Sunteți pe pagina 1din 37

SCOALA POSTLICEALA SANITARA ,,FUNDENI- BUCURESTI MAISTRU INSTRUCTOR: Neacsu Ileana Modulul Bazele stiintei nursingului CLASA: AMG

I i DATA: 15.10.2013

PLAN DE LECTIE TEMA : Practica medicala din comuna primiti a pana la epoca !eudala: 1. comuna primiti a" practici magice# ingri$iri realizate de tamaduitori 2. scla agismul: ingri$iri realizate de preoti# medici militari romani# indecatorii rurali# practici magice. C1: %le ul a !i capa&il sa caracterizeze practica medicala din comuna primti a pana la epoca !eudala C2: %le ul a !i capa&il sa redea speci!icul ingri$irilor de sanatate e!ectuate de Atat de tamaduitori cat si de preoti# si indecatori DURATA LECTIEI : 1 ' 20 min SCOPUL LECTIEI: (o&andirea de cunostinte si a&ilitati TIPUL DE LECTIE: Mi)ta LOCUL DESFASURARII : *ala de demonstratie OBIECTIV PEDAGOGIC +1.%le ii or !i capa&ili sa dobandea !a !"no #$n#e%e asupra practicilor de ingri$ire de sanatate din a comuna primiti a pana in epoca !eudala. +2.%le ii or !i capa&ili sa do edeasca o &una intelegere aspura practicilor medicale din perioada comuna primiti a epoca !eudala OBIECTIVE OPERATIONALE , %le ii or !i capa&ili : +1. *a e)plice in!luenta e olutiei umane asupra modului de a gandi si de a aplica ingri$iri in aceasta perioada. +2. *a precizeze marile pro&leme de sanatate ale acestei perioade +3. *a e)empli!ice persoane si realizarile lor re!eritoare la ingri$irile medicale

+-. *a prezinte principalele realizari din aceasta perioada +5. *a compare ingri$irile medicale din aceaste perioade a and in edere locatia geogra!ica si e olutia sociala.

STRATEGIA DIDACTICA

a. &e#ode d$da!#$!e "#$%$'a#e: e)punerea#con ersatie &. &$(%oa!e d$da!#$!e "#$%$'a#e: suport de curs# retroproiector# sc'ema ta&lei c. &od de abo)da)e a a!#$*$#a#$$ !" e%e*$$: d.
- indi idual - !rontal ") e $n+o)&a#$ona%e: Bi&liogra!ie: + istorie uni ersala a nursingului . Mircea Buta# /iliana Buta 0lu$, 1apoca # (acia 2000 SC,EMA TABLEI : 1- E.$de&$$%e de !a)e a +o # ban#"$#a E")o.a e! /VII 0 /VIII : Ma%a)$e, Va)$o%a, ,o%e)a, Feb)a T$+o$da, S$+$%$ 2- P)ob%e&e &a(o)e de ana#a#e: Mo)#a%$#a#ea &a#e)na $n+an#$%a Bo%$ .)o+e $ona%e Bo%$ &en#a%e 1- Pe) ona%$#a#$ &ed$!a%e: V$n!en'o C2$a)"3$, P2$%%$..e P$ne%, Be)nand$no Ra&a''$n$ 4- P)$n!$.a%e%e )ea%$'a)$ .)$*$nd $n #$#"#$$%e &ed$!a%e: 5A o!$a#$a ")o)$%o) de !a)$#a#e $)%ande'e 6 &a(o)$#a#ea !a%"3a)$#e7 5Le3ea E%$ abe#ana .en#)" a)a!$ d$n 1891 In M"n#en$a $ Mo%do*a: a- In3)$($)$ de ana#a#e !a n$!e 65+e&e$ *$nde!a#oa)e %a !")#$%e bo$e)e #$7 b- S.$#a%"% Co%#ea d$n B"!")e #$ 1:94 In T)an $%*an$a: &ed$!"% Ioan Mo%dna), P$"a)$" 0 .)$&"% a"#o) a% "ne$ %"!)a)$ &ed$!a%e #$.a)$#e $n #a)a noa #)a

%ste e ident !aptul c2 &ed$!$na .)$&$#$*; se a!l2 la grani3a dintre magie 4i religie. 5n aceast2 perioad2# c6nd se !ormeaz2 primul nucleu al medicini, pe &aza simpatiei# apare *$nde!;#o)"%-

Prin proceduri instincti e# care stau la &aza 4tiin3ei medicale de ast2zi# *$nde!;#o)"% 7amanul sau vrjitorul. ine 8n 8nt6mpinarea ne oilor de e)plica3ie a 8m&oln2 irilor 4i a necesit23ii aplic2rii tratamentului. V$nde!;#o)"%, *);($#o)"% a" <a&an"% este c'emat 8n situa3ii de urgen32 c6nd i se solicit2 s2 recunoasc2 8m&oln2 irea# s2 dea remedii# s2 8ndeplineasc2 c'iar acte c'irurgicale# 4i mai ales s2 8ndep2rteze spiritele rele. Asta do ede4te c2 *$nde!;#o)"% a ea cuno4tin3e despre anumite remedii vegetale# cuno4tea am2nun3it ritualul de nsoea tratamentul# dar apela totodat2 4i la metode magice menite s2 8ndep2rteze spiritele rele !olosind m24ti# 8m&r2c2minte din piele de animale sau apel6nd la entrilogism etc. *tresul emo3ional indus ast!el# !rica# an)ietatea 4i lipsa de speran3e produceau modi!ic2ri de natur2 c'imic2 care adeseori agitau pacientul. T)a#a&en#"% *$nde!;#o)"%"$ consta din: 5ndep2rtarea spiritelor rele prin !olosirea de m24ti 8n!ior2toare# uneori emisiuni de s6nge 4i zgomote 8ngrozitoare. 5ndep2rtarea spiritelor rele# prin recurgea la agresiuni 7lo ituri. asupra persoanei &olna e sau !olosirea de su&stan3e r2u !olositoare# to)ice. Administrarea de decocturi cu con3inut purgati sau energizant. Administrarea de &2i alternati e reci 4i calde. 9recerea spiritelor rele 8n organismele animalelor !olosind statuete cu 8n!23i4area animalelor respecti e. 5mp2carea spiritelor prin sacri!icii. Purtarea amuletelor# !eti4elor cu puterii magice. Incanta3ii ritmice ceremonii prin care racii pretind c2 !ac !armece 4i r2$i pentru atragerea spiritelor din corpul &olna ilor. 9repana3ii 7ori!icii. la ni elul cutiei craniene# cu scopul ca spiritul r2u p2r2seasc2 corpul. Aceast2 practic2 era aplicat2 8n cazul durerilor !oarte mari de cap# crizelor de epilepsie. 06nd ap2reu 'alucina3iile# delirul sau 4ocul# se credea c2 spiritul a p2r2sit corpul 4i se 8ncercau di erse te'nici magice pentru re8ntoarcerea sa. %ste e ident c2 indec2torii !oloseau ca remedii "b #an=e !" e+e!#e $3")e. *e recurgea la purtarea la g6t a unor su&stan3e considerate cu e+e!#e &a3$!e. >NGRI?IREA BOLNAVILOR >N CULTURILE ANTICE *tudiul b$b%$e$ 4i studiul $ #o)$e$ !"%#")$$ o&ene<#$ arat2 saltul !2cut de societatea uman2 prin apari3ia unor g6ndiri creati e. A4a 8ncep si pot !i solu3ionate o serie de .)ob%e&e e en=$a%e ".)a*$e="$)$$ <$ de'*o%#;)$$ "&ane <$ o!$a%e . Potri it etnologilor# odat2 cu dez oltarea societ23ii omene4ti# 8ncepe s2 preocupe 4i dez oltarea a)#e$ *$nde!;)$$ 8n societ23ile respecti e. Apar mereu noi descoperiri 8n domeniul medical. 5n perioada de trecere a omenirii de la comuna primiti 2 la perioada scla agismului# &ed$!$na e&.$)$!;# a!lat2 8ntr,o !az2 intermediar2# c2tre iatroso!ie# s,a 8ndreptat spre &ed$!$na a!e)do#a%;. *acerdotul# eli&erat de munca &rut2# a !ace ca arta de a indeca

s2 poarte pecetea teologic2. (e4i apar +o)&e%e )"d$&en#a)e de 8ngri$ire medical2# 8nc2 nu se poate or&i de arta de a ngriji care r2m6ne ast!el un apana$ al !amiliei celui su!erind# al &ene olilor sau persoanelor pedepsite ce c2utau prin aceast2 modalitate s2,4i r2scumpere gre4elile s2 6r4ite n faa zeilor. Mult timp s,a crezut c2 E3$.#"% este leagnul culturii omeneti. G2sirea #ab%e%o) din Me o.o#a&$a do edeste ni elul deose&it atins de ci iliza3ia acelor remuri pri ind preocuparea societ23ii pentru pro&leme ca suprapopularea, criminalitatea, lipsa apei curate, rspndirea bolilor etc. 0ert este c2 prin tradi3ii culturale# prin practici de s2n2tate 4i prin e)perien3e speci!ice# ec'ile ci iliza3ii omene4ti au !ost capa&ile s2 ela&oreze concep3ii unice despre ia32 4i &oal2. Med$!$na a!e)do#a%; <$ d$*$n$#;=$%e &ed$!a%e ~ 0irca 3000 78.:r.. practica medical2 4i 8ngri$irile cali!icate erau atri&u3ia preo3ilor din temple: in oca3ii ale di init23ilor indec2toare 8nso3ite de o!rande# interpret2ri astrologice 4i magie etc. ~ Panteonul di init23ilor cu rosturi medicale 4i igienice: I $ 7patroana !ecundit23ii.. O $)$ 7zeu al re8n ierii.. To#2 7de3in2torul cuno4tin3elor medicale.. Se#2 7ap2r2torul de molime.. A&on 7alung2torul &olilor. etc. ~ 0ca. 2;50 78.:r... I&2o#e. 7<el ine 8n pace=. demnitar# ar'itect# astrolog 4i preot, medic 7la Memp'is.# considerat ca 'e" *$nde!;#o). ~ 5n numeroase morminte se g2sesc pere3i 8ntregi acoperi3i cu pictograme 8n care se disting practici medico-chirurgicale, igienice i farmaceutice . ~ Alte descoperiri truse cu medicamente i cosmetice, dulapuri cu instrumente chirurgicale etc. P)a!#$!$$ &ed$!a%e !on e&na#e @n .a.$)" Pa.$)" "% %"$ Ebe) 0ele mai ec'i 8nsemn2ri medicale descoperite 4i desci!rate p6n2 8n prezent s8nt cele din %gipt# scrise 8n $urul anului 2500 8.:r. 4i recopiate# de cel care l,a descoperit Ebe) # pe un papirus dat6nd din e!- 18 @-d-C2- 6!!a- 1AA97- Pa.$)" "% con3ine apro)imati ;00 prescrip3ii pentru tot !elul de 8m&oln2 iri clasi!icate dup2 organele ce urmau a !i tratate. Practic este o culegere de te)te care descriu am2nun3ite practici de 8ngri$ire 8n a!ec3iuni a&dominale# parazitare# o!talmologice# 8ngri$iri dentare 4i te'nici de reconstituire# imo&ilizarea !racturilor# di erse opera3ii. *unt descrise numeroase practici terapeutice cu medicamente de origine mineral2# !itoterapeutice# multe dintre ele utilizate 4i 8n prezent. Pa.$)" "% !2$)")3$!a% a% %"$ EdB$n S&$#2 Papirusul chirurgical al lui S&$#2 reprezint2 un te)t de specialitate ce cuprinde diagnosticul# tratamentul 4i prognosticul di!eritelor pl2gi# !racturi 8n !unc3ie de regiunea lezat2. Aici 8nt6lnim primele re!eriri scrise 8n domeniul c'irurgical 7re!eriri la tumori sau

a&cese tratate prin puncte de foc!.. Pa.$)" "% &ed$!a% ,ea)b# >eprezint2 un 8ndrumar pentru generalist. 0aracteristic pentru toate trei papirusuri este ni elul 8nalt al o&ser a3iei clinice.

CULTURA EGIPTEANC E3$.#"%, considerat de :erodot un dar al Nilului# a da culturii uni ersale o ec'e 4i !ascinant2 ci iliza3ie. %giptenii antici care s,au sta&ilit de,a lungul 1ilului# 8n timp ce alte culturi s,au a4ezat de,a lungul r6urilor Ind# %u!rat 4i 9igru. (esci!rarea scrierii 'ierogli!ice 8n anul 1?22 de c2tre @.A. 0'ampollion# permite 8n3elegerea ci iliza3iei milenare la ade 2rata ei dimensiune istoric2. %giptul# 3ar2 &ogat2 8ntins2 pe am&ele maluri ale 1ilului# era considerat hambarul de grne al antic'it23ii. %giptenii e)ecutau# 8n cadrul comunit23ii# construc3ii 8n care se urm2reau reguli de s2n2tate pu&lic2 aceste reguli 8i a$uta s2 e ite pro&lemele# 8n special cele legate de &oli transmise prin surse de ap2. Ast!el# au construit &azine de colectare a apei necesare iriga3iilor# iar colectarea apei a contri&uit 4i la reducerea transmiterii unor 8m&oln2 iri. *,a dez oltat 8n mod deose&it ar'itectura# ceramica# iar inscrip3iile pe c2r2mizile din ceramic2 au de enit surs2 de cunoa4tere a o&iceiurilor# dar 4i de admira3ie# deoarece con3ineau 'ierogli!e# uneori 8ncrustate 8n culori str2lucitoare. (atorit2 climei prin care s,au conser at o serie de alori# prin e)ca a3ii !2cute la piramide 4i prin studiul o&iceiurilor legate de 8nmorm6ntare 4i p2strarea cada relor# %giptul o!er2 numeroase date. *ursa cea mai important2 de studiu au reprezentat,o piramidele# locul de unde s,a a!lat care erau o&iceiurile de 8nmorm6ntare# credin3ele !ilozo!ice 4i religioase. %giptenii credeau c2 su!letul continu2 s2 e)iste pentru eternitate. Aiecare de enea preocupat s2,4i str6ng2 &unuri pentru ia3a etern2. (e aceea se asigurau de cele necesare pentru traiul zilnic 7m6ncare# &2utur2# 'aine# c'iar 4i ser itori 4i scla i. 0u timpul# practicile !iind costisitoare# au recurs la picturi murale sal 6nd ast!el ie3i. (in aceste picturi# al2turi de o&iceiuri# reies 4i condi3iile 8m&oln2 irilor. 0'iar 4i construirea piramidelor ucidea multe ie3i. 06nd s,a desc'is camera 8n care se g2sea morm6ntul lui 9utanBamon# 8n 1C22# s,au pus multe 8ntre&2ri legate de mumia acestuia# 4i nu numai de &og23iile sau lucrurile de art2 a!late 8n 8nc2pere. Prezen3a amuletelor la !araon a !ost interpretat2 8n ideea e)isten3ei supersti3iilor. Ast!el# descoperirea cora&iei soarelui 7 Deo.a7# permitea celui ce o de3inea# considerat zeu pe p2m6nt# s2 peregrineze 8mpreun2 cu Ra 7zeul soarelui. 8n ceruri. %giptenii au sta&ilit# de asemenea# o D !a ; a &o)=$$D care era localizat2 drept un loc 8n a!ara ci iliza3iei. Preg2tirea mumiilor presupunea 8m&2ls2m2ri care s2 nu permit2 distrugerea trupului. Mumi!icarea era !2cut2 de speciali4ti dup2 re3ete necunoscute ast2zi. Etilizau su&stan3e pentru 8m&2ls2mare dup2 ce e)tr2geau organele interne. Aceast2 practic2 nu a ea nimic 8n comun cu disec3ia# practica medical2 sau cu studiul anatomiei sau patologiei. +amenii apar3in6nd culturilor antice au clasi!icat mai mult de :99 de &ed$!a&en#e 4i au dez oltat arta 8m&2ls2mirii. %)amin2rile moderne !2cute asupra mumiilor sau cada relor g2site 8n piramide au ar2tat leziuni pe &aza c2rora s,au pus diagnosticele de tu&erculoz2# arterioscleroz2# in!ec3ii parazitare# calus 8n urma !racturilor# dar nici o re!erire pri ind procesul de 8ngri$ire. *tudiul mumiilor 4i a altor corpuri ne8m&2ls2mate g2site 8n piramide# au pus 8n

