TEST GRILA SANGE I

1.
A.
B.
C.
D.
E.

2.
A.
B.
C.
D.
E.

Aspectul de hipersegmentare a nucleului granulocutelor este caracteristic:

Anemiilor feriprive
Anemiilor posthemoragice
Anemiilor megaloblastice
Anemiilor hemolitice
Tuturor formelor de anemii
In anemiile megaloblastice HEM este :
Sub 25pg
25-28pg
28-30pg
30-33pg
33-38pg

3. Care din afirmatiile urmatoare,referitoare la anemiile magaloblastice sunt adevarate;

A.
B.
C.
D.
E.

Numarul de reticulocite este crescut

4.

Care din situatiile de mai jos pot sustine dgn. de anemie Biermer:
Existenta unui sdr. piramidal cu rigiditate, hiperreflexie si clonus

A.
B.
C.
D.
E.
5.

A.
B.
C.
D.
E.
6.
A.
B.
C.
D.
E.

7.
A.
B.
C.
D.
E.

8.

DEM este cuprins intre 7-8

Din cauza macrocitozei nr. de hematii pare mai scazut decat valoarea Hb.
Este posibila prezenta icterului cu valori moderat crescute ale bilirubinei indirecte
Numarul de GA in sangele periferic este normal

Nr.de trombocite=55000/mm,GA=3000/mm
DEM=8, VEM=903, HEM=33pg
Vit B12 in ser 20pg/ml (N=200-400pg/ml)
Prezenta anticorpilor anti celula parietala
Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la anemia post hemoragica acuta sunt false:
In prima ora apare trombopenie frecvent sub 55000/mm3
In toate cazurile hematiile sunt hipocrome si microcitare
La inceput apare leucocitoza peste 10000/mm3 prin mobilizarea rezervelor de granulocite
Dupa 7-9zile apare hiperplazie eritroblastica la nivel medular
reticulocitoza atinge valori de 10-15%
Care din urmatoarele modificari la nivel medular apar in anemia feripriva:
celularitate medulara crescuta
prezenta de megaloblasti
eritroblasti cu contur zdrentuit
sideroblasti in nr. scazut
eritroblasti cu inmuguriri nucleare
Care din urmatoarele semne clinice nu apare in anemiile feriprive severe
stomatita angulara
glosita
koilonichia
splenomegalia
pica
Care din semnele clinice enumerate sunt foarte rare in boala Werlhof:
A. purpura cutanata
B. splenomegalia
C. hemoragiile digestive
D. hematuria
E. hemartrozele

9.

Stabiliti corelatii intre bolile enumerate si modificarile paraclinice care le corespund cel mai bine:
A. anemie feripriva
B. anemie megaloblastica
C. anemie posthemoragica acuta
1)
2)
3)

Tr.=80000/mm3,GA=3000/mm3, ret.=0,5%
Tr.=200000/mm3, GA=7000/mm3,ret.=2%
Tr.=300000/mm3, GA=10000/mm3, ret.=10%

10. Din criteriile de diagnostic al leucemiei granulocitare cronice face parte:

A.
B.
C.
D.
E.

splenomegalie importanta
Leucocitoza accentuata
Scaderea FAL
Crs. PH prezent
Trombopenie

11. In leucemia limfatica cronica intalnim:

A.
B.
C.
D.
E.

Splenomegalie importanta
Adenopatii generalizate
Hiperleucocitoza cu limfocitoza >80%
Eritrodermie
Stare generala de la inceput alterata

12. In leucemia granulocitara cronica intalnim:

A.
B.
C.
D.
E.

Aspect de maduva circulanta (metamielociti,mielociti ,mieloblasti etc in frotiul periferic)

GA=100000-300000/mm3
ScadereaPMN si limfocitelor
Scaderea ozinofilelor si bazofilelor,

Trombocitoza

13. Hiatusul leucemic in formula leucocitara se intalneste in:

A.
B.
C.
D.
E.

Leucemia acuta limfoblastica

Leucemia acuta mieloblastica
Leucemia limfatica cronica
Leucemia mieloida cronica
Poliglobulia esentiala

