CURS II

PSIHOPATIILE
In 1884, Babinski introduce in psihiatrie termenul de psihopatie. Termenul de psiohopatie
tinde sa fie inlocuit cu cel de personalitate structurata dizarmonic (dezvoltari
dizarmonice ale personalitatii). Aceasta permite mentinerea psihopatiilor in afara
patologicului, in zona de trecere dintre normal si anormal.
La constituirea acestor perturbari de caracter si de personalitate, care conduc la grave
tulburari de comportament, la tulburari de adaptare si conflicte cu societatea, contribuie
factori etiologici complecsi, de la traumatisme cranio-cerebrale, encefalite in copilarie, pana
la factori de mediu, printre care foarte importanti sunt cei familiali.
Caracteristici:
1. se cristalizeaza in adolescenta;
2. persista toata viata;
3. se manifesta pe plan comportamental;
4. determina tulburari de adaptare si integrare in societate datorita imaturitatii
autocontrolului la nivelul sferelor afectivitatii si vointei.
Clasificare:
a) Psihopatia astenica
obosesc usor la eforturi obisnuite,
sunt impresionabili, emotivi,
au o capacitate de munca si randament scazute.
b) Psihopatia de tip exploziv (psihopatii excitabili)
sunt tipuri de personalitate care nu-si pot stapani emotiile, sunt caracterizati de
descarcari brutale, primitive ale afectelor;
reactioneaza brutal, prin insulte, tipete la mici contrarieri;
reactiile sunt disproportionate, ei functionand pe principiul picaturii care umple
paharul;
comportamentul este inegal: dupa insulte si tipete, declansate de cele mai mici
contrarieri, isi doresc sa reia contactul social sau familial;
subiectii sunt iritabili, irascibili;
aceasta dizarmonie devine mai evidenta in adolescenta, la menopauza sau andropauza;
uneori explodeaza si devin agresivi, ajungand pana la maltratari.

c) Psihopatia isterica
gandirea si afectivitatea au aspect imatur: subiectii sunt lipsiti de rezistenta la frustrare
(sunt asemeni copiilor care daca nu primesc jucaria preferata, se simt frustrati si se
manifesta ca atare);
sunt sugestibili si au o gandire influentata de afecte si de dorinta de a fi in centrul
preocuparilor celor din jur: sunt egocentrici;
sunt teatrali in exprimare, au o imaginatie si o fantezie exagerate, nascocind adesea
povestiri inedite despre trecutul lor, pentru a impresiona auditoriul si chiar pe medic;
fac frecvente crize isterice.
d) Psihopatia psihastenica se dezvolta la personalitati nehotarate, oscilante, anxioase, pe
acest fond putand evolua atat la adult, cat si la copii nevroze obsesivo-fobice, preocupari
ipohondrice.
e) Psihopatia paranoida
sunt personalitati dizarmonice, banuitoare, suspicioase, interpretative;
au un orgoliu excesiv (supraautoestimare si atitudine dispretuitoare fata de cei din jur);
sunt profund interesati de putere si titluri, sunt gelosi si invidiosi pe cei cu un statut
social ridicat;
ajung la procese, scandaluri, reclamatii, sunt procesomani;
pe acest fond evolueaza de obicei paranoia.
f) Timopatia (psihopatia afectiva) are mai multe varietati:
1. hipertimicii (afectivii euforici) sunt excitati afectivi, veseli, optimisti, volubili,
hiperactivi, predispusi la excese erotice si toxice (alcoolism, droguri), vad totul prea in roz;
2. hipotimicii (afectivii depresivi): posaci, indispusi, care vad totul in negru, tragic; au
tendinta la izolare sociala, sunt dezgustati de viata; capacitatea de colaborare este foarte
redusa;
3. afectivul ciclotimic: este caracterizat prin oscilatii timice (sufletesti) intre euforie si
depresie
g) Personalitatea structurata dizarmonic de tip schizoid
incapacitatea subiectilor de a stabili relatii sociale;
sunt caracterizati de retragere in sine;
indiferenta si raceala afectiva;
functionalitatea sociala este sever limitata;

barbatii, din lipsa abilitatii sociale, pot sa ramana necasatoriti;

sunt inclinati spre speculatii logice, abstracte, dar sunt lipsiti de creativitate;
au bizarerii in gandire;
aceasta personalitate este considerata ca un teren propice pentru dezvoltarea
schizofreniei

h) Personalitatea structurata dizarmonic de tip antisocial si pervers sexual

lipsa de adaptare constanta la normele societatii (conflict direct cu societatea);
afectivitate primitiva, cu tulburari instinctuale si reactii brutale;
apar tulburari ale sexualitatii, fie homosexualitate, fie perversiuni sexuale.
Numeroase conflicte cu mediul in scoala, in familie, in colectivele de munca.