e iden32 nu numai &olile# ci 4i a)#a banda(;)$$# !aptul c2 oamenii erau 8ngri$i3i de denti4ti 4i c'irurgi. Ace4ti speciali4ti erau !orma3i 8n temple 4i reprezentau partea cea mai de $os a tagmei preo3ilor. Ast!el# &olna ii g2seau 8n temple 4i spri$in material 4i tratament 4i 8ngri$iri medicale. 9emplul era un ser iciu am&ulator din zilele noastre# cu medici ce consultau 4i studen3i ce 8n 23au# dar !iecare medic trata o singur2 8m&oln2 ire 7 de dini, de ochi, de cap, de intestin etc... 0el ce trata bolile de intestin prescria !%$ &e, .")3a#$*e# cel ce trata bolile capului e!ectua #)e.ana=$$# dar 4i in oca3ii solicit6nd spri$inul zeilor. Medicul era cel ce 8ndeplinea 4i !unc3iile dentistului 4i !armacistului. %rau pricepu3i 8n stomatologie# deseori ob#")End d$n=$$ !" a"). (in aceast2 cultur2 pro ine primul medic cunoscut 8n istorie# I&2o#e. 72C00,2;00 8.d.0'..%l a !ost recunoscut drept ar'itect# c'irurg# preot 8n templu# scri& 4i magician. Im'otep a participat la ridicarea marii piramide a regelui *aBBara. A !ost zei!icat ca 'e" a% &ed$!$n$Ce%e &a$ *e!2$ !;)=$ de &ed$!$n; cunoscute pro in de la aceast2 societate. 02r3ile su&liniau te'nici c'irurgicale 4i metode de !on#)o% a na<#e)$$# descriau procesele unor &oli 4i o!ereau remedii. %giptul este recunoscut ca !iind una din rile antice cele mai sntoase, pro&a&il datorit2 progresului pe care 1,a !2cut 8n domeniile igienei 4i salu&rit23ii pu&lice. >eguli !oarte stricte# s,au dez oltat 8n pri in3a unor lucruri ca mncarea" butura, curenia, e#erciiul i relaiile se#uale. %giptenii se 8nc'inau unor zeit23ii reprezentate de animale bo"% sacru A.$ era 3inut 8n 9emplu# iar dup2 moarte 8m&2ls2mat.

CULTURA SUMERIANC 5n mileniul FII 8.:r.# platoul dintre !lu iile 9igru 4i %u!rat 7IraBul de azi. era populat de sumerienii care au pus &azele .)$&e$ &a)$ !"%#")$ ale umanit23ii !$*$%$'a=$a &e o.o#a&$an;. %ra o cultur2 cu sistem propriu de scriere# set de legi 4i cu o anumit2 cultur2. /a N$n$*e au !ost g2site 8nscrieri care descriau potopul. (in acele 8nscrieri s,a a!lat cum tr2iau# ce o&iceiuri legate de ia32 4i de moarte sau ce deprinderi cu caracter medical a eau. *,au g2sit 8ncrustate pe o piatr2 de lapis la$uli, scene pri ind sacri!icarea animalelor# luarea prizonierilor# purtarea po erilor sau c'iar unele care. (esc'iderea unor morminte a permis a!larea tradi3iilor legate de 8nmorm6ntare ngroparea ntregii curi formate din doamnele de companie, servitori, soldai i mu$icani pentru a o nsoi pe regina &hubad care murise. Ast!el s,a a!lat de sacri!iciile umane care se !2ceau# c'iar dac2 oamenilor li se administrau poate 8nainte unele remedii. Animismul era acceptat. *e ridicau temple zeilor cu speran3a de a le !ace pl2cere acestora pentru a 8ndep2rta sau m2car pentru a reduce 8m&oln2 irile 4i necazurile. Acum omul vindector a de enit .)eo#-&ed$!. 0ea mai ec'e prescriere medical2 de peste -000 de ani 7 tradus din scrierea cuneiform n 1950. con3ine din p2cate doar remediile# nu 4i &olile care erau indicate. Aceast2 scriere nu con3ine nici un element magic# de4i 8n medicina &a&ilonian2 erau utilizate incanta3iile. 9reptat# cultura sumerian2 este 8nlocuit2 cu cea &a&ilonean2# c'iar dac2 progresele sociale nu sunt du&late 4i de progrese medicale. CULTURA BABILONEANC Ba&ilonul# ca 4i %giptul# a !ost a4ezat 8ntr,o zon2 cunoscut2 su& numele de I$vorul fertilitii sau %eagnul civili$aiei" Aceast2 zon2 geogra!ic2 a !ost numit2 ast!el datorit2 solului s2u umed 4i datorit2 climei calde o com&ina3ie !a ora&il2 sta&ilirii de ci iliza3ii. S#$%"% de *$a=; a% bab$%on$en$%o) era complet di!erit de cel al egiptenilor. Aiecare a4ez2m6nt era o comunitate complet2 prin ea 8ns24i# gu ernat2 de un conduc2tor di in 4i de un rege,preot. *ocietatea era constituit2# dup2 un model aproape !eudal# 8n trei clase sociale: clasa superioar gentlemani! este clasa proprietarilor &oga3i# a marilor negu32tori 4i preo3i care tre&uiau s2 pl2teasc2 c'irurgii mai ales cu monede de argint# dec6t cu &unuri sau ser icii# clasa mijlocie a negustorilor# 32ranilor 4i artizanilor 4i clasa inferioar a scla ilor. Bab$%on"% era 8n anii 3000 8.:r. centrul imperiului mesopotamian. 02derea culturii sumeriene !ace s2 creasc2 treptat importan3a !"%#")$$ bab$%onean;, mai ales su& :ammura&i 771C00 8.:r... :ammura&i este cunoscut pentru Cod"% de %e3$ care compila o serie de legi speci!ice antic'it23ii. 5ntr,o oarecare m2sur2 !od"% de %e3$ era unitar 4i c2uta s2 prote$eze de !raud2 pe cei lipsi3i de a$utor 4i totodat2# s2 reduc2 costul 8ngri$irilor medicale. >eligia a ea 8n centru pe Ma)d"! un zeu crud ce a ea ne oie de s6nge omenesc pe pre!erin32 de copil. *e !2ceau a!)$+$!$$ 7handicapai sau infirmi.# iar

preo3ii erau castra3i 7e"n"!$.. 0ei s2raci erau pedepsi3i cu cruzime la cea mai mic2 gre4eal2. Med$!"% a ea o pozi3ie pre!eren3ial2# 8n timp ce !2$)")3"%, care lucra cu m6inile# a ea o pozi3ie mai pu3in apreciat2# iar pedepsele rezer ate c'irurgului erau crude. 0'irurgul care crpcea o opera3ie unui gentleman, era presat de o&liga3ii grele# deoarece i se puteau t2ia m6inile !ac2 opera3ia nu reu4ea. T)a#a&en#"% &ed$!a% @n Bab$%on era primiti . *e !olosea termenul de &oal2# dar se credea c2 este cauzat2 de p2cate pentru care &olna ii erau pedepsi3i de zei. Pentru puri!icarea 4i indecarea corpului se practicau incanta3ii 4i se !oloseau ier&uri. Te&.%e%e de*$n !en#)e de @n3)$($)e &ed$!a%; unde principalul remediu pentru e)tragerea du'urilor rele din corp# const2 8n incanta3ii# aplica3ii de plante 4i decocturi din numeroase plante. 9e)tele medicale g2site pe t2&li3e prezentau descrierea simptomelor &olii# prescrip3ii medicale 4i incanta3iile pentru zei. *e recomanda 3inerea unui animal l6ng2 &olna pentru ca spiritul r2u s2 treac2 8n animalul care urma s2 !ie sacri!icat. 5n a!ara practicilor mistice# 8n aceast2 perioad2 s,au !2cut 4i o&ser a3ii clinice ce nu pot !i uitate. Pentru a se sta&ili prognosticul &olii# se practicau 2e.a#o !o.$$ inspecia ficatului animalului sacrificat ast!el# se a$unge la cunoa4terea structurii !icatului 4i ezicii &iliare. 9otodat2 preotul,medic comunic cu zeul. *e tratau c'irurgical pl2gi# se operau tumori# cu lan3eta de &ronz se indecau &oli ale oc'ilor# iar plata se !2cea di!eren3iat. 0odul stipula legi pentru prote$area de nedrept23i 4i de practici incorecte# iar sanc3iunile erau crude t2ierea m6inilor medicului dac2 tratarea pl2gii# e)tirparea tumorii cauza moartea sau dac2 se pierdea ederea. Pedepsele erau con!orme conceptului ochi pentru ochi!. Al2turi de medic se a!la +a)&a!$ #"% care prescria decocturile# iar 8ngri$irea urm2rea nu numai 8ngri$irea trupului# ci 4i a spiritului. Acesta ar putea !i primul model de e!2$.; de @n3)$($)e. Ba&ilonul se dez olt2 8n toat2 splendoarea sa 8n remea lui 1a&ucodonosor 7cca. G05,5G2 8.:r... Acestuia i se atri&uie construirea 3);d$n$%o) " .enda#e una dintre cele apte minuni ale lumii. Apa care iriga plantele medicinale recunoscute era pompat2 prin canale. 9ot 1a&ucodonosor a !2cut ca Ierusalimul s2 dispar2# iar templul lui *olomon s2 se distrug2. 0apturile 4i &og23iile erau aduse 8n templul din Ba&ilon. Ba&ilonienii erau &a#e&a#$!$en$ 4i a #)ono&$ pricepu3i. (e aceea# nu este surprinz2tor !aptul c2 multe din credin3ele lor se &azau pe studiul naturii 4i al puterii numerelor 4i pe o&ser a3ii asupra mi4c2rii stelelor 4i planetelor. *e alc2tuiau 2o)o !oa.e 8n termeni lega3i de na4terea unei persoane 4i pozi3ia planetelor cu acea ocazie. Ba&ilonienii erau pasiona3i de num2rul ; num2r care 4i ast2zi mai de3ine un loc de !runte 8n supersti3iile di!eritelor culturi. Da)$" regele persanilor cucere4te Ba&ilonul. CULTURA ASIRIANC Imperiu puternic# situat pe partea st6ng2 a !lu iului 9igru# a !ost populat cu semi3i originari din Ba&ilon. Acest imperiu e)tins peste secole a ea centru la 1ini e. Aici se or&ea aceia4i lim&2 ca 8n Ba&ilon# cu mici di!eren3e. Imperiul era men3inut prin teroare 7!apt descris 4i 8n Bi&lie.. 5n cetate cei sla&i erau

uci4i 4i se petreceau tot !elul de iolen3e. (ate despre aceast2 ci iliza3ie se p2streaz2 pe cele aproape 19-999 de #ab%e !"ne$+o)&e de !o.e)$#e de LaFa)d @n 1GH4- 9e)tele nu con3in 4i date medicale# !apt ce induce presupunerea c2 aceste teritorii erau dominate de un grup de persoane care nu acordau nici o aloare ie3ii !iin3elor umane. (ar este sigur c2 e)istau numeroase 8m&oln2 iri !izice# mentale 4i de natur2 emo3ional2. (ec2derea a !ost rapid2# imperiului !iind d$ #)" @n 812 @-,)-

CULTURA PERSANC Pe) an$$ erau grupuri tri&ale iraniene# pe care C$)" II 7553,52? 8.:r.. i,a constituit 8ntr,o na3iune. Ast!el 0irus II a de enit conduc2torul persanilor 4i a popula3iei Mezi. 9otodat2 a cucerit teritorii 8ntinse de la %gipt la India. A4a se !ormeaz2 marele imperiu condus de Da)$" !e% Ma)e. Da)$" de ine rege al per4ilor 8n 522. *u& acesta Imperiul persan a cunoscut apogeul puterii 4i 8ntinderii teritoriale# de enind cel mai ast 4i mai puternic stat din +rientul apropiat 4i +rientul mi$lociu. (arius mut2 capitala imperiului la Pe) o.o%$ . Porne4te 8ntr,o e)pedi3ie 8mpotri a sci3ilor 7513.# soldat2 8ns2 cu un e4ec. Frea s2 cucereasc2 Grecia# dar este 8n ins la Ma)a#2on 7-C0.. Moare 8nainte de a porni 8n a doua e)pedi3ie 8mpotri a grecilor 7-?G.. (arius a !ost urma4ul lui 0am&is la tron. Imperiul lui care s,a e)tins c2tre India era compus din 20 de pro incii 7satrapii. conduse de satrapi a c2ror datorie era s2 pre in2 re oltele 4i s2 ridice ta)ele. H2rile supuse pl2teau #)$b"#")$ 8n aur argint sau produse. H2rile mai mici pl2teau -50 talan3i de argint 715.120 Bg. 4i 100.000 oi anual. India pl2tea 3G0 talan3i de argint 7?.352. >eligia imperiului se &aza pe 8n 232turile pro!esorului Io)oa #)"# 8n 232turi ce se reg2sesc 4i ast2zi 8n religiile practicate 8n Iran 4i Indian de urma3ii per4ilor. 0ele mai ec'i 8nscrieri medicale persane se g2sesc 8n c2r3ile lui Ioroastru Cod"% %"$ Io)oa #)". Aici putem 8nt6lni no3iuni de medicin2 4i sanita3ie preluate de la popoarele ecine. 5n aceast2 reme se practicau 8nc2 teorii pri itoare la producerea 8m&oln2 irilor de c2tre zeii r2i 4i se !2ceau in oca3ii pentru a !i a$uta3i de zei. An a&b%" de #eJ#e a%e )e%$3$e$ Io)oa #)" con3inea reguli tradi3ionale con3ine reguli tradi3ionale pri ind ritualurile ceremoniei de la na4tere 4i moarte# c'iar 4i re!eriri la a ort. 5n te)t se spunea c2 cele mai grave pedepse se dau pentru distrugerea formei superioare de creaie. %)istau reguli de s2n2tate pu&lic2 pentru a nu !i contaminate a.a, .;&En#"%# iar mor3ii erau urca3i pe acoperi4urile 8nalte ale turnului tcerii unde p2s2rile consumau carnea de pe oase# descompuneau cada rele. 0'irurgii# pentru a a ea dreptul de practic2# tre&uiau ca primele trei opera3ii s2 le e!ectueze asupra unor persoane de alte religii. (e alt!el# Cod"% %"$ Io)oa #)" a !ost constituit dup2 modelul Cod"%"$ %"$ ,a&&")ab$. CULTURA CRETANO-MINOTICC Insula 0reta este cunoscut2 pentru cultura minotic2. *peci!ic2 perioadei 3000, 1200 8.:r.# cultura minotic2 a disp2rut rapid. (up2 anul 1C00# ca urmare a lucr2rilor ar'eologice ale lui sir Art'ur % ans la palatul regelui Jnosos# cultura cretan2 a !ost recunoscut2 pentru &og23ia ei reie4it2 din picturi# ceramic2# &i$uterii# palate splendide# 8m&r2c2minte 4i coa!ur2 ce se remarc2 prin ra!inament. /a anumite inter ale de timp# tineri 4i tinere# de o&icei atenieni# erau sacri!ica3i Minotaurului care se g2sea 8n la&irint 4i care era 'r2nit de preotul 4e!.

