celulara (structura,

rol, compozitie), peretele celular, organite celulare
(ribozomi, RE, lizozomi, dictiozomi, vacuole,
centrozomi, mitocondrii, plastide)).