Modul 7 - Sociologie si Antropologie

Calificarea profesionala: Asistent medical generalist

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko

1.15.Componente de design si realizare in cercetarea sociologica

Datoria cercetarii sociologice este de a patrunde dincolo de nivelul comun de intelegere a vietii
obisnuite.
O cercetare sociologica incearca sa faca intrebarile cat mai precise cu putinta si cauta sa adune dovezi
factuale inainte sa ajunga la concluzii. Pentru aceasta, este nevoie sa fie cunoscute cele mai eficiente
metode de cercetare, si cum sa fie interpretate rezultatele

In studiile sociologice sunt utilizate mai multe tipuri de intrebari:

1. Intrebari empirice sau factuale (empiric = care se bazeaza pe experienta, fara a avea o baza
teoretica, o baza stiintifica; factual = care se refera la fapte).
Ele vizeaza felul in care se intampla lucrurile.

2. Intrebari comparative (fac legatura intre contextele sociale ale unor societati, sau pun in
contrast exemple extrase din diferite societati)

3. Intrebari evolutive (se compara prezentul cu trecutul)

Exemplu:
Cum au aparut primele inchisori si cum arata ele astazi?

4. Intrebari teoretice (atunci cand incercam sa intelegem ce sunt faptele studiate)

Tabel nr. 15.1 Constructia chestionarii sociologice

Intrebare factuala
Intrebare comparativa
Intrebare evolutiva
Intrebare teoretica
Ce s-a intamplat? Incepand cu 1980, fetele au
inceput sa aiba rezultate
scolare mai bune decat ale
baietilor.
S-a intamplat aceasta A fost acesta un fenomen
pretutindeni? global, s-au s-a intamplat
numai in Romania, sau doar
intr- anumita parte a
Romaniei?
S-a intamplat aceasta in Care au fost tendintele
timp? reusitelor scolare ale fetelor
in timp?
Ce sta la baza acestui De ce sunt acum fetele mai
fenomen? performante in scoala? Ce
factori ar trebui luati in
considerare pentru a explica
aceasta schimbare?

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 1
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko

Dificultati intalnite in cercetarea sociologica:

In momentul in care devin constienti ca activitatile lor sunt supravegheate constant, oamenii nu se
mai comporta natural. Ei pot sa se infatiseze constient sau inconstient intr-un fel care difera de
atitudinile lor obisnuite. Ei pot chiar incerca sa “ajute” cercetatorul, dand raspunsul pe care cred ca
acesta il doreste.
Procesul de cercetare (Fig. 15.1.)

Procesul de cercetare cuprinde mai multe etape, care incep din momentul declansarii investigatiei si
sfarsesc atunci cand descoperirile ei sunt publicate sau devin disponibile in forma scrisa.
1) Delimitarea problemei de cercetare
De exemplu, in ultimii ani a aparut un numar tot mai mare de programe care incearca sa-i trateze pe cei cu
boli mintale chiar in cadrul comunitatii, in loc sa-i interneze in spitale de psihiatrie. Sociologii ar fi tentati sa
intrebe: ce anume a generat aceasta modificare a atitudinii fata de bolnavii mintal? Care sunt consecintele
probabile, atat pentru pacienti cat si pentru restul comunitatii?
2) Revizuirea dovezilor
Dupa ce problema a fost identificata, urmeaza revizuirea dovezilor disponibile din domeniu; este posibil ca o
alta cercetare anterioara sa fi clarificat aceasta problema. In caz contrar, cercetatorul va trebui sa selecteze
cercetarile existente, care au legatura cu subiectul, pentru a vedea daca sunt utile.
Au identificat cercetatorii anteriori aceasi enigma? Au incercat sa o rezolve? Ce aspecte ale problemei nu au
atins cercetarile lor?
(Enigma= lipsa de informatie sau un spatiu gol in intelegerea noastra)
3) Precizarea problemei
Formularea clara a problemei de cercetare=> formularea ipotezei (presupuneri in legatura cu ceea ce se
intampla)
Rezultatele cercetarii fie vor sustine ipoteza, fie o vor infirma.
4) Intocmirea designu-ului cercetarii
Cercetatorul va decide cum urmeaza sa fie colectate materialele care vor fi supuse cercetarii. Pentru anumite
scopuri este posibil sa fie potrivit sondajul (se folosesc chestionarele). In alte situatii, interviurile sau un
studiu de observatie.
5) Efectuarea cercetarii
Dificultatile care pot sa apara in timpul cercetarii pot interfera cu rezultatul studiului si ii pot da o
interpretare falsa.
Bias-urile (interferentele) se pot strecura in multe modalitati:
- bias-urile de interviu: cercetatorul poate canaliza discutia cu usurinta intr-o anumita directie, poate pune
intrebari principale care raspund anumitor prejudecati ale sale.
- Bias de non-raspuns: Uneori, intervievatul poate sa refuze sa raspunda la anumite intrebari.
- Bias de observator: sunt dificil daca nu chiar imposibil de eliminat. Observatiile pe care cercetatorii le
fac atunci cand duc la bun sfarsit un fragment al cercetarii pot reflecta propriile lor premise culturale.
6) Interpretarea rezultatelor
Chiar daca se poate ajunge la un raspuns clar la intrebarile initiale, multe investigatii nu sunt pe deplin
convingatoare.
7) Raportarea rezultatelor
Raportul de cercetare ofera o dare de seama asupra naturii cercetarii si cauta sa justifice concluziile
rezultate. Majoritatea rapoartelor indica si intrebari fara raspuns si sugereaza cercetari ulterioare, care ar
putea fi intreprinse cu succes in viitor.

