COLEGIUL ROMANO - CATOLIC “SFANTUL IOSIF”

INVATAMANT POSTLICEAL SANITAR – SPECIALIZARE ASISTENT MEDICAL GENERALIST

REFERAT
VITAMINA K
Vitamina K, denumită și vitamina coagulării sau vitamina antihemoragică face parte din
categoria vitaminelor liposolubile.
Este o vitamină esențială, lipo-solubilă, care joacă un rol vital în producerea proteinelor
necesare procesului coagulării

Din grupa vitaminei K fac parte următoarele substanțe:

Vitamina K1
Vitamina K1 (numită și fitomenadionă) se găsește în alimentele de origine vegetală.
Fitomenadionă este principala formă de vitamina K în dieta noastră a tuturor.
Vitamina K2
Vitamina K2, numită și menachinonă. Această variantă de vitamina K se găsește în
alimentele de origine animală și în produsele fermentate din soia. Vitamina K2 este, de
asemenea, produsă de bacteriile intestinale, în colon.
Vitamina K3
Vitamina K3 se mai numește și menadionă. Spre deosebire de formele naturale
(vitaminele K1 și K2) care sunt sigure, o formă sintetică a vitaminei K, adică vitamina K3
este demonstrată a fi toxică în concentrații mari. S-a demonstrat că dozele mari din
vitamina K3 cauzează reacții alergice, anemie hemolitică și citotoxicitate în celulele
hepatice.

Pornind de la menadionă, au fost sintetizate vitamine K sintetice hidrosolubile: K4, K5,

K6, K7.

ROLUL VITAMINEI K IN ORGANISM:

Cand oamenii consuma alimente cu vitamina K1, bacteriile din intestinul gros o
transforma in vitamina K2, forma care poate fi stocata. Aceasta este absorbita in
intestinul subtire si depozitata in tesutul gras si in ficat.
Vitamina K este necesara pentru productia de protrombina, o proteina si un factor
important pentru coagularea sangelui si pentru metabolismul osos.
De aceea, cei care iau anticoagulante nu trebuie sa ia suplimente cu vitamina K pana
nu primesc aprobare din partea medicului.
Deficitul este rar, insa, in cazuri grave, poate prelungi durata de coagulare, provocand
hemoragii si sangerari excesive.
Cei mai predispusi la deficit sunt nou-nascutii si persoanele cu malabsorbtie cauzata,
de exemplu, de fibroza chistica, sindromul de intestin scurt, colita ulcerativa sau boala
celiaca.
In mod normal, nou-nascutilor li se administreaza o injectie cu vitamina K care sa-i
protejeze de hemoragia cerebrala, o problema potential fatala.
Vitamina K este un aliat care îmbunătățește densitatea osoasă. Vitamina K crește
cantitatea dintr-o proteină specifică necesară pentru a menține calciul în oase,
reducând astfel riscul de osteoporoză. Unele studii efectuate pe vitamina K au arătat că
aportul mare de vitamina K poate stopa pierderea densității osoase în cazul pacienților
cu osteoporoză.
În plus, corpul nostru are nevoie de vitamina K pentru a folosi calciul, necesar pentru a
construi oase sănătoase. Există chiar dovezi solide cum că vitamina K poate îmbunătăți
sănătatea oaselor și poate reduce riscul fracturilor osoase, în special în cazul femeilor
aflate în post-menopauză, care au un risc mare de osteoporoză.

Vitamina K este implicată în:

 Intervine în activarea factorilor coagulării
 Alături de vitamina D intervine în remodelarea osoasă
 Creșterea celulară de la nivelul sistemului nervos, inimii, plămânilor, stomacului,
rinichiului, cartilajelor
CUM ESTE PRODUSĂ VITAMINA K ÎN ORGANISM ÎN MOD NATURAL:
În organism, vitamina K este sintetizată de către bacteriile intestinale.

APORTUL DE VITAMINĂ K DIN ALIMENTE

Sursele pot fi atât de origine exogenă, cât și endogenă.
Sursele exogene sunt: alimente de origine vegetală și animală:

 Legume: fasole, urzici, spanac, varză albă, conopidă, tomate, soia, pătrunjel,
broccoli, dovleac
 Carne: vită, pui
 Organe: ficat (pasăre)
 Fructe: măceșe, avocado, kiwi, coacăze
 Altele: suc de rodie, suc de morcov, amestec de sucuri, ouă fierte tari

LIPSA VITAMINEI K – SIMPTOME

Deficitul de vitamină K se manifestă prin următoarele simptome:

 Tulburări de coagulare prin deficit de protrombină și trombină

 Hemoragii cu localizări diferite: epistaxis, hemoragii menstruale masive,
hemoragii cerebrale, sângerări postoperatorii, hematurie, echimoze
 Scăderea densității osoase, osteoporoză
RISCURILE ȘI COMPLICAȚIILE CAUZATE DE O DEFICIENȚĂ DE VITAMINĂ K
Deficitul de vitamină K poate determina următoarele complicații:
 Hemoragii, epistaxis, echimoze, tulburări de coagulare, risc de fracturi.
 Hipovitaminoza în timpul sarcinii determină malformații congenitale.

