3.1.1.

VITAMINA B1 (tiamina, vitamina antiberiberică)

Vitamina B1 sau tiamina este depozitată în corp în cantități foarte mici, iar rezervele pot
fi golite complet în 14 zile.
Vitamina B1, măsurată de obicei în mg, trebuie să fie luată împreună cu acidul folic și
cu magneziul pentru a fi utilizat în mod eficient.
Principala funcție a vitaminei B este participarea la metabolismul zaharurilor în energie
sau în grăsime. Vitamina B1 contribuie și la funcționarea sistemului nervos central, la
rezistența musculară și la forța fizică în general.
a. Surse de vitamina B1
 Drojdia de bere
 Cereale
 Cojile de orez
 Carne (ficat și rinichi)
 Legume (mazăre, cartofi)
 Portocale
 Gălbenuș de ou
 Lactate

Tabelul nr.3.1. Alimente bogate în vitamina B1 (în miligrame la 100g)

Aliment Cantitate (mg/100g)

Drojdia de bere 10

Germeni de grâu 2

Carne de porc 0,85

Cereale integrale 1,1

Alune 0.8

Fasole 0,54

Cârnați 0,57
 Vitamina B1 este sensibilă și poate fi distrusă cu ușurință prin prepararea termică a
alimentelor. Cu toate acestea, ea poate rezista la temperaturi foarte scăzute.
Pierderea vitaminei B1 în timpul gătitului depinde de modul de preparare al alimentelor,
de temperatura și de cantitatea de apă utilizată. Se recomandă prepararea în abur și nu
fierberea în apă a alimentelor.
b. Utilizare terapeutică
 Boli cardiovasculare
 Surditate
 Apatie
 Diaree
c. Carența de vitamina B1
Carența de vitamina B1 are drept cauză un aport alimentar insuficient sau alți factori,
precum:
 Consumul excesiv de alcool
 Deficiența de acid folic
Cele mai importante semne ale carenței sunt: pierderea în greutate, afectările cardiace,
tulburările neurologice și digestive.
Hipovitaminoza se manifestă și prin: oboseală, lipsa de energie, dificultăți de
concentrare și confuzie.
Carența extremă de vitamina B1 duce la beriberi, o boală comună în țările în curs de
dezvoltare, unde orezul este alimentul de bază.
Primele simptome ale bolii sunt: oboseala, iritabilitatea, pierderea memoriei, tulburările
somnului, pierderea apetitului, disconfortul abdominal și constipația.
Vitamina B1 trebuie administrată concomitent cu celelalte vitamine din grupul B,
deoarece între ele există o strânsă legătură. Astfel, administrarea vitaminei B1 poate duce la
un deficit în vitamine B2 și B6. În schimb, luarea unor suplimente, care conțin toate
vitaminele din complexul nu antrenează nici un risc.
d. Hipervitaminoza B1
Deși excesul de vitamine hidrosolubile este excretat prin urină, administrarea unei doze
de 100 de ori mai mare decât cea recomandată, poate duce la:
 Afectarea sistemului respirator
 Insomnii
 Alăbiciune generală
 Accelerarea pulsului
  Dureri de cap
 Iritabilitate
În cazuri extreme, o supradoză de vitamina B1, poate fi fatală.
De asemenea, vitamina B1 în exces poate duce la pierderea din organism a celorlalte
vitamine din grupul B.
e. Farmacografie
Tabelul nr.3.2. Doza recomandată de vitamina B1 (în mg/zi)

Grupa de vârstă Doza

(mg/zi)

sugari 0,2

Copii între 1 și 3 ani 0,4

Copii între 4 și 6 ani 0,6

Copii între 7 și 9 ani 0,8

Copii între 10 și 12 ani 1

Adolescenți între 13 și 15 ani

Băieți 1,3
Fete 1,1

Adolescenți între 15 și 19 ani

Băieți 1,3
Fete 1,1

Adulți
Bărbați 1,3
Femei 1,1

Vârstnici (peste 75 ani) 1,2