0retanii erau marinari cunoscu3i. A ea unele deprinderi igienice recunoscute# casele lor a eau &2i. 1ici la aceast2 cultur2 nu s,au g2sit urme pri ind preocuparea 8n domeniul medicinii sau 8ngri$irii medicale. CULTURA VEC,ILOR EVREI 0 PALESTINA 0 0ea mai important2 surs2 de date despre e rei o constituie Ve!2$"% Te #a&en#. /ocuitorii de la 8nceput ai )e3$"n$$ U) 7ora4ul Ba&ilon.# au !ost c'ema3i de (umnezeu# con!orm legendei# ca s2 p2r2seasc2 aceast2 regiune politeist2# pentru a se sta&ili 8n Canaa Pa%e #$na de mai t6rziu# ast2zi I )ae%, zon2 8n ecinat2 cu %giptul. + societate 8n principal de agricultori a !ost gu ernat2 de regi. Ab)a2a&# unul dintre conduc2torii acestui popor# a !i 8nlocuit dup2 500 de ani de c2tre Mo$ eMo$ e o&3ine pri ilegii# dar 4i necesitatea de a circumscrie to3i &2ie3ii co&or6tori din A&ra'am. 0ontri&u3ia cea mai important2# adus2 culturii interna3ionale de cultura ec'ilor e rei# o constituie )e%$3$a &ono#e$ #;, "n$!; @n a!ea .e)$oad;(eoarece numeric e reii erau superiori egiptenilor # 8n perioada 4ederii 8n %gipt s,au propus mai multe metode de reducere numeric2 !ie prin munc2 !oarte grea la care erau supu4i &2r&a3ii# !ie cer6nd moa4elor s2 ucid2 pruncii de se) masculin de origine e reiasc2 sau c'iar s2,i arunce 8n r6u. /egenda spune c2 4i Moise a !ost g2sit de !ata !araonului 8ntr,un co4 pe ap2 4i a !ost crescut# ca !iu adopti # 8n cele mai &une condi3ii. (e4i a primit educa3ie aleas2# doica care l,a crescut 4i 8ngri$it i,a transmis credin3ele religioase 4i tradi3iile !amiliei e reie4ti. Plecarea din %gipt# dup2 o epidemie serioas2# c2tre 3ara promis2# i,a prile$uit primirea pe M"n#e%e S$na$ a celor 19 .o)"n!$. +amenii simpli 8ns2# mai oscilau 8ntre propria religie 4i religia politeist2. Ce%e 'e!e .o)"n!$ reprezint2 un set de reguli etice pri ind rela3iile interumane 4i c'iar a eau 8n edere p2strarea s2n2t23ii mentale. Po*e #ea #En;)"%"$ Da*$d care 8l rela)a pe *aul prin muzic2# ne !ace do ada recunoa4terii e!ectelor mu$icoterapiei. % reii sunt recunoscu3i ca 8mp2rt24ind mai multe cuno4tin3e democratice dec6t oricare alte ci iliza3ii antice. Multe legi# cuprinse 8n Cod"% Mo'a$!, izau aspectele sociale# o&iceiurile religioase 4i practicile ce izau s2n2tatea 4i sanita3ia. 9ot 8n Cod"% Mo'a$! sunt cuprinse 4i date sistematice# metode organizate de pre enire a 8m&oln2 irilor 4i principii de igien2 pri ind odi'na# somnul# orele de acti itate# principii curati e# reguli pentru !emei 8n perioada ciclului menstrual 4i la na4tere. 5n ceea ce pri e4te principiile igienei pu&lice 4i a sanita3iei# au !ost emise reguli pentru selec3ia 4i inspec3ia m6nc2rii# cre4terea 4i sacri!icarea unor animale pentru a !i m6ncate# reguli pri ind dieta# depozitarea e)crementelor 4i a gunoaielor# diagnosticul 4i raportarea &olilor in!ec3ioase# izolarea# carantina 4i dezin!ec3ia. 5n acest Cod nu au !ost incluse nici o descoperire sau contri&u3ie medical2 a egiptenilor sau &a&ilonienilor# de4i lucrarea este cu ade 2rat 4tiin3i!ic2.

>egulile pri ind pre enirea transmiterii &olii intestinale 7 holera, di$enteria, febra tifoid. o&ligau la astuparea e)crementelor dup2 eliminare. 0ei &olna i de &oli transmisi&ile 7e)emplu lepr2. erau izola3i de societate. %rau !2cute delimit2ri 8ntre ceea ce era considerat curat 4i ceea ce nu era. Moise d2dea instruc3iuni pri ind modul de sp2lare repetat2 a m6inilor 4i urmat2 de uscarea la soare# c'iar 4i asupra modului de e!ectuare a circumciziei la opt zile de la na4tere. %ra cunoscut rolul insectelor 4i animalelor 8n transmiterea &olilor. Ast!el# nu numai c2 era descris2 epidemia de cium2 &u&onic2# ci se arat2 4i rolul de purt2tori 8ndeplinit de 4o&olani. /egisla3ia sanitar2 pre edea izolarea celor &olna i 4i reprimirea lor 8n comunitate doar dup2 reinspec3ie. 0el mai 8nalt preot era 4i .)eo#-&ed$! 4i $n .e!#o) an$#a) la e rei# deoarece la 8ntoarcerea &olna ilor 8n comunitate tre&uiau s2 ai&2 acordul acestuia. 5n B$b%$e se descriu &olile men3ionate mai sus# dar 4i apople)ia# 8m&oln2 irile mentale# iar ca tratamente circumcizie# respira3ia arti!icial2# muzicoterapia 8n &olile mentale. 9ot 8n Bi&lie se g2sesc descrieri pri ind alimenta3ia# p2strarea alimentelor# modul de consumare a alimentelor: strugurii 4i smoc'inele se or consuma proaspete# uscate sau ca suc 4i in dup2 !ermenta3ie# m2slinele erau considerate alimente# iar uleiul e)tras din ele !olosit ca aliment sau medicament# inul era considerat aliment. *cripturile &i&lice ca %eviticul a treia carte a lui Moise : 618-1G7 <$ 1G 6A7 interzicea consumarea c2rnii dup2 trei zile de la sacri!icarea animalului. Aceste men3iuni erau scrise datorit2 climatului cald 4i datorit2 a&sen3ei posi&ilit23ii de re!rigerarea. Metodele de preparare a alimentelor men3ionau !ier&erea 4i !rigerea. % reii apreciau calit23ile laptelui pentru c2 8n ara promis <*a !")3e %a.#e <$ &$e)e=. 5n antic'itate# e reii a eau case de oaspe3i# 'anuri# 'oteluri 4i spitale. %rau renumi3i pentru ospitalitate# pentru supra eg'erea 4i 8ngri$irea celor &olna i# sarcin2 considerat2 o datorie religioas2. 0a 4i 8n %gipt# oca3ia !emeilor o constituia moitul. /egile !undamentale ale moralei au r2d2cini 8n Ve!2$"% Te #a&en# care este 8mp2r3it 8n cinci p2r3i: %e3ea 7Geneza , (euteronomul.# $ #o)$a 7@udec2torii , %stera.# %$#e)a#")a de @n=e%e.!$"ne 7Io , 06ntarea c6nt2rilor.# .)o+e=$ &a(o)$ 7Isaia , (aniel. 4i .)o+e=$$ &$no)$ 7+sea , Malea'i.. >eligia e reilor este cunoscut2 din c2r3ile Fec'iului 9estament K Pen#a#e"2"% sau cele cinci cri ale lui 'oise sau To)a 7Crile profetice sau Nebiim i celelalte cri, istorice i literar-reli ioase sau !etubiim.. %ste accentuat2 semni!ica3ia social2 4i religioas2 a !amiliei 8nc2 din timpul lui Moise. 5n 1C;-# doi &eduini ara&i au descoperit ni4te manuscrise 4i pl2ci de lut 8ntr,o pe4ter2 8n apropierea m2rii Moarte. Enul din acestea# &an" !)$ "% %"$ I a$a# a!lat la Eni ersitatea din @erusalim# pro ine dintr,un grup monastic numit %senne o sect e"reiasc care a locuit n re iunea #umran n perioada 150-$% &'r& ei a eau apeducte# rezer oare de ap2 pentru asigurarea necesarului de ap2 de &2ut. *2p2turile ar'eologice au ar2tat c2 aceast2 a4ezare a ea 'ale# magazii# &uc2t2rii#

magazine# &i&lioteci unde manuscrisele se recopiau. 5n anul G? 8.:r.# legiunile romane distrug a4ezarea trans!orm6nd,o 8n ruine. +amenii !ug 8n pe4teri. (up2 aproape 1C secole# 8ntr,o singur2 pe4ter2# sunt descoperite peste -00 de manuscrise 8n e&raic2# aramaic2 4i greac2# dintre care L se re!ereau la Bi&lie. A !ost considerat2 cea mai mare descoperire 4i totodat2 do*ada eJ$ #en=e$ "ne$ !$*$%$'a=$$ cu credin32 monoteist2# ia32 spiritual2 deose&it2# cu concep3ii !undamentale de &acteriologie !e e #e !")a# <$ !e n" e #e# te'nica izol2rii pentru pre enirea r2sp6ndirii &olilor# pre enirea unor 8m&oln2 iri prin diet2# legi de s2n2tate pu&lic2. 0ultura e&raic2 recuno4tea un (umnezeu atotputernic asupra ie3ii 4i mor3ii. (in aceast2 credin32 a emanat rolul preotului de supra eg'etor al practicilor medicale legate de cur23ire 4i puri!icare. Preo3ii,doctori au preluat !unc3ia de inspectori de s2n2tate. *e poate spune c2 este prima mare ci iliza3ie# cu un grad mare de empirism# c6nd se !2ceau o&ser a3ii 4tiin3i!ice pri ind rolul clinic al medicului# preocup2ri pentru realizarea con!ortului pacien3ilor. (ar nici acum nu se g2sesc re!eriri la 8ngri$ire ca atare sau la persoane care s2 se dedice acestei pro!esiuni. CULTURA INDIENILOR MAKA C"%#")a $nd$en$%o) MaFa !ace parte din cultura antic2 american2. *e presupune c2 indienii MaMa au ocupat peninsula NuBatan 8n 2500,1G00 8.:r. >edescoperirea ora4elor lor cele mai ec'i a 8nceput 8n 1?3C. cercet2rile ar'eologice au scos 8n e iden32 e)isten3a unor oameni care a eau cuno4tin3e de astronomie 4i matematic2 4i care a eau un calendar e)celent. K"La#an"% centrul culturii MaFa 4i G"a#e&a%a sunt &ogate 8n ruine. 1ici 8n prezent nu s,a terminat desci!rarea complet2 a inscrip3iilor 8n lim&a MaMa. Multe legende po estite despre o&iceiurile &aFa<$%o) recomandau 8n caz de stres o procesiune. Ieilor le erau o!erite ca o!rande tineri 4i tinere# iar la ceremonii# !etele erau aruncate de pe st6ncile sacre# iar tinerii sacri!ica3i. 5n aceast2 cultur2 sacri!iciul uman era o regul2 se e)tr2gea cu m6na inima adul3ilor sau se sacri!icau copii. Preo3ii care e!ectuau aceste sacri!icii d2deau 4i s!aturi 8n domeniul s2n2t23ii# erau &uni cunosc2tori de ier&uri 4i &uni prezic2tori. Ena dintre 8ndeletnicirile preo3ilor era aceea de a de!orma craniul la nou,n2scut. 0u scop medical erau recomandate &2ile cu a&ur. CULTURA ASTECC C"%#")a a #e!; a !ost localizat2# 8n urma s2p2turilor ar'eologice !2cute# 8n partea central2 a Me)icului. 5n 151C# 8n momentul n2 2lirii cuceritorilor spanioli# aztecii 7 a$teca. sau me)icanii 7ma#ica. st2p6neau# cu str2lucire# cea mai mare parte a Me)icului. /im&a 4i religia lor era r2sp6ndit2 de la Atlantic la Paci!ic# de la stepele din nord p6n2 8n

Guatemala. Aztecii a eau reputa3ia de a !i cei mai religio4i dintre indieni. (e !apt# religia lor simpl2 4i total sau preponderent astral2 la origine# se 8m&og23ise 4i se complicase 8n urma contactelor cu popoarele sedentare 4i ci ilizate ale Me)icului central. (in trecutul lor de &ar&ari nordici# 6n2tori 4i r2z&oinici# me)icanii conser aser2 di init23ile astrale. P$)a&$da Soa)e%"$ 4i P$)a&$da L"n$$ erau temple unde se o!iciau ceremonii religioase. Practica religioas2 a astecilor impunea un sacri!iciu teri&il: e(tra erea inimilor din mii de corpuri prin tierea cu un cuit obsidian ) sticl "ulcanic . (iscul solar era adorat su& numele de Tona#$"2. Astecii a eau un calendar solar cu 3G5 de zile pe an# 1? luni cu 20 de zile 4i 5 zile l2sate ca nenorocoase. 9ot ei credeau 8n e!ectele &ene!ice ale a&urilor 4i a eau case 8n care se putea produce a&ur. 5n 1A1: o e)pedi3ie# pornit2 din 0u&a# cu trei cor2&ii# su& conducerea lui Arancisco :ernandez de 0ordo&a# a intrat 8n contact cu maMa4ii din Nucatan. >espin4i# de c2tre ace4ti indieni r2z&oinici# spaniolii au !ost ne oi3i s2 se re8m&arce 8n gra&2. 0incizeci 4i 4apte de oameni din cei o suta zece# au pierit 8n aceast2 lupt2. *upra ie3uitorii au descris cu uimire ora4ele maMa4e pe care le z2riser2# edi!iciile de piatr2 4i templele# e4mintele 4i &i$uteriile auto'tonilor# o&ser 6nd o ci iliza3ie mult mai a ansat2 dec6t 8n Antile. 5n anul urm2tor# @uan de Gri$al a# 8n !runtea a patru cor2&ii# a descoperit insula 0ozumel 4i a na igat de,a lungul coastei Nucatan,ului 4i Gol!ului Me)ic. 0ontinu6ndu, 4i drumul de la 9a&asco la 9u)pan# el a ie4it din 3inutul maMa4 4i a luat contact cu pro inciile Imperiului Aztec. *pre deose&ire de ceea ce se 8nt6mplase 8n timpul primei e)pedi3ii# primirea indienilor a !ost amical2# spaniolii primind 8n dar numeroase o&iecte de aur. P);b"<$)ea *$o%en#; a unui stat militar care putea conta pe ap2r2tori at6t de destoinici# a ap2rut 8n oc'ii contemporanilor ca o catastro!a ine)plica&il2 sau ca un miracol . CULTURA PRECOLUMBIANC INDIANC