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 2
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko

Etape in procesul de cercetare

Fig. 15.1.
Defineste problema
Alege o tema pentru cercetare.

Trece in revista bibliografia

Familiarizeaza-te cu cercetarile existente referitoare la subiect.

Formuleaza o ipoteza
Ce intentionezi sa testezi? Care este legatura dintre variabile?

Selecteaza un design al cercetarii

Alege una sau mai multe metode de cercetare: experiment, sondaj, observatie, folosirea surselor
existente.

Efectueaza cercetarea
Aduna datele, inregistreaza informatia.

Interpreteaza rezultatele
Prelucreaza implicatiile datelor pe care le-ai cules.

Raporteaza rezultatele cercetarii

Care este semnificatia lor? Ce legatura au ele cu rezultatele anterioare?

Rezultatele tale sunt inregistrate si discutate in cadrul unei comunitati – conducand probabil la
initierea unor cercetari ulterioare.

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 3
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko

Metode de cercetare

1) Etnografia
2) Sondajele
3) Experimentele
4) Cercetarea documentara

1) Etnografia

Este cercetare de teren, asupra grupurilor sociale, prin utilizarea observatiei participative sau a
interviului.
Investigatorul (sociologul) traieste sau isi desfasoara activitatea intr-un grup, organizatie sau
comunitate si e posibil sa ia parte in mod direct la activitatile acestora.
Etnografia furnizeaza informatii despre:
- comportamentul indivizilor in grupuri, organizatii si comunitati
- felul in care oamenii isi inteleg propriul lor comportament
Munca de teren sau etnografia se potriveste cel mai bine atunci cand dorim sa studiem mici
detalii ale vietii sociale.

Dificultati intalnite
- Cercetatorul se confrunta frecvent cu sentimentul de singuratate: nu este usor sa te integrezi
intr-un context sau intr-o comunitate sociala careia nu-i apartii.
- Cercetatorul poate fi tot timpul frustrat: uneori membrii grupului refuza sa ii vorbeasca in mod
sincer despre ei insisi; intrebarile directe sunt binevenite in unele contexte, dar se lovesc de o
tacere de gheata in altele.
- Exista pericol fizic; spre exemplu un cercetator care studiaza o banda de delicventi poate fi
perceput ca informator al politiei sau poate deveni involuntar implicat in conflicte cu bandele
rivale.
- Este nevoie de abilitatea cercetatorului de a castiga increderea indivizilor implicati in cercetare
- Exista riscul ca un cercetator sa se identifice atat de mult cu grupul, incat poate deveni intr-o prea
mare masura “unul de-al lor”, se pierde astfel perspectiva obiectiva a unui observator din
exterior

2) Sondajele

Sondajele produc informatii mai putin detaliate decat etnografia, dar care pot fi aplicate pe o arie mai
intinsa.
Intr-un sondaj, chestionarele sunt fie trimise, fie administrate direct in cadrul intervievarii unui grup
de oameni selectat – uneori de ordinul miilor.
Acest grup de oameni este denumit de sociologi populatie.