Deficitul de vitamină K se evaluează printr-o serie de teste de coagulare și prin

determinarea precursorului necarboxilat al protrombinei.
Determinarea osteocalcinei necarboxilate în sânge este un indicator al riscului de
fractură.
CAUZELE DEFICITULUI DE VITAMINĂ K
Deficitul de vitamină K se poate instala în următoarele situații:

 Sindroame de malabsorbție
 Obstrucție biliară
 Diaree asociată cu vărsături
 Boli ale parenchimului hepatic
 Ciroze, tromboze, flebite
 Pacienți care primesc timp îndelungat nutriție parenterală
 Tratament medicamentos cu următoarele categorii de substanțe:
anticonvulsivante, anticoagulante, salicilați, administrare prelungită de antibiotice,
administrare pe cale orală a uleiului de parafină și a cărbunelui medicinal
 Supradozare cu vitamină A și vitamină E
 Supradozare cu anticoagulante orale
 Alimentație excesivă la sân la copiii mici
 Copii născuți de mame care au primit medicație anticonvulsivantă pe perioada
sarcinii

CARENTA DE VITAMINA K
Deficitul de vitamina K este rar la adult și poate fi determinat de malabsorbția de lipide
(insuficiența pancreatică), dezechilibrul florei intestinale după antibioticoterapie
prelungită.

La nou născut poate apare un sindrom hemoragipar postpartum din cauza unui transfer
deficitar de vitamina K transplacentar și de aceeea se administreaza vitamina K
intramuscular profilactic.
BENEFICIILE VITAMINEI K PENTRU ORGANISM
Datorită acțiunilor sale, vitamina K are efecte benefice în:

 Homeostazia coagulării, reducând riscul de hemoragii gastrointestinale,

epistaxis, sângerări gingivale
 Procesul de mineralizare și formare osoasă, reducând riscul de fracturi
 Previne riscul de calcificare vasculară la nivelul leziunilor ateromatoase,
reducând incidența complicațiilor aterosclerotice
 Vitamina K ajuta creierul sa functioneze optim si de asemenea, foarte important,
previne aparitia bolii Alzheimer.
 Vitamina K previne declansarea bolilor coronariene si a insuficientei cardiace,
intervenind in procesul de rigidizare a arterelor.
 Vitamina K are rolul de a fixa calciul si alte minerale in structura osoasa

ADMINISTRAREA VITAMINEI K
Necesarul zilnic recomandat este:

 Copii până la 1 an: 0.005-0.01 mg

 Copii 1-10 ani: 0.015-0.03 mg
 Femei: 0.065-0.065 mg
 Bărbați: 0.045-0.08 mg
 Sarcină: 0.065 mg
 Femei care alăptează: 0.065 mg
ADMINISTRAREA SUPLIMENTELOR CU VITAMINĂ K
 Fitomenadiona se poate administra pe cale orală și parenterală.
 Suplimentarea cu vitamină K se poate face prin aport, din alimente sau prin
suplimente alimentare care se găsesc sub diferite formulări destinate
administrării pe cale orală, alături de alte vitamine sau minerale.
 Suplimentele se vor utiliza după un consult medical și un diagnostic cert de
hipovitaminoză K.
 Suplimentele de vitamina K se regasesc sub formă de fiola sau capsula

Vitamina K este indicată în următoarele situații:

 Supradozarea cu anticoagulante orale

 Hipoprotrombinemii
 Diateze hemoragice
 Supradozare cu vitamina A
  Stări carențiale:
 La nou-născut, datorită florii intestinale insuficient dezvoltate
 După administrarea antibioticelor și chimioterapicelor timp îndelungat
 Cazuri de alimentație prin nutriție parenterală
 Sindrom de malabsorbție
 Hepatită, ciroză, când prefactorii coagulării nu se pot forma

INTERACȚIUNEA VITAMINEI K CU MEDICAMENTE ȘI ALTE VITAMINE

 Dozele mari de vitamină A și vitamină E antagonizează vitamina K. Excesul prin
aport de vitamină A și E interferă cu absorbție vitaminei K. O serie de
medicamente cum ar fi orlistat, colestiramină, rifampicină, uleiuri minerale
afectează absorbția vitaminei K.
 Dacă pe perioada de sarcină se administrează izoniazidă, rifampicină sau
antivitamine K, este perturbată sinteza vitaminei K la făt.
RISCURILE UNUI SUPRADOZAJ DE VITAMINĂ K
 Hipervitaminoza se poate instala prin aport excesiv de vitamină K sau suplimente
nutritive cu vitamină K în condițiile unui aport normal sau excedentar.
 Prin administrare injectabilă pe cale intravenoasă, rapid, duce la dureri toracice,
alterarea ritmului respirator (dispnee), manifestări cutanate.
 Administrată la nou-născut, forma sintetică duce la instalarea anemiei hemolitice
cu hiperbilirubinemie și icter.
 De asemenea, la pacienții cu deficit enzimatic (ex: cei cu deficit de glucozo-6-
fosfat-dehidrogenază) duce la instalarea anemiei hemolitice.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminK-HealthProfessional/
2. Niculina Mitrea, Denisa Margină, Andreea Arsene et all, Biochimie: Vitaminele în
procesele metabolice, editura Didactică și pedagogică București 2008
3. Cornelia Mircea, Enzime și vitamine, Editura ”Grigore T. Popa”, U.M.F. Iași 2010
4. Aurelia Nicoleta Cristea – Tratat de farmacologie, Ediția I, Editura Medicală
București 2005
5. Valentin Stroescu – Bazele farmacologice ale practicii medicale, Ediția a VII-a,
Editura Medicală București 2001
6.
https://www.drmax.ro/articole/vitamina-K-beneficii-surse-si-rolul-acesteia-in-organism