0ultura 4i ci iliza3ia precolum&ian2 indian2 sau $&.e)$"% In!a dateaz2 dinaintea descoperii Americii de c2tre C)$ #o+o) Co%"&b. Imperiul In!a a !ost cel mai mare imperiu din A&e)$!a P)e!o%"&b$an; ridicat pe 8n2l3imile din Peru 8n $urul anului 1200. 5ntre 1-3? 4i 1533 Inca a reu4it prin cuceriri 4i asimil2ri s2 8ncorporeze o mare parte din estul Americii de *ud# a 6nd centrul 8n $urul Anzilor 4i a inclus mare parte din teritoriul ocupat azi de %cuador# Peru# Boli ia# Argentina 4i 0'ile. 5n 1533# Ata'ualpa ultimul 8mp2rat inca4 7numit *apa Inca. a !ost omor6t la ordinul conc'istadorului Arancisco Pizarro# marc6ndu,se ast!el 8nceputul domina3iei spaniole. /im&a o!icial2 a imperiului Inca era M"e!2"a# de4i erau or&ite peste 4apte sute

de lim&i locale. 5n lim&a M"e!2"a numele Imperiului era TaBan#$n S"F" care poate !i tradus ca Cele patru re iuni sau *niunea celor patru re iuni. 5nainte de re!orma Ouec'ua era scris 8n spaniol2 ca Ta2"an#$n "Fo. +a,antin este un grup de patru elemente 7ta(a DpatruD cu su!i)ul -ntin care denume4te un grup." su)u 8nseamn2 DregiuneD sau Dpro incieD. Imperiu era 8mp2r3it 8n patru su-u# ale c2ror col3uri se 8nt6lneau 8n capitala C"'!o 7#os.o. centrul administrati # politic 4i militar inca4. Ta2"an#$n "Fo era organizat 8n Pse*or+os= 7dominioane. cu o societate strati!icat2 8n care conduc2torul era In!a# iar economic se &aza pe proprietatea comun2 a p2m6ntului. (e !apt I&.e)$"% In!a a !ost creat cu scopul de a r2sp6ndii ci iliza3ia# o ci iliza3ie &azat2 pe credin3e mitice 8n care armonia rela3iilor dintre oameni# natur2 4i zei era esen3ial2. *e 8nt6lneau mai multe !orme locale de enerare a zeilor# 8ns2 liderii Inca 8ncura$au enerarea propriilor zei# cel mai important dintre ace4tia !iind In#$, Ie"% Soa)e. (o ezile ar'eologice indic2 !aptul c2 Inca era un tri& relati neimportant p6n2 la S$n!2$ Ro!a, numit 4i C$n!2$ Ro!a, cel ce este prima !igur2 important2 8n mitologia inca42# e)isten3a lui istoric2 !iind !oarte pro&a&il2. Poporul inca4 a ap2rut ca un tri& 8n zona 0uzco 8n secolul QII. *u& conducerea lui Manco 0apac# ei au !ormat mica cetate,stat 0uzco 7 M"e!2"a , #os.o.. 5n 1-3? su& conducerea lui Sa.a In!a 78n traducere numele lui 8nseamn2 / uduitorul lumii.# imperiul a 8nceput o e)traordinar2 campanie de e)pansiune# la s!6r4itul c2reia aproape 8ntreaga zon2 a Anzilor a a$uns su& controlul inca4ilor. Pa!2a!"#$ a reorganizat regatul din 0uzco trans!orm6ndu,l 8n imperiu# Ta2"an#$n "F" cu un sistem !ederal ce consta dintr,o putere central2 cu Inca la conducerea ei 4i patru conduceri pro inciale cu lideri puternici. 9a'uantinsuMu era casa unei multitudini de lim&i# culturi 4i oameni# teritoriile imperiului ne!iind uni!orm loiale# nici culturile locale pe deplin integrate. Primii locuitori ai teritoriilor americane erau di!eri3i ca !izic# mod de trai# lim&a$# cu o&iceiuri di!erite de la cele mai primiti e la o&iceiuri superioare. Inca4ii au !2cut o serie de de !o.e)$)$ @n &ed$!$n;, e!ectuau trepana3ii reu4ite ce constau 8n e)ecutarea unor g2uri 8n craniu pentru eli&erarea presiunii c'eagurilor de s6nge asupra creierului. 5n 1C53 un grup de neuroc'irurgi au operat cu succes cu instrumente ce datau de apro)imati 2500 de ani ace din bron$ fle#ibile, bisturiu din bron$ etc. Inca practicau 4i de+o)&a)ea !)an$a%; prin 8n!24urarea str6ns2 a capului noilor, n2scu3i# acest proces necauz6nd 8ns2 leziuni cere&rale. *e !oloseau ca tratament masajul, emisiunea de snge, aplicarea ventu$elor, aspiraia, sudaia, amputaia, sutura, aplicare de cataplasme i prinie, e#tragerea dinilor, bandajarea, imobili$area oaselor etc. *,au descoperit e!igii din ceramic2 sau piatr2# statuete !olosite pentru a 8n 23a deprinderi igienice persoana &olna 2. *e presupune c2 erau utilizate 8n clinici medicale 8n care se punea 4i diagnosticul. Paturile se pare c2 erau indi iduale# ridicate de la sol 4i prote$ate de soare. Enele !igurine ne arat2 pozi3ia 8n care se n24tea g'emuit. F)"n'e%e de Co!a erau !olosite 78n Anzi sunt 8nc2 !olosite. pentru a u4ura !oamea 4i durerea. Mesagerii o&i4nuiau s2 mestece !runze de coca pentru energia#

ce le era necesar2 8ndeplinirii 8ns2rcin2rii de a transmite mesa$e 8n tot imperiul. PEn'a de .;$an(en era utilizat2 pentru coagularea s6ngelui ca la egipteni. Enele plante se administrau pentru e!ectul lor e&e#$!, %aJa#$* a" .")3a#$*- Alte plante erau !olosite pentru e!ectul lor d$")e#$! pentru 8nl2turarea insu!icien3ei renale. %rau cunoscute 4i utilizate otr2 urile. Prin a .$)a=$e se e)tr2geau o&iectele str2ine. *e !oloseau &;$%e de ab")$7turnare de ap fierbinte sau ap turnat pe pietre fierbini.. Eneori se ad2ugau 4i .%an#e pentru stimularea circula3iei 4i a suda3iei. Indienii terminau &aia prin cu!undare 8n ap2 rece sau z2pad2. Faloarea terapeutic2 a c2ldurii era cunoscut2 # la !el ca 4i aloarea luminii. *e recurgea la pictur2 cu nisip de di!erite culori# se testa 2zul# auzul# pip2itul# gustul# se practica 2$.no#e)a.$a. D$e#a inca4ilor consta 8n principal din pe4te# erde3uri 4i nuci# suplimentate uneori de carne 7porc de guineea." 8n plus 6nau di erse animale pentru carne# &l2nuri 4i pene. Po)"&b"% era !olosit pentru o&3inerea unei &2uturi alcoolice !ermentate numite c'ic'a. Pa!$en#"% era considerat punctul central al ceremoniei# iar 8n $urul lui participau prietenii. Boa%a era considerat2 ca !iind produsul nepl2cerii zeilor. Na&an$$ erau 4i mai mistici ei recurgeau la mitul trans!orm2rii &olii la animal# ceea ce !2cea parte din tratament. Inca4ii credeau 8n )e@n!a)na)e. 0ei care se supuneau codului moral inca4 R ama su,a, ama llulla, ama .uella 7nu !ura# nu min3ii# nu !i lene4. urmau s2 tr2iasc2 8n c2ldura *oarelui# ceilal3i 84i petreceau eternitatea pe p2m6ntul rece. S$ #e&"% de d)"&")$ inca4 a !ost cel care a asigurat succesul agriculturii permi36nd distri&u3ia alimentelor pe distan3e mari. Inca4ii au construit 4i &a)$ de.o'$#e ce le,au permis un trai normal. CULTURA ANTICC C,INEIC C2$na este 3ara cu cea mai ec'e cultur2 4i cu cea mai ec'e na3iune. +riginea rasei r2m6ne un mister 8n lipsa do ezilor. Practica medical2 a !ost in!luen3at2 de trei curente importante: Tao$ & 4i Con+"!$an$ & curente indigene 4i B"d$ & importat din India. Aceste religii s,au suprapus credin3elor primiti e# animismului. Tao$ & 7pronun3ie tao-ism 8n c'inez2 tao K cale# drum. este o direc3ie principal2 a !ilozo!iei antice c'ineze# inaugurat2 de /ao,dz8# 8n cadrul c2reia s,au mani!estat dou2 curente: "n"% &a#e)$a%$ # <$ a%#"% $dea%$ # # dup2 interpretarea dat2 no3iunii de tao 8n3eleas2 ca ordine uni ersal2# proprie !enomenelor naturii# ie3ii sociale 4i g6ndirii omene4ti. %ste o !orm2 de religie c'inez2 care a e)istat p6n2 8n sec. QFII 4i care a a ut la &az2 concep3ia tao# constituind un amalgam al cultului spiritelor naturii 4i ale str2mo4ilor# al ideilor lui /ao,dz8 4i a di erselor credin3e. Tao$ &"% din sec. FI 8.:r.# com&ina te'nici magice 4i mistice 4i urm2rea com&aterea spiritelor rele produc2toare de &oal2. Ast!el se administreaz2 &olna ilor un ceai cu cenu42# ap2 !ier&inte sau alte lic'ide terapeutice sau se 8mpr24tie 8n $urul persoanei sau casei.

Mai t6rziu# aceast2 religie a urm2rit descoperirea eli)irului ie3ii sau alc'imia 7o&3inerea aurului. !apt ce a duce la apari3ia c'imiei 8n e ul mediu. (up2 Con+"!$" 7551,-;C 8.:r.. era important2 solidaritatea !amilial2# respectul celor 6rstnici# enera3ia celor ce studiaz2. Interzicerea disec3iei a determinat lipsa de cuno4tin3e 8n domeniul anatomiei# !iziologiei# patologiei 4i c'irurgiei. 0on!ucius dorea s2 8nl2ture orpimarea 32rii prin re8n ierea o&iceiurilor antice. >olul !emeii era 2zut ca in!erior mult rolului &2r&atului# aloarea ei !iind determinat2 de num2rul !iilor n2scu3i. (e alt!el# a&ia 8n 1C13 s,au dat primele permisii de e!ectuare a autopsiilor 8n 0'ina. P6n2 8n 1;3- to3i medicii de la curte 4i o!icialii colegiilor medicale tre&uiau s2 !ie de !a32 la sacri!icii. B"d$ &"% arat2 c2 p2catul reprezint2 cauza &olilor 4i c2 ine de la zei. A)#a @n3)$($)$%o) cuprindea a!)$+$!$$, ".e) #$=$$, .e)$a#"% .$)$#e%o) )e%e .)$n '3o&o#e de +ond a" @&."<!;#")$ a" d$+e)$#e b;"#")$ . Teo)$a Kan K" o!erea o anume &az2 4tiin3i!ic2 pentru e)plicarea &olilor 7 0an 1 brbat, 0u 1 femeie.. Fia3a const2 8n interac3iunea acestor principii. %c'ili&rul era egal cu s2n2tatea# iar dezec'ili&rul 8l reprezenta &oala. 0'inezii ec'i au pus &azele !ilozo!iei Nang 4i Nin. Kan3 reprezenta !or3a muscular2# acti itatea poziti 2 a uni ersului# K$n reprezint2 !or3a !eminin2# pasi 2# negati 2. Aceste dou2 !or3e erau 8ntotdeauna opuse 4i complementare una alteia. Practicile de s2n2tate se concentrau asupra pro!ila)iei 4i p2rtr2rii s2n2t23ii rezultate din ec'ili&rul dintre Nang 4i Nin. Pozi3ia social2 redus2 a !emeii a !2cut ca numero4i nou n2scu3i de se) !eminin s2 !ie a&andona3i# o parte !iind prelua3i de misionari cre4tini. En o&icei de nedorit# la care ulterior s,a renun3at# era de!ormarea picioarelor sau legarea picioarelor !emeilor. (e !rica vechiului ru# sugarii &2ie3i# pentru a nu !i recunoscu3i# erau 8m&r2ca3i cu 'aine de !eti3e 4i erau &oteza3i cu nume de !ete. 1ici o credin32 n,a !ost pus2 8n istoria pacientului ca instrument de diagnosticare# iar diagnoza se !2cea pe &aza unei complicate teorii a pulsului. 0'inezii au ela&orat 'ateria medical 4i multe din medicamentele pe care ei le !oloseau de e)emplu e!edrina !olosit2 4i 8n medicina modern2. Prea pu3in s,a or&it de spitale. Su 4i Song au enumerat a4a numitele haluri de vindecare 7stare nespus de rea. 8n $urul anului G51 8.:r. Berdol %dT su&linia c2 spitalele nu au !ost numeroase pentru c2 era o ru4ine pentru !amilie 4i prieteni s2 nu ai&2 gri$2 de &olna i. Aondatorul medicinii c'ineze este considerat 8mp2ratul S2en N"n3 7apro). 2GC? 8.:r.. care s,a preocupat pentru in estigarea la&orioas2 4i e)perimentarea plantelor medicinale. *e presupune c2 numeroase medicamente le,a 8ncercat pe el. En alt 8mp2rat care a adus contri&u3ii 8n dez oltarea medicinii :uang,ti 72GC?, 25C? 8.:r.. despre care se spune c2 a scris 0anonul medicinii Ne$!2$n3. Acesta stipula c2 sunt - etape 8n sta&ilirea diagnosticului: observaia, ascultaia, palpaia , .)$*e<#e, a !"%#;, @n#)eab; <$ $&#e . Palparea se re!erea la puls# c'inezii !iind preg2ti3i s2 o&ser e c'iar aria3iile sale 8n stadiul de s2n2tate 4i &oal2. Al3i doctori renumi3i: T an3 D"n3 7primul secol 8.:r..# C2an3 C2"n3-C2$n3 7sec II e.n.. care a l2sat e idente impresii 4i sugestii de tratament 4i ,"a T$o 7sec. II e.n.. un recunoscut c'irurg care a descoperit 4i utilizat anestezia la opera3ie.

Istoricii sunt de acord asupra ingeniozit23ii c'inezilor 8n dez oltarea elementelor terapeutice: &oJa, *en#"'e, !a"#e)$';)$, &a a(e, a!"."n!#"); . MoJa o !orm2 dureroas2 a contrairitaiei# consta 8n aplicarea unui material 8ncins 78nro4it. pe anumite puncte. Song 4i Su arat2 c2 1eic'ing spunea: cnd locul suferinei se afl n muchi, foloseti punctura , n vase de snge mo#a, n tendoane foloseti cauteri$area" A!e%e# din sile) la 8nceput# au !ost apoi !2cute din metale 8ncep6nd cu epoca de &ronz. Co)don"% o&b$%$!a% era t2iat cu cio&uri de ceramic2. P"n!#")a a 8nceput s2 se trans!orme cu timpul 8n a!"."n!#"); 4i a de enit cur6nd un panaceu uni ersal. Acul introdus era u4or rotit 8n zona dureroas2. 5n zilele noastre# 8n 0'ina# asistenta medical2 are 8n atri&u3ii e!ectuarea acupuncturii. Ma a("% a !ost dez oltat 8n mod deose&it. Le.)a era &ine cunoscut2 4i tratat2 c'iar cu un ulei special. 5n secolul al III,lea e.n.# *a)$o%a era cunoscut2# iar metoda accin2rii aplicat2 7prin insuflarea prin suluri de bambus n nrile oamenilor a crustaceelor .. %)ista 4i credin3a pri ind rolul 'ot2r6tor# de3inut de m24tile cu aspect 8n!rico42tor# 8n pre enirea ariolei. 0'ina antic2 su!erise numeroase epidemii de 2o%e);Plantele medicinale marine# &ogate 8n iod erau !olosite su& !orm2 de &ulion pentru com&aterea 3"<e$. %ra !olosit &a!"% 7opium.# o plant2 ce con3ine e!edrin2 numit2 Ma ,"a-n3- (e alt!el G$n Sen3 plant2 cu alori deose&ite# &inecunoscut2 8n prezent# era utilizat2 4i 8n acele remuri. 0u scop terapeutic erau utilizate 4i organele animalelor !icat# tiroid2. +rganele de &roasc2 a c2ror secre3ii con3ineau adrenalin2# erau !olosite ca plasture 4i indicate 8n muctura de cine, furuncule, ulcere, inflamaii de orice !el. Mai erau !olosite oase de tigru sau 4arpe# 4op6rl2 p2strate 8n in etc. Pentru sta&ilirea prognosticului &olna ului era !olosit2 mingea r2$itoarei alc2tuit2 din 12 s!ere acuplate# din !ilde4# introdu,se una 8n alta# 4i care era studiat2 8n corela3ie cu pozi3ia stelelor 4i a altor in!luen3e astrale. Med$!"% purta la curea o cutie care con3inea medicamente. CULTURA ANTICC INDIANC Pozi3ia 4i posi&ilitatea ap2r2rii 8n nordul 32rii# a permis o mare dez oltare a culturii indiene. 5n $urul anului 2000 8.:r.# un grup de arieni ce pro eneau de pe platoul iranian# s, a sta&ilit pe c6mpiile Indiei# 8n .a)#ea de "d a O)$en#"%"$ >nde.;)#a#- Ast!el India a !ost izolat2 prin mun3i de restul lumii. 5ntre anii 1000 4i ?00 8.:r.# s,au des!24urat lupte numeroase pentru suprema3ia 8ntre caste. 0ele mai ec'i culturi din India au !ost :indu. *urse de in!ormare despre practicile de s2n2tate pri in din Re%$3$a b)a2&an; 2$nd"$ &"% con!orm c2ruia spiritul se poate ridica sau poate !i pedepsit prin regener2ri sau trans!orm2ri ale su!letului. Procesul de 8ncarnare pornea de la organismele egetale la cele animale sau umane sau in ers.