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 4
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko
Chestionarele trebuie sa ia in considerare caracteristicile respondentilor. Este posibil ca unii
dintre termenii unui chestionar sa nu fie familiari respondentilor. Spre exemplu, intrebarea “Care
este statusul dumneavoastra marital?” poate deruta anumite persoane. Este mult mai potrivita
intrebarea:”Sunteti necasatorit(a), casatorit(a), separat(a) sau divortat(a)?”
Majoritatea sondajelor sunt precedate de studii pilot, ce au scopul de a identifica problemele
neanticipate de catre investigator.
Studiul pilot este o etapa de proba in care chestionarul este completat doar de cateva persoane.
In acest fel, se pot elimina dificultatile, erorile care apar, inainte de inceperea sondajului propriu-zis.

Tipuri de chestionare

- Chestionare standardizate
- Chestionare cu intrebari deschise

Chestionarele standardizate: contin un set de intrebari standardizate sau fixe – de exemplu

“Da/Nu/Nu stiu” sau “Foarte probabil/Probabil/Improbabil/Foarte putin probabil”
Avantaje
Raspunsurile sunt usor de comparat si de contorizat.

Chestionarecu intrebari deschise: respondentii au mai multe posibilitati de a-si exprima opiniile,
cu propriile lor cuvinte.
Avantaje
Informatiile sunt mai detaliate.
Dezavantaje
Lipsa de standardizare inseamna ca raspunsurile pot fi mai dificil de comparat din punct de vedere
statistic.

Esantionarea
Uneori suntem interesati de caracteristicile unui numar mare de indivizi – de exmplu atitudinile
politice ale populatiei Romaniei. Este imposibil sa studiem in mod direct toti acesti oameni, prin
urmare vom apela la esantionare.
Pentru a fi siguri de acuratetea rezultatelor, esantionarea trebuie sa fie reprezentativa: grupul de
indivizi studiat trebuie sa fie tipic pentru populatie in ansamblul ei.
Regula:
- se va utiliza esantionarea aleatorie = fiecare membru al populatiei sa aiba aceasi probabilitate de a
fi inclus in esantion. Se va da fiecarui membru al populatiei un numar si apoi se va folosi un
computer pentru a genera o lista aleatorie (fiecare al zecelea numar)

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 5
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko

3) Experimentele

Exoerimentul este o incercare de a testa o ipoteza, in conditii extrem de bine controlate, stabilite de
catre un investigator.
Sociologii folosesc destul de rar experimentul.
Dezavantaje:
- putem aduce in conditii de laborator doar grupuri mici de oameni, iar in astfel de experimente
oamenii stiu ca sunt studiati si exista posibilitatea sa se comporte in mod nefiresc => Efectul
Hawthorne
 Efectul Hawthorne: in 1930, cercetatorii care studiau productivitatea muncii in fabrica
Hawthorne a companiei Western Electric (langa Chicago) si-au dat seama ca productivitatea
muncii continua sa creasca indiferent care erau conditiile experimentale impuse (nivel de
iluminare, tipuri de pauze, marimea grupului de lucru etc.). => Muncitorii erau constienti de
faptul ca sunt supravegheati si si-au accelerat ritmul lor obisnuit de munca.
(experimentul Stanford): Philip Zimbardo a construit o inchisoare falsa, incredintandu-le unor
studenti voluntari rolul de detinut, iar altor studenti voluntari rolul de gardieni. Scopul sau era de
a observa in ce masura interpretarea acestor roluri diferite ducea la schimbari de atitudine si de
comportament.
Resultat:
- studentii care interpretau rolul gardienilor si-au asumat rapid o postura autoritara, dovedind o
ostilitate reala fata de detinuti, dandu-le tot felul de ordine, abuzand de ei si bruscandu-i verbal.
- Studentii care aveau rolul de detinuti, dovedeau un amestec de apatie si de revolta. Aceste efecte
erau atat de bine conturate, iar tensiunea atat de ridicata, incat experimentul a trebuit sa fie
intrerupt inca din etapele de debut.
Concluzia lui Zimbardo: in inchisoare comportamentul este mai puternic influentat de natura
situatiei de inchisoare ca atare, decat de caracteristicile individuale ale celor implicati.