14. Examenul hematologic in limfomul Hodgkin releva:

A.
B.
C.
D.
E.

Aspect periferic normal

Anemie normocroma sau hipocroma
Obisnuit trombocitoza periferica
Aspect medular normal
Infiltrat medular cu limfocite

15. In poliglobulia esentiala intalnim:

A.
B.
C.
D.
E.

VSH accelerat
Fe seric scazut
Hipervascozitate sangvina
Hiperleucocitoza cu bazofilie si eozinofilie
Maduva osoasa hipercelulara pe toate seriile

16. In leucemiile acute se constata:

A.
B.
C.
D.
E.

Adenopatii localizate
Sindrom Mikulicz
Gingivita hipertrofica
Modificari la examenul FO
Febra de tip ondulant

17. Elementul decisiv in dgn. bolii Hodgkin este:

A.
B.
C.
D.
E.

Adenopatie localizata laterocervical

Adenopatie mediastinala
Febra de tip ondulant
Celula Strenberg-Reed la biopsia ganglionara
Limfopenie in formula leucocitara

18. Proba garoului apreciaza:

A.
B.
C.

Timpul plasmatic al hemostazei

Timpul vascular
Fibrinoliza

19. Timpul de sangerare este un test global de apreciere a:

A.
B.
C.

Timpului vascular si plachetar al hemostazei

Fazei finale a coagularii
Fibrinolizei

20. Manifestarile posibile in purpura Henoch-Schonlein sunt:

A.
B.
C.
D.
E.

Eruptie purpurica maculo-papuloasa simetrica pe membre

Echimoze
Hemoragii la nivelul mucoasei bucale
Hematurie
Splenomegalie

21. Purpura vasculara alergica, forma Henoch, asociaza purpura cutanata cu:
A.
B.
C.
D.
E.

Manifestari articulare
Manifestari digestive
Manifestari renale
Manifestari conjunctivale
Hemoptizii

22. Asociati modificarile posibile intr-o purpura vasculara:

A.
B.
C.
D.
E.

Trombocite
Timp de sangerare
Timp de coagulare
Proba garoului
Retractia cheagului

1)
2)
3)
4)
5)

Normal
Crescut
Scazut
Pozitiv
Negativ

23. In evolutia unui bolnav cu septicemie provocata de Salmonella apar brusc petesii, bule hemoragice si necroze ale
extremitatilor. Diagnosticul cel mai probabil este:
A. Insuficienta hepatica
B. Fibrinoliza primara
C. CID
D. Trombocitopenie dobandita

24. La un bolnav cu hemofilie A care prezinta hemartroza este absolut contraindicata:

A.
B.
C.
D.

Imobilizarea articulatiei
Punctia articulara evacuatorie
Aplicarea de garou
Administrarea de antalgice

25. La un bolnav de 16 ani cu epistaxis in antecedente, in prezenta unei eruptii purpurice la extremitati si
splenomegalie, dgn. cel mai probabil este:
A. Purpura trombocitopenica idiopatica
B. Hemofilie

C.

Purpura alergica

26. Obisnuit, manifestarile hemoragice apar la valori ale trombocitelor sub:

A.
B.
C.

100.000/mm3
70.000/mm3
50.000/mm3

27. In boala Werlhof intalnim:

A.
B.
C.
D.
E.

Timp de sangerare normal

Timp de coagulare alungit
Numar de trombocite sub 50.000
Proba garoului pozitiva
Hemoragii mucoase

28.Asociati nuantele palorii cu anemiile corespunzatoare:

A. ca varul
B. cafea cu lapte
C. verzui
D. ca paiul
E. albastui
1)
2)
3)
4)
5)

Anemia Biermer
Anemia posthemoragica acuta
Cloroza tinerelor fete
Anemia aplastica
Anemia din endocardita infectioasa