+ triad2 de zei ocupa aten3ia din punct de edere religios: brahma - surs dttoare de "ia, .ishnu 1 care apr 4i /iva 1 cel care str2n e& + alt2 zeitate !a orit2 o reprezenta Ieul *oare. 9eritoriul I"&na 4i r6ul Gan3e reprezentau ara sfnt 4i la !iecare 12 ani# 8ntr,o anume zi sta&ilit2 de astrologi# preo3ii 4i persoanele religioase se 8ndreptau spre acea zon2 pentru a se sp2la de p2cate. 0ei ce se apropiau de moarte doreau s2 !ie condu4i la Benares 7ora4 de pe Gange. ca s2 participe la aceste 8m&2ieri religioase. (up2 moarte corpurile erau arse pe ruguri# iar cenu4a aruncat2 8n Gange. At6ta timp c6t erau respectate 4i considerate s!inte# o serie de animale nu erau consumate *a!a, &a$&"=a etc. Pentru animalele &olna e erau constituite spitale. 0ele - c2r3i R$3-Veda, Ka3")-Veda, Sa&a-Veda <$ A#2a)*a-Veda descoperite 8n India au !ost scrise 71500 8.:r.. 8n lim&a indian2 din care se trage sanscrita. Eltima carte con3ine numeroase sugestii pri ind #)a#a&en#"% &ed$!a%# "#$%$'a)ea "no) $e)b")$ plante 4i incanta3ii. 0ontemplarea 4i medita3ia preocupa pe numero4i indieni care duceau o ia32 mona'al2. Noga reprezenta !a%ea, ed"!a)ea .$)$#"%"$ .)$n eJe)!$=$" 4i ast!el prin care spiritul de deta4a. 0ur23enia corporal2# preg2tirile 4i &2ile erau practici dese# iar unele procedee respiraii 0oga au !ost preluate 4i de medicina modern2. 5n $urul anului 552 8.:r.# &udismul c64tiga teren deoarece &ra'manismul interzicea orice dorin32 4i culmina prin negarea e)isten3ei. >egele As'oBa 72GC,23; 8.:r.. a construit numeroase spitale pentru pelerini. (oi medici renumi3i C2a)aLa 4i S" )"#a au reunit mai multe in!orma3ii medicale 8ntr,un compendiu. C2a)aLa s,a preocupat de normele etice ce se cer respectate de cei ce 8ngri$esc su!erinzii. Persoana care 8ndeplinea !unc3ia de asistent2 7nurs2. tre&uia s2 ai&2 o bun comportare, s se disting prin puritate, s posede deteptciune i abiliti , deprinderi, s dea dovad de buntate, s se priceap s ngrijeasc orice pacient, s frece i s mase$e membrele, s-l ridice i s-l ajute s se plimbe, s tie s fac i s curee patul # 4i 8ntotdeauna s fie dornic s fac ceea ce i se cere . S" )"#a care a tr2it pro&a&il 8n secolul F e.n. a descris &oli# plante medicinale# proceduri c'irurgicale# 121 de instrumente c'irurgicale 7ace# !oar!eci# scalp# &isturiu# !orceps# seringi# catetere.. *e amputau mem&re# se opreau 'emoragiile prin cauterizare cu ulei !oarte !ier&inte sau prin presiune. *e !2ceau opera3ii cezariene 4i de cataract2. 9otodat2 se !2ceau 4i opera3ii plastice# gre!e de piele# rinoplastii. Amputa3ia de nas era o metod2 de pedepsire. +dat2 cu descrierea acestei metode# *usruta a descris 4i opera3ii pentru corectarea de!orma3iilor urec'ii. 5n 232m6ntul medical era !oarte &ine organizat# iar dac2 medicul crea su!erin3e celui 8ngri$it tre&uia s2 pl2teasc2 acestuia. %rau cunoscute 4i descrise &oli ca dia&etul# tu&erculoza# transmiterea malariei prin 36n3ari. *e cuno4teau e!ectele narcotice ale 1annabis indica 7c6nepa indian2. 4i 2)osc)amus niger 7m2selari3a. utilizate ca anestezice. 3a(olfia care con3ine )e'e).$n; era prescris2 pentru ner ozit23i. 5n 1G00 India a !ost cucerit2 de &ritanici care au prescris unele te'nici. (ar multe o&iceiuri# iz6nd mai ales !emeile# au !ost p2strate. (e4i prin actul *arde c2s2toria era

posi&il2 de la 1- ani 7coa&itarea era posi&il2 de la ? ani.# aruncarea copiilor 8n Gange# 8nc'iderea !etelor# a eau e!ecte importante pe plan somatic# moral 4i social# la !el ca 4i arderea 2du ei la !uneraliile so3ului. CULTURA GRECIEI ANTICE Multe din imperiile antice au disp2rut. %ra ne oie de noi idei pentru a se !ace cristalizarea oamenilor 4i animarea lor pentru asigurarea s2n2t23ii. Insulele grece4ti sunt recunoscute drept %o!"% de na<#e)e a% *$e=$$ $n#e%e!#"a%e o!!$den#a%e. Pentru a 8n3elege impactul considera&il al ci iliza3iei grece4ti asupra tuturor realiz2rilor culturale iitoare ale %uropei# tre&uie s2 ne 8ntoarcem la perioada primordial2 a umanit23ii# cea mitologic2. Mitologia greac2 reprezint2 un ansam&lu de legende care pro in din religia ec'ii ci iliza3ii elene# cu zei creatori# intrigi 8n %den 4i eroi ci ilizatori. Aceste po e4ti erau cunoscute de c2tre to3i grecii din antic'itate 4i# 8n po!ida scepticismului unor g6nditori# le o!ereau oamenilor at6t ritualuri# c6t 4i istorie. 5n mitologia greac2 zeii Pan#eon"%"$ cap2t2 8nsu4iri omene4ti# 8ns2 r2m6n# 8nainte de toate# personi!ic2ri ale !or3elor uni ersului# cu ac3iune asupra ie3ii 4i destinului oamenilor# e)plic6nd ceea ce pare ine)plica&il 8ntr,un mod ra3ional. %i sunt mai mult sau mai pu3in sc'im&2tori 4i# cu toate c2 uneori par a a ea sim3ul drept23ii# sunt adesea mesc'ini sau r2z&un2tori. /umea mitologiei grece4ti este comple)2# plin2 de mon4tri# r2z&oaie# intrigi 4i zei care inter in 8n permanen32. Aceste credin3e pot !i comparate cu modul 8n care unii crea3ioni4ti cre4tini din zilele noastre ec'i aleaz2 literal Bi&lia cu istoria lor. Grecii s,au remarcat 8n re italizarea multor aspecte ale ie3ii 7 art, medicin, biologie, filo$ofie.. 5n zilele noastre mitologia greac2 r2m6ne nu doar sursa unor moti e 4i trimiteri literare# dar 4i a unor po e4ti !ermec2toare care continu2 s2 !ascineze. Mitologia greac2 r2m6ne o re!erin32 cultural2 important2 mult timp dup2 ce religia greac2# de care a !ost legat2# a 8ncetat s2 se mai practice. A e)istat o re olt2 cre4tin2 de des!igurare sau distrugere a idolilor 4i a altor imagini care re!lectau cultul pu&lic al zeilor. 0re4tinismul a 8nlocuit p2g6nismul ca religie o!icial2 a Imperiului >oman 8n 3C1# c6nd a !ost declarat unica religie a imperiului. 0'iar 4i literatura cre4tin2 cea mai entuziast2 !ace adesea trimiteri la mitologia greac2 4i roman2# tot a4a cum 8n scrierile de &az2 ale religiei cre4tine reg2sim 8n3elepciunea 4i unele dintre $udec23ile !iloso!ilor greci. Geogra!ia !izic2 a G)e!$e$ an#$!e sau ,e%a ,ul# se aseam2n2 cu Grecia de ast2zi# prin prezen3a a numeroase insule# ce i,a !2cut s2 !ie mai mult separa3i dec6t uni3i. 5n cele mai ec'i opere literare europene care s,au p2strat sunt Iliada 4i 4diseea# cunoscute 4i su& numele de DImnuri :omericeD# am&ele scrise 8n greaca ec'e# pro&a&il 8nainte de anul ;00 8.:r. 4i atri&uite lui ,o&e), au !ost sugerate numeroase aspecte care s,au do edit a !i uneori reale 7 confirmate cu oca/ia spturilor "echii ceti +roia ) 1%3$.. Ui din legende reies rela3iile dintre cretani 4i spartani. S.a)#an$$ !oarte practici 4i

lipsi3i de imagina3ie# preocupa3i mai mult de dez oltarea portului 8n dauna min3ii# a eau o educa3ia care urm2rea s2 le asigure putere pentru a !i solda3i des2 6r4i3i. /a 30 de ani# &2r&a3ii tre&uiau s2 se 8nsoare# de4i nu prea a eau timp s2,4i ad2 !amilia. (oar cei puternici puteau dep24i programul riguros de preg2tire spartan2. A#en$en$$ urm2reau s2 dez olte un corp armonios# !acult23ile estetice 4i mintea. %i preg2teau arti4ti istorici# oratori# !ilozo!i sau c'iar solda3i. %)ista un Panteon de zei 4i zei3e# pe care popula3ia 8i enera. A.o%%o 0 /eul soarelui era 4i /eul sntii. Ae L%e.$o 74sclepius 4esculapius. om zei!icat dup2 moarte a !ost considerat /eul medicinii& Atri&utele sale erau un #o$a3 pe care este @n!o%;!$# "n <a).e semnul 8n3elepciunii# 4i care reprezenta $&bo%"% &ed$!$n$$# at6t al medicinii ci ile# c6t 4i al celei militare. Ast2zi semnul medicinii 8l reprezint2 Cad"!e"%. 5n mitologia roman2 Ae L%e.$o a !ost preluat ca Aesculap 7 E !"%a... Aiicele lui Asclepius erau 2)gia zei3a s2n2t23ii 4i Panaceea zei3a medica3iei. Grecii credeau 8n zei 4i de aceea# 8n luarea unor decizii importante# se adresau oracolelor pentru a se consulta cu zeii 7e)emplu oracolul din (elp'i.. 0omunicarea cu zeii se !2cea prin r2spunsurile preo3ilor# preoteselor# prin ise sau unele semne# sau se !2cea comunicare direct2 prin spirit. 92lm2cirea era !2cut2 8n temple. O)a!o%"% d$n De%.2$, loc oracular cu mult 8nainte de Apollo# a primit o noua orientare religioasa su& domnia lui Apollon. +racolul era s2 6r4it de c2tre PF#2$a 4i de pro!etul care asista consulta3ia. /a 8nceput# consult2rile a eau loc o data pe an 7la ani ersarea zeului.# apoi o data pe luna# 4i 8n cele din urm2# de mai multe ori# cu e)cep3ia lunilor de iarn2# c6nd Apollon lipsea. +pera3ia comporta sacri!iciul preala&il al unei capre. 5n general consultan3ii puneau 8ntre&2ri 8n !orm2 de alternati 2: dac s fac cutare sau cutare lucru" PMt'ia d2dea r2spunsul tr2g6nd la sor3i &o& al& sau negru. 5n cazurile mai gra e# PMt'ia# inspirat2 de Apollon# pro!etiza 8n cripta templului. *,a or&it despre Ddelirul p)thicD# dar nimic nu indic2 transele isterice sau D posesiunileD de tip dionMsiac. P%a#on compar2 DdelirulD PMt'iei cu inspira3ia poetic2 dat2 de Muze ori cu elanul amoros al A!roditei. (up2 Plutar' zeul se mul3ume4te s2 o umple pe PMt'ia de iziunea 4i lumina care clari!ic2 iitorul. Pe momentele !igurate# PMt'ia este calma# senina# concentrata# ca si zeul care o inspira. 0ele mai importante realiz2ri 8n Grecia antic2 sunt 8n !ilozo!ie# matematic2# astronomie# poezie# istorie# 4tiin3e naturale 4i medicin2. Grecilor le dator2m ruperea

medicinii de practica mistic2 4i a 4amanilor# 4i trecerea la &aze 4tiin3i!ice# c'iar dac2 8ngri$irea mai era 8nc2 o ocupa3ie a scla ilor. 0el mai important centru medical era 8n ora4ul %pidaur. Aici a !ost construit un templu ce a ea teatru# sal2 de gimnastic2# &2i de ape minerale. /a sosire# pacientul sacri!ica un animal# se puri!ica prin 8m&2iere# i se !2cea un masa$# apoi se culca 8n sunetul muzicii 4i mirosurilor pl2cute. Aemeile 8ns2rcinate 4i &olna ii cu &oli incura&ile nu erau primi3i 8n aceste temple de asisten32 medical2. Arti4tii reprezentau adesea trupul omenesc 8n mi4care. %i c2utau 4i doreau per!ec3iunea# o&ser at2 8n &asorelie!uri de oameni s2n2to4i. 5n aceast2 atmos!er2 ne4tiin3i!ic2# ad6nc cu!undat2 8n mitologie# sacri!icarea animalelor 4i credin3a 8n puterea zeilor# s,a n2scut pe insula 0os 7 arhipela ul insulelor 5porade. 8n anul -G0 8.:r.# 8ntr,o !amilie ce apar3inea cultului lui %sculap# ,$..o!)a#e0el mai estit medic al Greciei antice# :ipocrate# !on $de)a# printele medicinii# a murit la /arissa c2tre anul 3;0 8.:r. 1umele lui este legat de 5urmntul lui 2ipocrate# un ade 2rat codice moral 8n e)ercitarea pro!esiunii medicale# $ur2m6nt prestat 4i 8n zilele noastre de a&sol en3ii 4colilor medicale. :ipocrate 8n a32 medicina sacerdotal2 4i anatomia de la tat2l s2u# ,e)a!%$de. P2r2se4te insula sa natal2 4i cutreier2 3inuturile Greciei antice# 9racia# 9essalia 4i Macedonia ca medic itinerant# do&6ndind o solid2 reputa3ie ca practician. 5n $urul anului -20 8.:r. se 8ntoarce la 0os# unde !ondeaz2 o 4coal2 pentru iitori medici. Mai t6rziu a 8n!iin3a o alt2 4coal2 8n 9essalia# unde 84i a s!6r4i zilele. Prin o&ser a3iile !2cute asupra mani!est2rilor &olilor 4i descrierea lor am2nun3it2# precum 4i prin 8ncerc2rile de a e)plica procesele patologice pe &aze naturale 4i ra3ionale# :ippocrate a contri&uit , 8n limitele posi&ilit23ilor din remea sa , la eli&erarea medicinii de supersti3ii 4i misticism. (in cele peste :9 de %"!);)$ care i se atri&uie , cuprinse 8n 1orpus 2ippocraticum din &i&lioteca renumitei 4coli de medicin2 din 0os , pro&a&il doa) <a e 8i apar3in cu siguran32 lui. 5n capitolul DAe)"%, A.a <$ Lo!")$%e D nu se mai discut2 rolul zeilor 8n apari3ia &olilor# ci se descriu cauzele demonstra&ile 4tiin3i!ic# 8n DP)o3no #$!, P)o3no'; <$ A+o)$ &e D e)pune opinia re olu3ionar2 pentru acel timp# dup2 care# un medic# prin o&ser area unui num2r mare de cazuri# poate pre edea e olu3ia ulterioar2 a unei &oli. :ipocrate a su&liniat rolul aerului, apei i locului 8n 8mpr24tierea &olilor document r2mas ala&il p6n2 8n secolul QIQ# c6nd apare &acteriologia 4i imunologia. :ipocrate a 8n3eles rolul climei# rolul solului# modul de ia32 4i sanita3ia. A ar2tat prezen3a epidemiilor 4i endemiilor. Ideea unei medicini pre enti e apare pentru prima dat2 8n DT)a#a&en#eD 4i 8n DT)a#a&en#"% Bo%$%o) A!"#e D# 8n care discut2 in!luen3a unor !actori ca 6rsta# regimul alimentar# modul de ia32 4i clima asupra st2rii de s2n2tate. 5n lucrarea asupra e.$%e. $e$# numit2 66oala sfnt6 7lat. 'orbus sacer. 8nt6lnim in!orma3ii asupra anatomiei corpului omenesc" se considera c2 epilepsia ar !i datorat2 unei lipse de aer 8n urma unei incapacit23i a aselor de a transporta aerul la creier. 5n ciuda argumenta3iei considerat2 ast2zi nai 2# important este !aptul c2 :ipocrate ede cauza acestei &oli 8ntr,o tul&urare a !unc3iei creierului. 5n stadiul de dez oltare a cuno4tin3elor sale# :ippocrate nu a putut !i la ad2postul unor erori inerente epocii 8n care a tr2it. Ast!el 8n concep3ia sa# pe care azi am numi,o