4) Biografiile sociale

Materialul biografic adunat despre anumiti indivizi-de regula, asa cum isi amintesc indivizii insisi.
Efect:
- produce in timp o dezvoltare a credintelor si atitudinilor.
Surse:
- scrisori
- relatari contemporane
- articole din ziare
Opinia sociologilor despre aceasta metoda:
- unii cred ca nu sunt suficient de sigure pentru a oferii informatii folositoare
- altii cred ca ofera surse de intelegere pe care putine alte metode de cercetare le pot egala
5) Cercetarea comparativa
Este de o importanta capitala in sociologie, deoarece ne permite sa ne dam seama ce se petrece intr-o
anumita arie de cercetare.
Exemplu: Numarul de divorturi inregistrate in fiecare an.
- La inceputul anilor 1960, existau mai putin de 30.000 de divorturi pe an in Marea Britanie.

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 6
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko
- La inceputul anilor 1980, cifra a crescut la 160.000 cazuri pe an sau chiar mai mult.
Intrebare: reflecta aceste schimbari trasaturi specifice societatii engleze?
Putem afla aceasta comparand ratele divorturilor din Marea Britanie cu cele ale altor tari.
O astfel de comparatie ne-a aratat ca in raport cu alte societati occidentale, tendintele generale
sunt similare=> Intr-adevar, in ultima jumatate de secol, toate tarile occidentaleau experimentat
rate de divort in constanta ascensiune.

6) Analiza istorica
De regula, sociologii vor sa investigheze evenimentele din trecut intr-o modalitate directa. Anumite
perioade din istorie pot fi studiate in mod direct atunci cand inca mai exista supravietuitori ai vremurilor
respective (Holocaustul din Europa, in timpul celui de-Al Doilea Razboi mondial.
Cercetarea de tip istorie orala presupune intervievarea oamenilor in legatura cu evenimentele la care
au fost martori intr-un anumit moment al vietii lor (se poate intinde pe o perioada de 60-70 de ani)
Pentru cercetarea / analiza istorica asupra unei perioade mai vechi, sociologii depind de folosirea
documentelor si a inregistrarilor scrise (deseori continute in colectiile speciale din biblioteci sau
arhive nationale.
Exemplu, descrierea vietii din transee:
Anthony Ashworth s-a preocupat de felul in care s-a desfasurat viata oamenilor care uneori trebuiau sa
stea uneori sub tir continuu, inghesuiti in transee timp de saptamani in sir.
Surse :
- istorii oficiale ale razboiului
- informatii despre diverse unitati militare
- publicatii oficiale ale epocii
- jurnale tinute neoficial de catre soldati
- relatari personale despre cele intamplate in razboi
Anthony Ashworth a descoperit ca majoritatea soldatilor isi formasera propriile idei despre cat de des
intentionau sa se angajeze in lupta cu inamicul si, deseori, pur si simplu ignorau ordinele ofiterilor lor.
De exemplu, in ziua de Craciun, germanii si soldatii aliati au suspendat ostilitatile, iar intr-un loc cele
doua tabere au organizat chiar si un meci amical de fotbal.

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 7
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I
Analiza comparativa a patru dintre principalele metode folosite in cercetarea sociologica
Metoda de cercetare
Etnografia
sau Cercetarea de teren
Studiu primar asupra
grupurilor sociale prin
utilizarea observatiei
participative sau a interviului
Sondajele
Transmiterea sau
administrarea de chestionare
unui esantion dintr-o
populatie mai larga.
Experimentele
Este o incercare de a testa o
ipoteza in conditii de
laborator
Cercetarea documentara
-sunt studiate documente
-analize istorice
-biografii (scrisori,
articole, ceea ce-si
amintesc indivizii)
Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2)
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Puncte forte
De regula genereaza o
informatie mai bogata si mai
detaliata decat alte metode.
Etnografia poate asigura o
intelegere larga a proceselor
sociale.
Fac posibila culegerea
eficienta a datelor despre un
mare numar de indivizi.
Permit comparatii exacte
intre raspunsurile
respondentilor.
Influenta variabilelor
specifice poate fi controlata
de catre cercetator.
De regula sunt usor de
repetat in cercetari ulterioare.
Poate asigura sursa
materialelor detaliate, ca si
date despre grupuri mari de
oameni, in functie de tipul
documentelor studiate.
Deseori este esentiala atunci
cand un studiu este fie in
totalitate istoric, fie are o
dimensiune istorica definita.
Profesor: Ioana Gundhardt-Desko
Fisa nr.2
Puncte slabe
Poate fi folosita numai pentru
a studia grupuri sau
comunitati relativ mici.
Materialul colectat poate fi
superficial; acolo unde un
chestionar este inalt
standardizat, pot fi facute
observatii pe baza
deosebirilor importante
dintre punctele de vedere ale
respondentilor.
Raspunsurile pot consta mai
degraba in ceea ce oamenii
vor sa arate decat in ceea ce
cred ei cu adevarat.
Majoritatea aspectelor vietii
sociale nu pot fi aduse in
laborator.
Raspunsurile celor studiati
pot fi afectate de situatia lor
experimentala.
Cercetatorul este dependent
de sursele disponibile si care
pot fi imprecise.
Sursele pot fi dificil de
interpretat din punct de
vedere al masurii in care
reprezinta tendintele reale –
cum ar fi in cazul unor
statistici oficiale.
8
 Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko

Citirea unui tabel

Atunci cand cititi sau studiati literatura sociologica, intalniti de multe ori tabele.
Cu toate ca uneori acestea par foarte complexe, ele sunt usor de descifrat daca sunt respectate cateva
etape de baza.
Sfat: renuntati la tentatia de a omite tabelele, ele contin informatia in forma condensata, care poate fi
citita mai rapid decat acelasi material citit in cuvinte

1) Cititi titlul in intregime

2) Cautati notele explicative sau notele cu privire la date
3) Cititi capetele de sus si din stanga tabelului
4) Identificati unitatile de masura folosite
5) Luati in considerare concluziile. Majoritatea tabelelor sun comentate de autor si trebuie sa se retina
desigur, ceea ce spune acesta.

....................................................................................................................................................
Tabelul nr. 15.2 Mortalitatea infantila: dupa nivelul de instruire si ocupatia mamei 2017
Alte
Eleva
Nivelul de Fara Activ. Activ. Student ocup
instruire Total ocupatie Salariat neagricole agricole Patron Pensionara Somera Casnica a atii
Total 100.00 26.40 21.54 1.03 0.07 0.15 0.07 0.22 26.25 1.69 22.57
Sc.primara 11.47 6.76 0.51 3.60 0.29 0.29
Gimnaziu 20.00 8.46 2.28 0.07 0.07 0.07 8.16 0.59 0.29
Liceu 14.34 1.99 5.22 0.37 0.07 5.81 0.51 0.37
Sc.postl. 1.99 0.07 1.32 0.07 0.44 0.07
Sc.profes. 3.16 0.51 1.40 1.10 0.07 0.07
Std.super. 10.51 0.15 9.04 0.51 0.07 0.07 0.51 0.15
Analfabeta 6.99 4.26 0.15 2.43 0.15
Alta situatie 1.03 0.51 0.15 0.07 0.29
Nespecificat 30.51 3.68 1.62 0.07 0.07 4.04 0.07 20.96
Sursa: https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/MORTALITATEA-INFANTILA-2017.pdf
.....................................................................................................................................................

1) Cititi titlul in intregime

Tabelele au adesea titluri destul de lungi, care reprezinta o incercare a cercetatorului de a enunta cu exactitate
natura informatiei transmise.
Titlul tabelul nr. 4.2 ofera ca informatii mai intai tema datelor, apoi asigura material pentru comparatie, in al
treilea rand ne spune cadatele sunt valabile numai pentru un numar limitat de tari.

2) Cautati notele explicative sau notele cu privire la date

Notele pot spune cum au fost culese datele. In tabelul 4.2 mentionarea surselor clarifica faptul ca datele au
fost luate dintr-o publicatie OECD.

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 9
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko
3) Cititi capetele de sus si din stanga tabelului
Uneori tabelele au “capete” in josul lor nu in partea de sus.
In exemplul nostru, capetele de tabel de la stanga cuprin tarile implicate, iar cele de sus se refera la nivelele
proprietarilor de masini si anii pentru care sunt date fiecare.