D#eo)$e "&o)a%;D# :ipocrate recuno4tea e)isten3a a patru umori: En3e%e# +%e3&a sau lim!a# +$e)ea gal&en2 4i +$e)ea neagr2" un dezec'ili&ru 8ntre ele ar produce &oala sau ar antrena moartea. Aceast2 teorie a st2p6nit g6ndirea medical2 multe secole. :ipocrate# recunoscut ca &un practician# a !2cut 4i o serie de ino a3ii medicale. 5n !2$)")3$e a pus la punct un aparat de trepanare a craniului# 8n o)#o.ed$e a construit un scaun special pentru reducerea %"Ja=$$%o) 4i +)a!#")$%o). 0el pe care Aristotel l,a numit marele 2ipocrat sau tatl medicinii# a ar2tat cauza natural2 a &olilor 4i a predat studen3ilor observaia minuioas a celui bolnav . P2strarea e iden3elor 8n medicina clinic2# o 8n3elegere modern2 a metodelor de tratament# a su&liniat importan3a 8ngri$irii &olna ului imo&ilizat# modul de preg2tire a asistentelor 7nurselor.. A renun3at la scla i 4i a preg2tit studen3i# a demonstrat aloarea practicii clinice 4i a do edit un comportament etic deose&it jurmntul lui 2ipocrate. *istemul lui de 8ngri$ire era centrat pe pacient 4i utiliza metode 4tiin3i!ice pentru solu3ionarea pro&lemelor pacien3ilor. Grecii# 8n acea reme# pl2teau o ta)2 special2 pentru asigurarea salariului anual al doctorului# salariu care era suplimentat de comunitate. :ipocrate a pri it persoana ca pe un ntreg 4i a com&2tut ideea c2 zeii produc 8m&oln2 irea. A recunoscut c2 medicul tre&uie s2 cunoasc2 8m&oln2 irile speci!ice. %l a reunit in!orma3iile despre persoane cu detalii pri ind mediul 8ncon$ur2tor 4i rezultatele unei analize complete asupra ne oilor pacientului. P%an"% de @n3)$($)e prescris de :ipocrate era concis 4i direct. %l a su&linit necesitatea o&ser a3iilro e)acte 4i o e iden32 atent2# !2r2 a atri&ui &oala unei imi)tiuni din partea zeilor# ci mai degra&2 datorit2 unui dezec'ili&ru al st2rii de s2n2tate dintre minte, corp 4i mediu nconjurtor. (e aici a emanat #eo)$a "&o)a%; a bo%$%o). *crierile lui :ipocrate se adresau aproape tuturor ramurilor medicinii. Mul3i dintre medicii antic'it23ii pro eneau din Grecia# de4i deseori pro!esau 8n >oma# mai ales dup2 Grecia a !ost cucerit2 de Imperiul >oman. Galen# AsBlepsiades# Pedanim (ioscorides erau cu to3ii medici greci care au lucrat la >oma 5n epoc2 s,au e iden3iat 4i alte personalit23i: T2a%e n2scut la G-0 8.:r primul !ilozo! 4i om de 4tiin32 grec care a ar2tat c2 orice solu3ionare de pro&leme tre&uie s2 ai&2 la &az2 unele principii. A)$ #o#e% alt om de 4tiin32 renumit# 7n. 3?- 8.:r , d. ; martie 3228.:r. a !ost un !iloso! din Grecia antic2# clasic al !iloso!iei uni ersale# spirit de !orma3ie enciclopedic2# !ondator al 4colii peripatetice 4i al logicii !ormale ca 4tiin32. Ae L%e.$o care s,a ocupat de &otanic2# zoologie# !iziologie# em&riologie# anatomie comparat2 8n 23at2 prin disec3ii. :omer# 8n descrierea r2z&oaielor# descrie c'irurgia din armat2. Grecii erau recunoscu3i pentru arta &anda$2rii 7 ezi Ac'ile care,l 8ngri$ea pe Patrocle.. Enele descrieri au r2mas ala&ile peste secole difteria care se 8nso3ea de imposi&ilitatea de a 8ng'i3i 4i se senza3ia de su!ocare. %ste recunoscut rolul mediului 8ncon$ur2tor 8n 8mpr24tierea &olilor. T"!$d$de descrie cu acurate3e o epidemie 8n 7thena n timpul r$boiului pelopone$ian . ROMA ANTICC

Progresele medicale ale romanilor antici au r2mas 8n urma celor ale grecilor. Practicile medicale erau adesea 8mprumutate din 32rile pe care romanii le cucereau 4i medicii din acele 32ri erau !2cu3i scla i# !iind o&liga3i s2 o!ere ser icii medicale romanilor. 06nd se con!runtau cu &oala romanii renun3au la zei# supersti3ii 4i ier&uri# de4i igiena 4i salu&ritatea erau destul de &ine dez oltate. Multe locuin3e erau ec'ipate cu &2i# iar cur23enia era pre3uit2. >olul !emeilor era considera&il di!erit de cel pe care acestea 8l a eau 8n alte culturi antice. Aemeilor li se permitea s2 de3in2 proprietate# s2 apar2 8n pu&lic 4i s2 !ac2 o campanie pu&lic2 unor cauze care considerau c2 tre&uie s2 !ie promo ate. %le puteau s2 se 8ntre3in2 cu musa!irii 4i s2 stea cu ei la mas2. S!o%$ .e %En3; b$ e)$!$ $ o)d$ne )e%$3$oa e, !;%"3;)$, !a%"3a)$=e I&a3$nea )e%$3$oa ; a n") e$ Prima continuitate din istoria nursingului a 8nceput cu crestinismul. 5n 232turile lui :ristos 8i po atuiau pe oameni s2,i iu&easc2 si sa se 8ngri$easc2 de ecinii lor. +dat2 cu 8n!iitn3araa &isericilor 8n era cre4tin2# grupuri de credincio4i se organizau 8n anumite ordine# a c2ror preocupare principala era s2 le poarte de gri$2 &olna ilor s2racilor# or!anilor# 2du elor# &2tr8nilor# scla ilor 4i prizonierilor# toate acestea !2c6ndu, se 8n numele milei 4i iu&irii cre4tine. Preceptele lui :ristos situau !emeile 4i &2r&a3ii la egalitate# iar &iserica ec'e 8i !2cea diaconi pe &2r&a3i 4i pe !emei deopotri 2# cu rang egal. Aemeile nec2s2torite a eau posi&ilit23i de munc2 care nici nu se puteau imagina 8nainte. 0 semni!ica3ie deose&it2 8n istoria nursingului o reprezint2 !emeile diacon din &iserica r2s2ritean2. Aceste !emei# care tre&uiau s2 !ie nec2s2torite sau 2du e doar odat2# erau deseori 2du ele sau !iicele o!icialit23ilor romane# 4i ast!el ele a eau o &un2 educa3ie# cultur2# &og23ie 4i pozi3ie. Aceste tinere !emei de otate prestau munci de milostenie# care cuprindeau 'r2nirea celor !l2m8nzi# 8m&r2carea celor goi# izitarea celor din 8nc'isori# ad2postirea celor !2r2 de c2min# 8ngri$irea celor &olna i 4i 8nmorm8ntarea celor deceda3i. Atunci c8nd intrau 8n casele oamenilor pentru a distri&ui alimente 4i medicamente# ele purtau un co4# care a de eni mai t8rziu trusa medical2 a nursei de ast2zi care iziteaz2 &olna ii. 1ici o discu3ie despre istoria nursingului nu poate !i complet2 !2r2 a o men3iona pe P,OEBE#care este deseori citat2 ca !iind prima !emeie diacon 4i prima nurs2 care mergea 8n izit2. %a ducea scrisorile lui Paul 4i l,a 8ngri$it pe el 4i pe mul3i al3ii. 5n %pistola c2tre >omani# dat8nd din apro)ima3i anul 5? 8.:r.se !ace re!erire la P'oe&e 4i la munca ei. Aemeile diacon nu se distingeau net de 2du e 4i de irgine. Mem&rele 4rdinului .duvelor nu tre&uiau s2 !i !ost 8n mod necesar c2s2torite. *e crede c2 acest titlu era !olosit pentru a desemna respect !a32 de 8rst2. (ac2 a !ost c2s2torit2# acea mem&r2 putea s2 r2m8n2 2du 2 numai odat2 4i tre&uia s2 depun2 $ur2m8nt c2 nu se a rec2s2tori. 4rdinul 8ecioarelor su&linia irginitatea ca !iind esen3ial2 pentru puritatea ie3ii# iar irginele erau considerate egale 8n rang clerului &isericesc. Aceste

trei grupe !emei diacon# 2du e 4i !ecioare# a eau multe caracteristici comune 4i 8ndeplineau responsa&ilit23i asem2n2toare. (eoarece aceste !emei 8i izitau deseori pe &olna i 8n casele lor# ele s8nt uneori recunoscute drept !e% &a$ *e!2$ 3)". o)3an$'a# de n") e ."b%$!e. Mi4carea a culminat 8n 0ons3antinopol# apro)imati prin anii -oo 8.:r. c8nd un colecti de -0 !emei diacon tr2ia 4i muncea# condus de 91KMPIA# o !emeie diacon puternic2 4i !oarte religioas2. In!luen3a ordinului diaconeselor s,a diminuat 8n sec. F si Fl c8nd edietele &iserice4ti le,a anulat !emeilor rangul 4i responsa&ilit23ile clericale. 0u toate c2 pozi3ia de !emeie diacon 4i,a a ut originea 8n Biserica >2s2ritean2 aceasta s,a r2sp8ndit 4i 8n est# p8n2 8n Galia 4i Irlanda. /a >oma !emeile care slu$eau de pe pozi3ii asem2n2toare erau cunoscute su& numele de MA9>+A1%. Aoarte acti e in sec. IF 4i F# aceste !emei de3ineau pozi3ii independente 4i mari &og23ii# pe care le donau 8n scopuri carita&ile 4i pentru nursing. Printre ace4ti prozeli3i cre4tini se g2seau 4i trei !emei care au a ut o contri&u3ie semni!icati 2 8n nursing. SF-MARCELLA *!. Marcella a 8n!iin3at prima m2m2stire pentru !emei 8n minunatul ei palat# care a de enit un centru pentru studierea 4i propo 2duirea cre4tinismului. In acest palat *!. @erom !2cea traduceri din Bi&lie 8n timp ce propo 2duia principiile# cre4tine. Marcella 8ns24i era considerat2 o autoritate 8n pasa$ele di!icile din *criptur2. 0asa ei a !ost mai t8rziu pr2dat2 de r2z&oinici# care sperau s2 g2seasc2 o&iecte de aloare ad2postite acolo. 08nd au constatat c2 n,au g2sit nimic altce a dec8t o cl2dire goal2# au &iciuit,o pe Marcela sper6nd c2 le a dez 2lui locurile unde erau ascunse &og23iile.(up2 acest asediu# ea a !ugit la o &iseric2 din apropiere# unde a murit. FABIOLA (espre Aa&iola se spune c2 ar !i studiat 8n casa Marcelei. %a era o !emeie de o !rumuse3e distins2# pro enind dintr,o important2 4i &ogat2 !amilie roman2" cu toate acestea# ea a !ost ne!ericit2 8n prima c2s2torie# a di or3at 4i s,a rec2s!ltorit. %a s,a con ertit la cre4tinism 4i dup2 moartea celui de,al doilea so3 4i,a 8nceput cariera de acte carita&ile. (e enind cre4tin2 Aa&iola 4i,a dat seama c2 noile ei credin3e considerau c2s2toria dup2 di or3 un p2cat. (up2 o m2rturisire pu&lic2 a p2catului ei# 4i, a dedicat ia3a muncii carita&ile 4i 8n anul 3?0 8.:r. a construit primul spital pu&lic din >oma. Aici ea 8i 8ngri$ea pe &olna ii 4i s2racii pe care,i aduna de pe str2zi 4i 4osele# personat sp2l8nd 4i trat8nd r2nile 4i in!lama3iile care le crea altora repulsie. In scrierile sale# U!.@erom 7Ieronim. men3ioneaz2 c8te a aspecte ale muncii ei 4i calit23ile ei. A murit cam pe la 3CC 4i se spune c2# 8n semn de respect# la 8nmorm8ntarea sa au participat sute de romani. SF-PAULA *!.Paula a !ost# de asemenea#un discipol al Marcellei. F2du 2# instruit2 4i &ogat2# se spune c2 ea l,ar !i a$utat pe *!.Ieronim la traducerea scrierilor pro!e3ilor. *!. Paula a c2l2torit 8n Palestina 4i a donat o a ere pentru construirea de spitale 4i 'anuri pentru pelerinii care c2l2toreau spre Ierusalim. In Bet'leem ea a organizat o m2n2stire# a construit spitale pentru &olna i 4i 'anuri pentru pelerini# unde erau 8ngri$i3i c2l2torii