4) Identificati unitatile de masura folosite

Cifrele din corpul tabelului pot reprezenta:
- cazuri
- procente
- medii
- alte masuri
Uneori poate fi mai simplu convertirea cifrelor intr-o forma mai utila cititorului: daca nu sunt oferite procente,
de exemplu, poate ar fi mai bine sa le calculati.
Graficele sunt uneori mult mai edificatoare.

Sursa: https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/MORTALITATEA-INFANTILA-2017.pdf

5) Luati in considerare concluziile. Majoritatea tabelelor sun comentate de autor si trebuie sa se retina
desigur, ceea ce spune acesta.

Cum putem interpreta datele din tabelul nr.15.3?

“Se pot observa cateva tendinte interesante in cifrele din tabelul nostru:
- Mai intai, procentul cel mai mare se identifica in cazul mamelor fara ocupatie si cu un nivel scazut de
scolarizare
- Un procent foarte ridicat se inregistreaza in cazul persoanelor care nu au specificat nivelul de instruire si
nici ocupatia.
- Exista o legatura clara intre rata mortalitatii infantile si gradul de scolarizare al mamei
- Cele mai mici procente ale ratei mortalitatii infantile sunt inregistrate in cazul persoanelor foarte active
sau aflate in perioada de scolarizare (elevi, studenti, patroni)”

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 10
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) 11
“Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.
 Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko
Fisa nr. 3

Tabelul nr. 15.3 Mortalitatea infantila: dupa nivelul de instruire si ocupatia mamei 2017

Nivelul de Fara Activ. Activ. Pensio- Eleva Alte

instruire Total ocupatie Salariat neagric agric Patron nara Somera Casnica Studenta ocupatii
Total 100.0 26.40 21.54 1.03 0.07 0.15 0.07 0.22 26.25 1.69 22.57
Sc.primara 11.47 6.76 0.51 3.60 0.29 0.29
Gimnaziu 20.00 8.46 2.28 0.07 0.07 0.07 8.16 0.59 0.29
Liceu 14.34 1.99 5.22 0.37 0.07 5.81 0.51 0.37
Sc.postl. 1.99 0.07 1.32 0.07 0.44 0.07
Sc.profes. 3.16 0.51 1.40 1.10 0.07 0.07
Std.super. 10.51 0.15 9.04 0.51 0.07 0.07 0.51 0.15
Analfabeta 6.99 4.26 0.15 2.43 0.15
Alta situatie 1.03 0.51 0.15 0.07 0.29
Nespecificat 30.51 3.68 1.62 0.07 0.07 4.04 0.07 20.96
*Sursa: https://cnsisp.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2019/01/MORTALITATEA-INFANTILA-2017.pdf

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura ALL, Bucuresti, 2010. 2) “Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura 12
Polirom, Iasi, 1997.
Modul 7 - Sociologie si Antropologie
Calificarea profesionala: Asistent medical generalist
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Nivel 5
Clasa: Anul I Profesor: Ioana Gundhardt-Desko

Fisa nr.1
Tipuri de intrebari - Constructia chestionarii sociologice

Tip intrebare Exemplu intrebare Evenimentul

Ce s-a intamplat? Incepand cu 1980, fetele
Intrebare factuala au inceput sa aiba rezultate
scolare mai bune decat ale
baietilor.

E randul tau ...

S-a intamplat aceasta A fost acesta un fenomen

pretutindeni? global, s-au s-a intamplat
Intrebare comparativa numai in Romania, sau
doar intr- anumita parte a
Romaniei?

E randul tau ...

S-a intamplat aceasta in Care au fost tendintele

Intrebare evolutiva timp? reusitelor scolare ale
fetelor in timp?

E randul tau ...

Ce sta la baza acestui De ce sunt acum fetele mai

fenomen? performante in scoala? Ce
Intrebare teoretica factori ar trebui luati in
considerare pentru a
explica aceasta schimbare?

E randul tau ...

Nota: Informatiile din acest curs sunt, in mare parte, preluate din:1) “Sociologie” de Anthony Giddens, editia a V-a, Editura 13
ALL, Bucuresti, 2010. 2) “Sociologie generala” de Andrei Petre, Editura Polirom, Iasi, 1997.