o&osi3i 4i &olna i. Enii 8i recunosc meritul de a !i !ost prima care s2 pre dea nursingul ca pe o art2 mai degra&2 dec8t ca pe o munc2. ROLUL ORDINELOR MONA,ICE 5n acea reme s,au dez oltat# de asemenea# ordinele monar'ice.prin ele tinerii# &2r&a3i 4i !emei# puteau s2,4i urmeze cariera aleas2 8n timp ce duceau o ia32 cre4tin2. Ena din cele mai ec'i organiza3ii pentru &2t&a3i 8n nursing# !r23ia PA>AB+/A1I# a !ost creat2 atunci. >2spunz8nd ne oilor create de ciuma neagr2# acest grup a organizat un spital 4i a str2&2tut 8ntreaga >om2# 8ngri$ind &olna ii. In aceast2 perioad2 a !ost creat 4i ordinul Benedictinilor# care e)ist2 4i ast2zi. 1urse mona'ii renumite c *!. Brigida# *!. *c'olastica 7sora geam2n2 a *!. Benedict. 4i *! :ilda au !ondat 4coli# au 8ngri$it &olna i 4i i,au a$utat pe s2raci. M2n2stirile au $ucat un rol important 8n p2strarea culturii 4i 8n 232m6ntului# precum 4i 8n acordarea de re!ugii celor persecuta3i# de 8ngri$ire celor &olna i 4i de educa3ie celor neinstrui3i. (ac2 n,ar !i e)istat c2lug2rii 4i m2n2stirile# 8n 232tura perioadei clasice s,ar !i pierdut odat2 cu c2derea Imperiului. In aceast2 perioad2 7apro). 8ntre 50,300 d.:r. s,au 8n!iin3at primele spitale. Aceste spitale# plasate 8n a!ara pere3ilor m2n2stirii# e)ist2 4i azi /a s!8rsitul sec. QFI# 8n Anglia e)istau mai mult de ;00 spitale. :otelul (ieu a !ost construit 8n 5-2# iar 'otelul (ieu din Paris 8n G50. :otelul (ieu din Paris era deser it de *urorile Augustine care !2ceau parte din primul ordin 4i erau cu predilec3ie dedicate nursmgului. *pitalul *anto *pirito din >oma# cel mai mare spital medie al# a luat !iin3a prin ordinul papal 8n ;1;. 0ruciadele care au m2turat nordul %uropei# a eau s2 dureze aproape 2oo de ani 710CG,12C1.. VMi4carea !emeilor diaconi# suprimat2 de &isericile occidentale# n,a putut !i totu4i stins2. Au ap2rut ordinele militare de nursing ca rezultat al cruciadelor. 0a alerii +spitalieri ai *!. Ioan a !ost un ast!el de ordin. A !ost organizat pentru a asigura personalul de deser ire a dou2 spitale din Ierusalim. 0a alerii# organiza3i 8ntr,un ordin de nursing# tre&uiau uneori s2 apere spitalul 4i pacien3ii. (in aceast2 cauz2# su& sutan2 purtau armuri. Pe e4mintele lor se g2sea 0rucea Maltez2. .Acea cruce urma s2 !ie !olosit2# mai t6rziu# pe o &anderol2 7em&lem2. destinat2 *colii 1ig'tingale. %m&lema a de enit precursoarea uni!ormei de nursing# a4a cum o cunoa4tem ast2zi. *im&olismul uni!ormei dateaz2 din secolul QFI# c6nd pri ilegiul de a purta e4minte de arme era limitat no&ililor care 84i slu$eau regii cu distinc3ie. Peste secole# acest pri ilegiu s,a e)tins asupra 4colilor 4i &reslelor me4te4ug2re4ti# iar sim&olurile 8n3elepciuni puterii# cura$ului 4i credin3ei ap2reau pe nasturi# em&leme 4i scuturi. Eni!ormele multor 4coli de nursing s8nt modelate dup2 un anumit !el dt cruce. In acest timp au ap2rut 8n istorie 4i ordinele laice ale nurselor. Aunc3ion8nd 8n mare m2sur2 ca 4i ordinele mona'ice# mem&rii acestui grup puteau s2,4i termine meseriile oric8nd 4i nu erau lega3i prin $ur2m8nt de ia3a mona'al2. %)emple ale acestor ordine laice includ +rdinul Antonini. 7l0C5." Beguinii din Alandra# Belgia 711?-." Misericordia712--." !ra3ii Ale)ia !ondat 8n timpul epidemiei de cium2 &u&onic2 din 13-?. Enica instruire dt nursing care li se o!erea acestor oameni de ota3i era su& !orma unei ucenicii: un nou enit 8n organiza3ie era 8ncredin3at unei persoane cu nai mult2 e)perien32 4i 8n 23a de la aceasta. *tudentul curios este 8ncura$at s2 apro!undeze cuno4tin3ele despre aceste ordine

despre scopurile 4i 3intele lor 4i despre ie3ile acelora care 4i,au consacrat toat2 energia 8ngri$irii &olna ilor 4i s2racilor# consult6nd &i&liogra!ia. IMAGINEA DE SLU?ITOARE A NURSEI % ul mediu a !ost urmat de Rena<#o)e 7care a durat din sec. QIF p8n2 1a s!6r4itul sec.QFI. 4i de Re+o)&;. 5n timpul >ena3terii#cunoscut2 4i su& numele de %poca Marilor (escoperiri# au dat un nou impuls educa3iei# dar mai ales educa3iei medicale care care 8nc2 se g2sea prins2 8n teoria umoral" >e!orma# o mi4care religioasa care a 8nceput cu acti itatea lui Martin /ut'er# ap2rut 8n Germania 8n 151;. Aceasta a dus la o re olt2 impotri a suprema3iei papei 4i la !ormarea de &iserici protestante pe tot cuprinsul %uropei. M2n2stirile erau 8nc'ise# ordinele religioase erau dizol ate# iar munca !emeilor 8n aceste ordine a disp2rut aproape cu totul. Asocia3ia >e!ormei a !ost o sc'im&are 8n rolul !emeilor. Biserica protestant2# care ap2ra li&ertatea religiei 4i g8ndirii # nu acord2 mult2 li&ertate !emeilor. +dat2 cinstite de c2tre &iseric2 4i 8ncura$ate spre acti it23i carita&ile# !emeile >e!ormei erau considerate supuse &2r&a3iilor. >oiul lor era 8n limitele c2minului# o&liga3iile lor erau na4terea copiilor 4i 8ngri$irea c2minului. Munca 8n spitale nu mai apela la !emeile o origine no&il2. 5ngri$irea din spitale e)a 8ncredin3at2 !emeilor Dneo&inuiteD#un grup ce cuprindea de3inute#prostituate 4i &e3i e. Aemeile ne oite s2,4i c843ige singure e)isten3a erau !or3ate s2 lucreze ca ser itoare 4i# cu toate c2 nursingul era considerat o 8ndeletnici casnic2# nu era una dorit2. Plata era mic2# orele erau lungi# munca era isto itoare. 1ursa era considerat2 cea mai umil2 dintre ser itori. Ast!el s,a mani!es3at ceea ce se poate numi D E.o!a nea3); a n") $n3"%"$W. Imaginea nurselor 4i a nursingului din acel timp a !ost descris2 de 0'arles (icBens prin intermediul unor persona$e ca *aireM Gamp 4i Bet Prig#din cartea sa DMartin 0'uzzleTitD. *ecolele QF1,QF11 au g2sit %uropa de astat2 de !oamete# cium2# mizerie 4i groaz2. In Anglia# de e).# regele :enric FIII a eliminat e!ecti a$utorul mona'ie organizat acordat or!anilor 4i altor persoane surg'iunite. Faga&onda$ui 4i cer4itul a&undau pe cuprinsul europei.# iar cei care erau prin4i cer4ind erau deseori aspru pedepsi3i# !iind 8n!iera3i# &2tu3i sau lega3i 8n lan3uri pe galere# pe care ser eau ca 8sla4i. 0uno4tin3ele de igien2 erau insu!iciente# cei s2raci su!ereau cel mai mult. >e!eorma social2 era ine ita&il2. %rau organizate di!erite grupuri de nursing. Aceste grupuri o!ereau &ani# timp 4i ser icii &olna ilor !ie s2racilor# izit8ndu,i 8n casele lor 4i slu$indu,le ne oile. Aceste grupuri includeau +rdinul Fizit2rii lui Maria# *!. Fincent de Paul 4i# 8n 1G33# *urorile de 0aritate. Eltimul grup a de enit un ordin de nursing laic reprezentati . %i au ela&orat un program educa3ional pentru tinerele !emei inteligen3e pe care le recrutau# care includea at8t e)perie3a din spital c8t 4i izitele !2cute la domiciliu. Primind a$utor# s!aturi 4i 8ncura$are din partea *!. Fincent de Paul# *urorile 4i, au e)tins ser iciile 4i asupra copiilor a&andona3i. In 1G-o *!. Fincent a 8n!iin3at *pi talul pentru copiii g2si3i.

INCEPUTUL SC,IMBCRII H2rile r2mase catolice au sc2pat de c8te a din dezorganiz2rile produse de >e!orm2. In anii 1500 spaniolii 4i potug'ezii au 8nceput s2 c2l2toreasc2 spre /umea 1ou2. In 1521 0ortez a cucerit capitala ci iliza3iei aztece din Me)ic 4i i,a sc'im&at numele 8n Me)ico 0itM. Printre ec'ii coloni4ti din aceast2 zon2 se num2rau mem&rii ordinelor religioase catolice# care au de enit medicii# nursele 4i pro!esorii noii 32ri. Primul spital de pe continentul american# *pitalul 0oncep3ia Imaculata# a !ost construit 8n 152- 8n Me)ico 0itM. *e puneau &azele colegiilor misionare. Prima 4coal2 medical2 din America a !ost !ondat2 8n 15;? la Eni ersitatea din Me)ic. In 1535 @acXues 0artier a na igat mai departe 8n nord# de,a lungul r6ului *!. /aurentiu 4i a sta&ilit colonii !ranceze 8n 1oua *co3ie. In 1G3C trei din *urorile Augustine au sosit 8n Oue&ec pentru a deser i :otel (ieu. @eanne Mance# care !usese educat2 la o m2n2stire a Ersulinelor" a sosit la Montreal 8n 15-1 pentru a,i 8ngri$i pe indieni 4i pe coloni4ti. *urorile Ersuline din Oue&ec au meritul de a !i organizat prima 4coal2 de instruire pentru nurse.de pe acest continent. %le le,au 8n 23at pe !emeile indiene din acea zon2 cum s2,4i 8ngri$easc2 &olna ii. Primul spital !ondat 8n ceea ce a ea s2 de in2 *tatele Enite# a !osr 8nceput 8n 1;51 8n P'iladelp'ia# la 8ndemnul lui Ben$amin AranBlin. AranBlin credea c2 pu&licul a ea datoria s2,i prote$eze pe cei s2raci# ne&uni# &oln6 i # &2tr8ni. In acel an el a 8naintat o lege care autoriza 8n!iin3area spitalului din PensMl ania. 5n %uropa# oameni remarca&ili ai medicinei au 8nceput s2 aduc2 contri&u3ii aloroase 4i itale 4tiin3ei medicale. O$%%$a& ,a)*eF 715;?,1G5;.# care a de enit cunoscut ca p2rintele medicinei moderne# a ela&orat prima teorie despre circula3ia s8ngelui. An#on *an Lee"Ben2oeL 71G32,1;23. a !olosit microscopul pentru a descrie &acteriile 4i protozoarele. Mai t8rziu Rene Laenne! 71;?1,1?2G. a descris patologia tu&erculozei. I3na#' Se&&e%Be$ 71?1?,1?G5. a e)plicat rela3ia dintre sp2larea m8inilor 4i !e&ra puerperal2. Lo"$ Pa #e") 71?22,1?C5. a descoperit &acteriile anaero&e 4i procesul pasteuriz2rii. ?o e.2 L$ #e) 71?2;,1C12. a des oltat te'nica steril2. Printre persoanele de &az2 care au in!luen3at sc'im&area social2 din aceast2 perioad2 a !ost un t8n2r pastor din JaisersTert'# Germania# T2eodo)e F%$edne) 71?00, 1?G-.. 0u a$utorul primei sale so3ii# AtiederiBe# Aliedner a re8n iat ordinul diaconeselor sta&ilind un institut de educa3ie pentru acestea la Jaisers ert' 8n 1?3G. 5n timpul unui tur de colectare a !ondutilor# prin +landa 4i Anglia# pastorul Aliedner a cunoscut,o pe d,na %liza&et' ArM din Anglia care 8n!2ptuise re!orma la 8nc'isoarea 1eTgate din Anglia. Pro!und impresionat de ei# !amilia Aliedner i,a urmat e)emplu 4i pentru# prima oar2 au lucrat cu !emei de3inute la JaisersTert'. Mai t6rziu ei au desc'is un spital pentru &olna i 4i Gertrude >aie'ardt# !iica unui medic# a !ost recrutata prima diaconeas2. *tr2duin3ele de la JaisersTert' cuprindeau 8ngri$irea &olna ilor# izitele 4i munca paro'ial2 4i predarea de cuno4tin3e. *,a dez oltat un curs de nursing# care includea 4i prelegeri 3inute da medici. 1u mic a !ost rolul $ucat de

ArederiBe Munster# care a a$utat ca planurile izionare ale lui 9'eodore s2 capete rod 4i care era ea 8ns24i dedicat2 mult ordinului ciacone selor. Pe c8nd era departe de cas2# spri$inind acti it23ile diaconeselor# a a !lat c2 unul din copiii ei murise. Al doilea copil a murit cur8nd dup2 8napoierea sa 4i ea 8ns24i a murit 8n 1?-2# dup2 ce a dat na4tere unui copil prematur. Pastorul Aiiedner a !ost a$utat 8n munca sa 4i de cea de,a doua so3ie# 0aroline Bert'eau# care a usese c8t2 a e)perien32 8n nursing 8nainte de c2s2torie. 5n 1?-C pastorul Aiiedner a c2l2torit 8n *tatele Enite 4i a spri$init 8n!iin3area primei maternit23i a diaconeselor din JaisersTert' 8n Pitts&urg' PennsMl ania. 5n Anglia# cam la aceea4i dat2# ELIIABET, F)F 71;?+,1?-5. a organizat Institutul de *urori de 1ursing# numite adesea *urorile ArM.# un grup laic. Au !ost urmate de *urorile milosteniei# un grup romano,catolic !ormat de Ca#2e)$ne M! A"%eF 71;?;, 1?-1. 4i un alt grup catolic numit *urorile Irlandeze ale 0arit23ii# !ormat de Ma)F A$Len2ead 71;?;,1?5?.

I&943I7 &I :;<.4%973;7 N=3&IN>=%=I IN 9737 N47&937


1- P)a!#$!a &ed$!a%a d$n !o&"na .)$&$#$*a .ana %a e.o!a +e"da%aP Co&a#$$
(aca in istoria medicinei uni ersale se a!irma ca ##&olile sunt la !el de ec'i ca si omul= tot asa putem sustine ca ingri$irile medicale sunt la !el de ec'i precum &olile. In po!ida numeroaselor teorii# nu a em nici o certitudine in care primii nostri stramosi isi percepeau iata si lumea lor. Punand insa impreuna do ezi e)istente din domeniul ar'eologiei# antropologii# artei si istoriei# putem deduce ca aproape toate acti itatile oamenilor primiti i erau indreptate catre su&e)istenta. Aceasta ii determina sa adopte !ata de omul su!erind atitudini di!erite precum eugenia 7eliminarea !izica a mal!ormatiilor# &olna ilor incera&ili. siYsau tratamente enipirice si ra$itorie. 0and se analizeaza perioada primiti a# cercetatorii sustin aproape in unanimitate ca toate acti itatile cultice sau magice se im&inau pentru a !orma un singur si unic tot# numit iata. + populatie de apiculturi si crescatori de animale# producatori a numeroase arte!acte# traind in coli&e de supra!ata construite in asezari desc'ise# reprezinta elementul de &aza al ci ilizatiei care se a dez olta in regiunea 0arpato,(anu&iana, Pontica 7epoca &ronzului.. %)iste numeroase do ezi despre epoca &ronzului# cand aceste teritorii incep sa se structureze populatiile traco,dacice.

Iz oarele istorice sustin ca preotii geto,daci erau depozitarii culturii posedand nu numai secretul cunostintelor si a predicilior de cult# ci si al celor medicale. Ialmo)is zeitatea suprema a tuturor popoarelor tracice era in acelasi timp considerat si ##zeul indecator=. Preotii lui# se pare# a eau o remarca&ila iziune integralista asupra organismului uman# luand in considerare !aptul ca intre partile &olna e si intreg organismul e)ista o legatura indisolu&ila. >amane deose&it de interesanta analiza con!runtarii dintre medicina getodacica si cea elina. *e pare ca# cultul zeului AsBleipios pro enea din tinuturile nordice locuite de traci. 0ercetatorii cred ca o alta zeitate indicatoare greceasca 9elep'oros a !ost imprumutat de la traci. %ste !oarte greu de precizat momentul cand apare !unctia sociala a indecatorului# pentru ca odata cu trecerea de la comuna primiti a la scla agism se constituie o !aza intermediara# cea a medicinei sacerdotale. For&ind despre medicina dacilor# istoricii pun in e identa !aptul ca o parte dintre no&ili# denumiti tera&osti sau piliatii si anume cei care im&ratisau iata sacerdotala# a eau ca preocupari de mare cinste pe langa !iloso!ie sau astronomie# si studiul medicinei. (r. 1icolae Fatamaru apreciaza ca: ##numarul medicilor din randul marilor sacerdoti era redus. (aca ei instruiau poporul in stiintele !izice# !acandu,l sa traiasca potri it legilor naturii# nu o puteau !ace personal ci prin interpusi su&ordonati# Ast!el o&ser atiile medicilor sacerdoti a$ungeau la poporul ##de $os= printr,un corp de agenti su&ordonati denumiti comati. Indi!erent de opiniile istoricilor despre originea lor sociala# unii socotindu,i pro eniti din randul no&ilimei de rang mai mic# altii din randul taranilor muncitori ai campului# pastori# mineri# mestesugari este e ident ca acesti ##comati= 7comati sau capulati. pentru ca purtau capul descoperit Aria lor de atri&utii si ser icii era destul de larga. (e pilda# in a!ara unor re!erir pri ind ingri$irile ranitilor# con!orm legilor raz&oaielor de atunci ,dupa cum s,a interpretat ##din cartea cu imagini sapate in piatrea= dar lipsita de te)t# 0olumna lui 9raian acesti comati erau antrenati c'iar si in acti itati diplomatice. (espre aceste ser icii stau marturie !aptul ca o solie de pace trimisa lui 9raian de catre (ece&al era !ormata din 5 comati. 0ea mai intinsa si intensa acti itate depusa de comati ramane di!izarea si aplicarea in ataturilor pentru ingri$irea si pastrarea sanatatii poporului geto,dac asa numitele ##&elagine=.

0a marturie sta ##episodul starpirii itei de ie= e)pusa in tratatele sale de Geogra!ul *ta&on care spune ca aceasta a !ost o actiune destul de grea si care cerea munca asidua in con ingere care nu se putea !ace de catre oricine. %ra un !el de educatie sanitara sau morala pe o scara intinsa si cu rezultate poziti e. 1.Fatamaru# apreciaza ca acesti comati# tre&uiau sa !i !ost temeinic instruiti de catre piliati# pentru a putea duce la indiplinire sarcinile di!icile# si erau capa&ili si de asistenta medicala e!ecti a. *ustinand aceasta instruire ariata si multipla# a comatilor primita de la in atati sacerdoti stau marturie a!irmatiile lui Iordane care scria: sacerdotii i,au instruit in tainele !izicii# !acandu,i sa traiasca con!orm legilor naturii# primele insemnand canoanele medicineii celelalte reprezentand iata igienica. 0alitatile !izice si morale care se cereau comatilor erau: energie# capacitatea de a,si asuma sarcini si raspunderi pe care sa le realizeze cu orice pret# de otament# daruire pentru cauza pe care o slu$&eau. (in aceste cate a date de mare aloare# documentara# a categoriei de cadre sanitare &ine de!inite ca rol social# denumirea de comati nu apare ca un stadiu de desa arsire a unui lucrator pentru sanatatea pu&lica in care erau implicate disciplina si rigoarea in e)ecutia unei masuri sta&ilite. +data cu armatele cuceritoare a lui 9raian 7105,10G. ci ilizatia romana patrunde masi in teritoriile ocupate de geto,daci. In decursul celor 1G5 de ani de ocupatie romana# in (acia acti itatea medicala se a imparti intre medicina sacerdotala si medicina laica. >omanii un popor raz&oinic or dez olta cu prioritate ##c'irurgia= acordand in paralel si o deose&ita importanta igienei corporale. Acestia dispuneau de institutii pentru ingri$irea &olna ilor raniti numite ## aletudinarii=. Acti itatile de ingri$ire erau acordate de catre scla i. Primii in!irmieri li&eri or purta denumirea de ##iatralepate= ocupandu,se de manopere de mica c'irurgie si masa$e. Moasele erau recrutate atat din randul scla elor cat si dintre !emeile li&ere. (escoperirea a numeroase inscriptii dedicate zeului indecator AsBleipios si !icei acestuia :Mgeea# atat in Elpia 9raiana *armizegetusa# ca si la Apullum demonstreaza e)istenta unor centre medic,religioase asemanatoare asdepioanelor. 1u este lipsita de importanta precizarea ca de &ine!acerile ci ilizatiei romane au &ene!iciat in primul rand cei &ogati. Populatia auto'tona geto,dacii locuitori ai satelor or continua sa,si ingri$easca &olile !olosind ec'ile lor remedii.

*crierile &olna ilor greco,romani din acea reme# mentioneaza o multitudine de plante medicinale !olosite de locuitorii pro inciei (acia renumite pentru e!ectele lor antispastice# sedati e# purgati e# diuretice# omiti e.

2- In3)$($)$ a!o)da#e de *)a!$, &a3$, #a&ad"$#o)$


(upa parasirea (aciei de catre romani# populatia auto'tona a pastra cunostintele si practicile medicinei culte ale antic'itatii. 0u timpul insa acestea or capata un caracter de ulgaritate. *e a instaura o medicina practicata de raci si &a&e. %a a ea su&stratul general de &aza al medicinei populare# stra ec'i# cu caracteristici uni ersal ala&ile. Pentru aceasta !aza a acti itatii indecatoare medicina magica intretinuta de empirismul simplu dar !oarte real castigat dintr,o e)perienta cotidiana. /a acestea se or adauga practicile populatiilor migratoare# in special cele de origine sla a. Ingri$irile de sanatate erau acordate de catre !emeia casei# iar cand ne oia pretindea o oarecare indemanare# precum nasterile sau mane rele ortopedice# se recurgea la &atranii satelor# cu mai mare e)perienta in domeniu. 1umai in impre$urari cu totul deose&ite se apela la a$utorul raciului. (aca practi ile de sanaate populare se &azau pe rezultatul intuitiei indelungate asupra e!ectului terapeutic al &uruienilor de leac# al su&stantelor de origine animala si egetala# putand !i accesi&ile !iecaruia# !ormulele descantecelor au ramas monipolizate de &atrane ra$itoare. Acestea erau singura lor putere si !orma de a!irmare in !ata colecti itatii satului care tre&uia sa le asculte si sa alerge la ele cu respect# cersind sanatatea. (e regula descantecele tuturor popoarelor cuprindeau cu inte !ara nici un sens sau cu inte neintelese. Acestea se datoreaza alterarii lor in decursul eacurilor# !ie !aptului ca au !ost asa create intentionat pentru a,l impresiona pe ascultator# lasandu,l sa creada ca sunt de origine supranaturala. *ecole de,a randul populatia satelor a !ost ne oita sa recurga la proprii indecatori# empiricii satelor si targurilor printre care in mod o&isnuit se gaseau &a&ele. Practicarea acestor ingri$iri de sanatate pare sa !i !ost cu totul altce a decat !alsa medicina a descantecelor. Prin descantece# unde se intalneste numai supranaturalul# se cauta readucerea ec'ili&rului !izic si psi'ic al organismului. Medicina &a&easca insa nu este acelasi lucru. %a reprezinta inceputul medicinei rationale ce incearca sa aline su!erinta sau c'iar sa in inga &oala.

Insusi termenul de &a&a# trans!ormoat ulterior in moasa care se pare ca pro enea de la stramoasa# reprezenta pe cine a capa&il sa readuca pe cale c'irurgicala sau medicala sanatatea in trupul &olna ului. In practica ingri$irilor de sanatate populare au ramas !ara indoiala urme din o&iceiurile etnoiatrice ale popoarelor cu care populatia auto'tona daco,romana a enit in contact. *la ii asezati in dacia inca de la inceuputul secolului FI si apoi asimilati in secolele urmatoare de catre localnici# au in!luentat le)icul medical auto'ton prin cu inte precum: gat# o&raz# glas# carn# 'rean# pelin.... %)istenta in ec'ea sla ona a cu antului ## rada= care deri a de la ##Fru'ati= 7a murmura.# sustine !aptul ca sla ii erau ra$itori care erau cand descatatori# cand indecatori. Engurii# sta&iliti in 0ampia Panonica a eau si ei o medicina primiti a care se &aza pe adorarea !enomenelor naturii# stelelor# *oarelui. 0redeau in du'urile rele care sunt in stare sa aduca &oli si su!erinte. Acesti demoni puteau !i tinuti in !rau de asa zisii ##taltos=# care erau in acelasi timp sacerdoti# ra$itori si indecatori. 0olonistii sasi au adus si ei o&iceiuri si cunostintele lor re!eritoare la medicina populara. %i erau crestini de rit apusean 7catolici. de aceea medicina lor populara se &azeaza in !oarte multe cazuri pe superstitie si misticism. + alta caracteristica este aceea ca in medicina populara saseasca nu e)ista &a&e ca la romani ci acei care stiau mestesugul leacurilor de la stamosi si puteau sa descantece si sa indice erau de o&icei !emeile 1o&eran# ele a and timp pentru lecuirea &olilor# &ar&atii !iind ocupati cu mestesugurile. (e &una seama ca !oarte multe elemente din medicina romaneasca au intreat si in o&iceiurile populare ale celorlalte natii asezate pe teritoriul (aciei# dupa cum si medicina auto'tona a !ost im&ogatita si in!luentata de cea sla a# mag'iara si saseasca.

1- Ba)b$e)$$ $ *)e&ea %o)


(upa cum atesta cercetarile in domeniul ia troistoriogra!iei# &ar&erii# au reprezentat# o indelungata perioada# principala categorie pro!esionala cu preocupari pri ind ingri$irea &olna ilor si e)ecutarea unor practici# mai ales in domeniul micii c'irurgii.

+riginea &ar&ierilor poate !i gasita in inceputurile epocii crestine si este legata de conceptia despre &oala a crestinismului. Aata de &olna # omul in su!erinta# crestinismul militeaza pentru o atitdine de caldura si omenie# de intelegere si ocrotire# inregistrand un pas inainte in organizarea unei largi asistente sociale si medicale. Aata de &oala# dogmele crestine constituie o !rana in cercetarea stiinti!ica si e)perimentala# &oala# in!irmitatea# moartea# !iind socotite ca o pedeapsa prin care omul tre&uie sa plateasca pentru pacatul originar. %!ectuarea autopsiilor# a sangerarilor puteau !i urmate de consecinte grele pentru medicul care ar !i incalcat aceste idei dogmatice# mergand pana la arderea pe rug de catre tene&roasa inc'izie. Inter entiile sangeroase incep sa !ie practicate de catre unii meseriasi# &ar&ierii# su& supra eg'erea si la indicatia medicilor. (enumirea de &ar&ieri pro ine de la indeletnicirea de a e)ecuta tunsura rituala a capului celor ce im&ratisau iata de calugari la manastiri# e)tinsa apoi la luarea de sange# e)ecutarea unor pansamente. *u& aceasta denumire sunt intalniti si in alte tari europene# la marile curti si !amilii domnitoare# la Paris# in 13G3# erau -0 de &ar&ieri,c'irurgi# constituiti intr,o asociatie pro!esionala# a carei presedinte era aletul de camera a regelui si a ea titlul de <se! al intregii &ar&iereli si c'irurgii din regatul Arantei=. 1.Fatamaru considera ca &ar&ierii,c'irurgi au urmat ec'ilor raci si ca de la acestia putem socoti ca au preluat &ar&ierii stiinta remii. /a Bucuresti &ar&ierii sunt mentionati in documentele su& denumirea de <&ar&ir=# inca din secolul al QFI,lea# cand I an Bar&ir si 1icoara Bar&ir au organizat prima !ratie premargatoare &reslei. In toate asezamintele spitalicesti medie ale din tara noastra# intre persoanele desctinate pentru ingri$irea &olna ilor# gasim si &ar&ierul. Aceasta categorie de slu$itori ai sanatatii era implicata direct in actul de ingri$ire si de raspundere medicala. In grupul indecatorilor sunt cuprinse trei categorii: do!torii# denumiti si raci sau medici# &ar&ierii care practicau mica c'irurgie si moasele# sau !emeile pricepute la mosit. (octor 0. 0aracas scria despre &ar&ieri ca <nu pro!eseaza din ale medicinii decat unii din ei# iau sange si pun cu inteligenta lipitori# de aceea c'iar medicii ii randuiesc la aceste practici=. Acti itatea &ar&ierilor este reglementata de di!erite acte normati e cum ar !i actul emis in 1;G0 intitulat :>esponsa&ilitatea medicala pentru inter entia gresita=# cat si <:risto ul lui *carlat 0alimac'i= din 1?13# cuprind norme care se re!era la acti itatea &ar&ierilor.

Pre ederea lui :risto # indi!erent de cine solicita a$utorul medical# din partea &oierilor sau clirosului &isericesc sau din partea celui mai de $os sarac# indecatorul tre&uie sa raspunda cu acelasi interes si gri$a in oricare ceas# ziua sau noaptea. Amanarea unei solicitari pe a doua zi# cat si alte incalcari si a&ateri de la indatoririle pre azute sau sanctionate se er# pana la e)cluderea din !unctie. Inainte de a !i controlati prin ar'iiatros# ei erau o&ligati sa respecte pre ederile se ere ale propriului statut al &reslei dinc are !aceau parte si care cuprindea norme riguroase de conduit in munca# in iata personala# a&aterile !iind urmate de sanctiuni# pana la e)cluderea din &reasla. Gernot 1uss&ac'er precizeaza ca la *ig'isoara primul medic al orasului G'eorgius >o'dius 7mort in 1G;3. a !ost anga$at a&ia in a doua $umatate a secolului al QFII,lea. (intr,un certi!icat de ucenicie eli&erat de &reasla &ar&ierilor din *ig'isoara pentru !iul notarului# pe nume 9'omas 1eMgast# !ormulat ca o scrisoare de pasaport in lim&a latina# de mestesugari# dupa ce se arata ca tanarul si,a indeplinit o&ligatiile de cal!a in mod laud&il se precizeaza ca aceasta <scrisoare de marturie= a !ost solicitata pentru <a continua arta sa c'iar intre mesteri si con!rati ai artei c'irurgicale# straini si sa a$unga la cresterea indemanarii si la per!ectiunea dorita in meserie si sa !aca cunostinta c'iar cu o&iceiurile altor orase si natiuni=. Breasla are un timp de numirea de <&ar&ieri sau c'irurgi=# iar mestesugul este denumit <arta=. Bar&ierii care au &ene!iciat de pregatiri suplimentare# or !i intalniti to mai mult in spitalele noastre su& denumirea de c'irurg# alaturi de &ar&ierul ramas la pregatirea primita pe langa un mester. % olutia stiintelor medicale# in!luenta marilor anatomisti# determina inceputul indi idualizarii c'irurgiei ca stiinta aparte. %ste cunoscut ca ele ii primelor scoli destinate pregatirii personalului sanitar au)ilar# cu denumirea de !elceri# su&c'irurgi# au !ost selectionati din randul &ar&ierilor. Proiectul scolii <de c'irurgia cea mica=# conceput in 1?-1 de 1icolae Jretzulescu# precizeaza ca <un !elcer nu poate niciodata trai intr,acest principat numai cu acest mestesug al sau. Indeletnicirea de !elcer tre&uie sa se insoteasca de al mestesug# care ar !i &ar&eria.= Practicarea micii c'irurgii de catre &ar&ierii pregatiti pe &aza unor cunostinte transmise de la o generatie la alta si a unor reguli psta&ilite prin statutul &reslei# !aceau ca acestia sa !ie !olositi pe o scara intinsa ca au)iliari in practica medicinala. >egulamentul scolii# intocmit in 1?-2# precizeaza ca studiul &ar&ierilor# <ei tr&euie sa stie carte=# este o do ada ca stiinta de carte nu le era straina nici macar celor tineri. Bar&ierii recrutati pentru scoala de !elceri in!iintata in 1?5;# sustineau o pro&a de admitere o&ligatorie in !ata pro!esorului scolii# doctor G'. Polizu. Acti itatea pe care

urmau sa o e)ercite a&sol entii autorizati prin certi!icatul eli&eratd e scoala# sa practice si sa e)ecute mestesugul &ar&ieritului# dupa ordonatele medicale# <lasarea de sange# aplicarea entuzelor# lipitorilor# pansamentelor simple# precumi si alte manipulatiuni din campul micii c'irurgii=. Pentru &ar&ieri# era sta&ilit ca <nu or !i oinici niciodata a orandui doctorii pe dinauntru nici pe dina!ara# nu or putea intre&uinta su&stante eroice ca unii ce sunt numai a$utori ai doctorilor si c'irurgilor=.